Societate

articolul anterior articolul urmator

Să mă duc, să mă zbat, să muşc, să rup

0
9 Aug 2012 21:07:00
Grigore Cartianu

Stenograma videoconferinţei PNL de vineri, 3 august, a scos la iveală nu doar încercările stupide ale lui Varujan Vosganian de a scoate din listele de alegători cel puţin 1,4 milioane de oameni, pentru a face cvorum unui referendum eşuat.

Întâlnirea, la care a participat şi preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, i-a dat ocazia şi lui Mircea Diaconu să-şi exprime frustrările, bine garnisite cu angajamente caragialeşti şi cu lamentări de femeie neglijată.
Doamnelor şi domnilor, vă rugăm să cuplaţi centurile de siguranţă, urmează stenograma!

Mircea Diaconu: De ce m-ai pus pe mine vicepreşedinte aici?

Crin Antonescu: Cum să te pun eu?

Mircea Diaconu: Păi, tu m-ai pus. În intervalul ăsta atât de acut şi de nu ştiu ce, dacă nu mă suna domnul Chiţoiu de câteva ori... nu ştiu, parcă mă simţeam pe undeva disperat. Voiam să lupt, să muncesc, n-aveam cu cine.

Relu Fenechiu: Dar eu nu te-am sunat de mai multe ori?

Mircea Diaconu: Şi tu m-ai sunat.

Relu Fenechiu: Păi, vezi? Nu te-am pus la treabă?

Mircea Diaconu: Prea puţin, prea puţin. Vorbesc foarte serios.

Crin Antonescu: Chiţoiu, Fenechiu... Puţini oameni sunt sunaţi de ăştia trei - Ruşanu, Chiţoiu, Fenechiu -, pe cuvânt. Deci, dacă te-au sunat ăştia trei, eşti tare, crede-mă! Eşti mare.

Mircea Diaconu: ... Vorbesc foarte serios, am avut sentimentul că nu sunt chiar vicepreşedinte, din moment ce nu e atât de mare nevoie de mine - să mă duc, să mă zbat, să muşc, să rup, să... tot ce trebuie.

Cât de mic poate fi, ca om, un actor de talia lui Mircea Diaconu! Intervenţia acestuia îi arată disponibilitatea de politruc fără limite. Să se ducă, să se zbată, să muşte, să rupă, să... tot ce trebuie. Şi toate astea - nu într-un film, ci pe scena politico-mediatică. Domnul Diaconu a fost, parcă, ministrul Culturii... Incompatibil, e drept, dar a fost.

Mircea Diaconu este expresia desăvârşită a compromiterii artistului în politică. Puţini reuşesc să se cufunde în ridicol cu atâta voluptate. E nevoie, totuşi, de doi paşi: 1. să te avânţi pe scena politică; 2. să accepţi rolul de activist, care presupune - vorba aia - tot ce trebuie: minciună, gălăgie, demagogie, obrăznicie, neruşinare... E ceva să te faci de râs seară de seară - şi asta la Antena 3, nu la Teatrul de Comedie! Un Victor Rebengiuc, de exemplu, n-ar fi acceptat niciodată un rol atât de degradant, bazat pe scenariul parvenirii.

Să mă scuze maestrul Rebengiuc că am îndrăznit o asemenea comparaţie, dar mi-a fost la îndemână. Nu pot uita sulul de hârtie igienică întins mâncătorilor de rahat de la Televiziunea Română, pe 23 decembrie 1989. La acea oră, Mircea Diaconu făcea manevre mortale cu trupele de Securitate, pe la TVR-Băneasa-Otopeni. S-a dus, s-a zbătut, a muşcat, a rupt, a... tot ce trebuia.

Mă tem că, de data asta, ar fi nevoie de mai multă hârtie igienică decât în decembrie '89. Şi, poate, de nişte procurori hotărâţi să asculte şi vocile morţilor...

Grigore Cartianu este Director Editorial ''Adevărul''

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările