Imaginile aeriene cu Ţinutul pădurenilor arată de ce este printre locurile cele mai admirate din România VIDEO
0Ţinutul Pădurenilor se numără printre cele mai admirate locuri din România. Satele sunt pitoreşti, iar priveliştile munţilor atrag toate privirile.
Ţinutul Pădurenilor se animă în timpul verii, când localnicii care s-au mutat în Hunedoara şi Deva revin mai des la gospodăriile lor din munţii Poiana Ruscă pentru a le îngriji şi a munci pământul sau pentru a se relaxa în concedii.
GALERIE FOTO - ŢINUTUL PĂDURENILOR
Vara îi readuce în aşezările de la ţară şi pe cei care şi-au cumpărat aici gospodării pentru a le transforma în case pe de vacanţă.
VIDEO, IMAGINI AERIENE - SATUL ALUN
Drumurile spre satele ridicate pe coamele dealurilor şi în văile adânci, înconjurate de kilometri de pădure, au fost modernizate „pe bucăţi”, dar aduc în zonă din ce în ce mai mulţi turişti. Locurile pitoreşti se animă la sfârşit de săptămână şi în timpul sărbătorilor religioase şi tradiţionale ale comunităţilor din Hunedoara.
Satul unic în lume, cu drum şi biserică de marmură, ţinut în viaţă de ciobani şi măicuţe VIDEO
Planul devastator al lui Ceauşescu pentru români. Peste 3.000 de sate condamnate la pieire VIDEO
Pentru amatorii de excursii în natură şi forografii, satele din Ţinutul Pădurenilor reprezintă în această perioadă una dintre cele mai ofertante zone ale Hunedoarei.O arată şi imaginile aereien publicate de adevarul.ro.
Ţinutul pădurenilor, condamnat la depopulare
Ţinutul Pădurenilor se întinde la poalele Munţilor Poiana Ruscă, în judeţul Hunedoara, având în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa şi peste 40 de sate, care numără mai puţin de 5.000 de locuitori. În unele dintre aşezări, ca Vadu Dobrii sau Alun, vestite în trecut au mai rămas câţiva oameni.
Runcu Mare. Imagini aeriene. ADEVĂRUL
La începutul anilor ’50, înainte ca pădurenii să migreze în număr tot mai mare spre centrele industriale ale Hunedoarei, lăsându-şi gospodăriile în grija bunicilor, aproape 20.000 de oameni trăiau în satele din Ţinutul Pădurenilor. Aşezările de munte erau pline de viaţă, iar localnicii se ocupau cu muncile forestiere, bocşitul (arderea cărbunelui pentru uzinele din Hunedoara şi Govăjdia), agricultura, mineritul şi creşterea animalelor.
Satul Lelese, Imagini aeriene. ADEVĂRUL
„În această regiune izolată de păduri şi în urma condiţiilor geografice cu totul speciale s-a dezvoltat una dintre cele mai originale şi profund arhaice civilizaţii populare din ţara noastră. Aceste împrejurări au favorizat dezvoltarea unei arte populare cu totul distincte“, scria, în acei ani, Romulus Vuia, în volumul „Portul popular al pădurenilor din regiunea Hunedoarei“. Prelucrarea lemnului şi ţesăturile erau îndeletniciri transmise din generaţie în generaţie, iar straiele populare bogat împodobite erau purtate cu mândrie de pădureni.
Cerbăl şi Socet. Imagini aeriene. ADEVĂRUL
Minele ţineau în viaţă aşezările pădurenilor în anii ´70
În anii ´70, în ciuda migraţiei tot mai masive a localnicilor spre Hunedoara – oraşul muncitoresc aflat într-o expansiune accelerată de regimul comunist – peste 15.000 de oameni mai rămăseseră în Ţinutul Pădurenilor. Cătunele cele mai izolate în lipsa drumurilor şi a utilităţilor, păreau să aibă soarta pecetluită din cauza depopulării şi a îmbătrânirii populaţiei. În schimb, alte aşezări rurale continuau să se dezvolte în jurul unor exploatări miniere şi uzine locale, care funcţionau în urmă cu jumătate de secol.
Oamenii din cătunele de munte îşi munceau pământurile necolectivizate şi creşteau vite şi oi, însă aveau ocazia de a lucra în minerit şi industrie, chiar la marginea localităţilor, în minele de la Teliuc, Ghelari, Vadu Dobrii, Muncel, Boia Bârzii, în carierele de talc de la Crăciuneasa şi de marmură de la Alun.
Satul Vadu Dobrii. Ţinutul Pădurenilor. ADEVĂRUL
Declinul industrial s-a răsfrânt asupra satelor pădurenilor, care au continuat să se depopuleze după 1990, odată cu dispariţia întreprinderilor industriale locale, unele închise încă din anii ´80. În ultimele decenii, investiţiile în infrastructura rutieră, în utilităţi, şi cele menite să aducă locuri de muncă pădurenilor ori să îi sprijine pe crescătorii de animale – ocupaţia de bază din zonă, nu s-au dovedit suficiente pentru a opri depopularea aşezărilor. În schimb, numărul turiştilor şi al facilităţilor turistice a crescut în ultimii ani, iar localnicii speră că şi drumurile din ţinut vor fi modernizate.
Satul Alun. Imagini aeriene. ADEVĂRUL