Întâlnirea dintre Yang Jiechi şi Jake Sullivan, Taiwan-ul şi Rezoluţia 2758 a Adunării Generale a ONU. China la zi

Foto: Întâlnirea de la Zurich (Elveţia) dintre Jake Sullivan şi Yang Jiechi. (6 Octombrie 2021)

În numărul de astăzi, vă prezentăm declaraţiile oficiale ale purtătorilor de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe din perioada 8 – 15 Octombrie 2021.

Dorim să precizăm că, în China, Ministerul de Externe îşi exprimă poziţia faţă de anumite probleme prin conferinţe de presă, organizate aproape zilnic, în cadrul cărora, purtătorii de cuvânt răspund la întrebările diferitelor mass-media.

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de studii sino-ruse (CSSR).

Iată principalele subiecte dezbătute în această perioadă (SUMAR):

D1. Întâlnirea de la Zurich (Elveţia) dintre Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC şi director al Biroului Comitetului Central de Lucru pentru Afaceri Externe şi Jake Sullivan, consilierul american pentru Securitate Naţională

D2. Taiwan:

D2.1) Antrenarea în secret a Armatei Taiwanului de către forţele de speciale americane + Înfiinţarea unui departament axat pe China de către CIA pentru a contracara presupusele ameninţări venite din partea Chinei în ceea ce priveşte securitatea.

D2.2) Subiectul Taiwan dezbătut în cadrul convorbirii telefonice între preşedintele Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping.

D2.3) Denaturarea Rezoluţiei 2758 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de către anumiţi politicieni din Taiwan.

D2.4) Mutarea programului de limbă chineză al Universităţii Harvard de la Beijing la Taipei.

D2.5) Secretarul de presă al Pentagonului, John F. Kirby, a declarat pe 12 Oct jurnaliştilor că R.P. Chineză şi-a intensificat activităţile militare desfăşurate în vecinătatea Taiwanului, a Mării Chinei de Est şi a Mării Chinei de Sud.

D3. Navele şi submarinele americane care patrulează în regiunea Asia-Pacific:

D3.1) Submarinul american cu propulsie nucleară USS Connecticut a fost avariat în Marea Chinei de Est, după ce a lovit un obiect neidentificat.

D3.2) Criticile aduse de expertul militar rus Ivan Konovalov la adresa profesionalismului navelor şi submarinelor americane care patrulează în regiunea Asia-Pacific.

D4. Declaraţia Katherinei Tai, reprezentantul Comerţului SUA, cu privire la relaţiile comerciale China – SUA.

D5. Declaraţia ministrului rus de Externe,  Serghei Lavrov cu privire la acţiunile întreprinse recent de Statele Unite.

D6. 75% dintre canadieni sunt împotriva participării companiei Huawei la construcţia reţelei 5G în Canada

D7. Lansarea navei spaţiale cu echipaj personal Shenzhou-13.

D1. Întâlnirea recentă dintre Yang Jiechi şi Jake Sullivan a fost una constructivă şi propice îmbunătăţirii înţelegerii dintre cele două părţi

CRI: Cum priveşte China întâlnirea recentă dintre Yang Jiechi, directorul Comitetului Central de Lucru pentru Afaceri Externe şi Jake Sullivan, consilierul american pentru Securitate Naţională? Cum prevedeţi relaţiile dintre China şi SUA după această întâlnire?

Zhao Lijian: Întâlnirea dintre cele două ţări a fost una constructivă şi propice îmbunătăţirii înţelegerii dintre cele două părţi.

Domnul Yang Jiechi a subliniat că menţinerea unei bune relaţii între China şi SUA nu numai că va avea o mare influenţă asupra intereselor fundamentale ale celor două ţări şi asupra celor două popoare, ci şi asupra viitorului lumii. Cooperarea dintre cele două părţi va aduce beneficii atât amândurora, cât şi lumii, în schimb, confruntarea dintre cele două ţări va cauza mari pagube de ambele părţi, cât şi întregii lumi.

Statele Unite ar trebui să aibă o înţelegere profundă asupra naturii beneficiului reciproc, a relaţiilor de tip câştig-câştig dintre cele două ţări, a politicilor interne şi externe ale Chinei, cât şi a intenţiilor sale strategice. China se opune definirii relaţiei China-SUA drept una „competitivă”.

Partea chineză acordă o mare importanţă remarcilor pozitive făcute recent de preşedintele american Joe Biden cu privire la relaţiile sino-americane („SUA nu intenţionează să limiteze dezvoltarea Chinei”, „SUA nu caută un „nou război rece”.)

Sperăm că Statele Unite vor adopta o politică raţională şi pragmatică faţă de China şi că, cele două părţi îşi vor respecta reciproc interesele principale şi preocupările majore, urmând o cale de respect reciproc, coexistenţă paşnică şi cooperare de tip câştig-câştig.

Yang Jiechi a expus poziţia solemnă a Chinei cu privire la problemele legate de Taiwan, Hong Kong, Xinjiang, Tibet, drepturile omului, precum şi problemele maritime, cerând Statelor Unite să respecte cu adevărat suveranitatea, securitatea şi interesele de dezvoltare ale Chinei şi să nu se mai folosească de problemele menţionate mai sus drept un  pretext pentru a se amesteca în afacerile interne ale Chinei.

Urmând spiritul apelului telefonic dintre şefii de stat ai Chinei şi ai SUA din 10 septembrie, cele două părţi au convenit să ia o serie de măsuri în scopul consolidării comunicării strategice, gestionării în mod corespunzător a diferenţelor, evitării conflictelor şi confruntărilor, căutării beneficiilor reciproce şi obţinerii unor rezultate de tip câştig-câştig, cât şi pentru a depune eforturi de a readuce relaţiilor sino-americane pe drumul cel bun al dezvoltării solide şi constante.

Sursă,  8 Octombrie 2021.

D2. 1. Principiul „O singură China” reprezintă fundamentul politic al relaţiilor sino-americane.

AFP: Aş dori să vă adresez două întrebări:

1.Un oficial al Pentagonului a declarat că de luni de zile, forţele speciale americane antrenează în secret Armata Taiwanului . Care este reacţia Beijingului cu privire la aceste acţiuni?

2. CIA a anunţat înfiinţarea unui departament axat pe China pentru a contracara presupusele ameninţări venite din partea Beijingului, în ceea ce priveşte securitatea. Ce aveţi de comentat pe această temă?

Foto: Taiwanul, „Mărul discordiei” în rivalitatea dintre cele două mari super puteri

Zhao Lijian: Referitor la prima întrebare, principiul „O singură China” reprezintă fundamentul politic al relaţiilor sino-americane. „Ruperea relaţiilor diplomatice”, abrogarea „tratatului de apărare reciprocă” cu autorităţile din Taiwan şi retragerea forţele militare americane din Taiwan reprezintă cele trei principii, pe premisa cărora Statele Unite au stabilit relaţii diplomatice cu R.P.Chineză.

În „Comunicatul comun privind stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi SUA”, Statele Unite s-au angajat în mod explicit că „vor menţine relaţii culturale, comerciale, cât şi alte relaţii neoficiale cu poporul din Taiwan.

SUA ar trebui să recunoască pe deplin natura extrem de sensibilă a problemelor legate de Taiwan şi caracterul grav, dăunător al problemelor cu privire la acest subiect; să respecte principiul „O singură China” şi prevederile celor trei comunicate comune China-SUA ; să înceteze de a mai vinde arme Taiwanului; să rupă legăturile militare cu acesta pentru a nu afecta grav relaţiile sino-americane, şi, în aceeaşi măsură,  pacea şi stabilitatea de-a lungul strâmtorii Taiwanului. China va lua toate măsurile necesare pentru a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială.

În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, această acţiune este o expresie tipică mentalităţii Războiului Rece. CIA ar trebui să privească dezvoltarea Chinei şi relaţiile sino-americane într-un mod obiectiv şi raţional şi să înceteze de a mai întreprinde tot felul de acţiuni care să submineze încrederea reciprocă şi cooperarea dintre China şi SUA şi dezvoltarea intereselor suveranităţii, securităţii şi dezvoltării Chinei.

Sursă, 8 Octombrie 2021.

D2.2. În convorbirea telefonică purtată cu preşedintele Xi Jinping, preşedintele Biden a spus foarte clar că Statele Unite nu au intenţionat niciodată să schimbe politica „O singură Chină”.

Phoenix TV: Preşedintele american Joe Biden a declarat recent că, în timpul convorbirii telefonice purtate cu preşedintele Xi Jinping, a discutat despre problema Taiwanului cu acesta şi că,  cele două părţi au convenit să respecte acordurile mutuale agreate în privinţa insulei. Ne puteţi confirma dacă, într-adevăr, acest subiect a făcut parte din convorbirea purtată între cei doi lideri?

Foto: Preşedintele SUA, Joe Biden şi omologul său chinez

Zhao Lijian: Poziţia Chinei cu privire la problema Taiwanului este clară şi consecventă. Principiul „O singură China” este fundamentul politic al relaţiilor sino-americane. În ceea ce priveşte problema Taiwanului, Statele Unite şi-au luat angajamente clare faţă de China. În convorbirea telefonică purtată cu preşedintele Xi Jinping, preşedintele Biden a spus foarte clar că Statele Unite nu au intenţionat niciodată să schimbe politica „O singură Chină”.

Îndemnăm SUA să respecte cu stricteţe principiul „O singură China”,  cele trei comunicate comune China-SUA, cât şi celelalte angajamentele luate;  să abordeze corect şi cu multă prudenţă problemele legate de Taiwan; să evite trimiterea de semnale greşite forţelor separatiste pentru a obţine „independenţa Taiwanului” pentru a nu afecta grav relaţiile sino-americane, cât şi pacea şi stabilitatea strâmtorii Taiwanului.

În timpul întâlnirii cu Jake Suliivan, consilierul american pentru Securitate Naţională, din data de 6 octombrie, de la Zurich (Elveţia), directorul Yang Jiechi a expus încă o dată poziţia solemnă a Chinei cu privire la problemele legate de Taiwan. Acesta a îndemnat partea americană să respecte suveranitatea, securitatea şi interesele de dezvoltare ale Chinei, să respecte principiul „O singură China” şi cele trei comunicate comune China-SUA şi să nu se mai folosească de chestiunile legate de Taiwan pentru a se amesteca în afacerile interne ale Chinei. Statele Unite şi-au exprimat aderarea la politica „O singură China”.

Sursă,  8 Octombrie 2021.

D2 .3. Comentariile acestor politicieni din Taiwan sunt nerezonabile

Xinhua News Agency: Anumiţi politicieni din Taiwan au făcut recent unele declaraţii în mass-media străină prin care au denaturat în mod intenţionat Rezoluţia 2758 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, susţinând că această rezoluţie nu decide reprezentarea Taiwanului şi nici măcar nu menţionează Taiwanul. Ba chiar au susţinut în mod fals că invocarea acestei rezoluţii de blocare a Taiwanului de la aderarea la Naţiunile Unite este inadecvată, iar participarea Taiwanului la organismul internaţional este o aspiraţie comună a tuturor oamenilor săi. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Comentariile acestor politicieni din Taiwan sunt nerezonabile. China şi-a exprimat clar poziţia cu privire la chestiunile legate de Taiwan, referitoare la Adunarea Generală a ONU, în mai multe ocazii. Aş dori să reiterez următoarele aspecte:

În primul rând, există o singură China în lume, iar Taiwanul este o parte inalienabilă a teritoriului Chinei. Guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legal care reprezintă întreaga China, fiind recunoscut de întreaga comunitate internaţională. Poziţia noastră de a adera la principiul „O singură China” va rămâne neschimbată. Atitudinea noastră de a respinge existenţa a „două Chine”, „o China, un Taiwan” şi „independenţa Taiwanului” nu trebuie să fie contestată, iar hotărârea noastră de a susţine suveranitatea naţională şi integritatea teritorială este una de neclintit.

În al doilea rând, Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie internaţională interguvernamentală compusă din state suverane. Rezoluţia 2758 adoptată de Adunarea Generală în 1971 a rezolvat în întregime problema reprezentării Chinei în ONU în termeni politici, juridici şi procedurali. Sistemul, agenţiile şi Secretariatul ONU ar trebui să respecte principiul „O singură China” şi Rezoluţia 2758 a Adunării Generale a ONU în orice problemă care implică Taiwanul. Fiind provincie a Chinei, Taiwanul nu este deloc eligibil să adere la ONU. Practica din ultimii ani arată pe deplin că ONU şi numărul mare de state membre recunosc că există „O singură China” în lume şi că Taiwanul este o parte inalienabilă a teritoriului Chinei şi respectă pe deplin exercitarea suveranităţii Chinei asupra Taiwanului.

În al treilea rând, Rezoluţia 2758 a Adunării Generale a ONU întruchipează fapte juridice recunoscute de comunitatea internaţională. Este scris acolo negru pe alb şi nu permite niciun fel de negare sau denaturare şi sub nicio formă nu va reuşi să obţină„independenţa Taiwanului”din partea autorităţilor din Taiwan.

„Independenţa Taiwanului” în toate formele ei este sortită eşecului. Acţiunile de promovare a acestei probleme de către anumite persoane din Taiwan constituie o provocare flagrantă şi o provocare serioasă a principiului „O singură China” şi o încălcare flagrantă a Rezoluţiei 2758  a Adunării Generale a ONU. Respingem cu fermitate o astfel de retorică tipică a „independenţei Taiwanului”, care nu va aduce sprijin în lume.

Credem că cauza justă a guvernului chinez şi a poporului chinez de a susţine suveranitatea naţională şi integritatea teritorială, de a se opune secesiunii şi de a realiza reunificarea va continua cu siguranţă să primească înţelegerea şi sprijinul ONU şi al statelor sale membre.

Sursă, 12 Octombrie 2021.

D2.4. R.P. Chineză va primi mereu studenţii străini la studii, va acorda o mare importanţă protejării drepturilor şi intereselor lor legitime şi va răspunde în mod activ preocupărilor şi solicitărilor lor rezonabile. Ne opunem oricărei practici care politizează schimburile interpersonale

Bloomberg:  Potrivit unor ştiri, programul de limbă chineză al Universităţii Harvard se va muta de la Beijing la Taipei, directorul programului declarând că motivul luării acestei decizii a fost „mediul neprietenos” din China continentală. Ce are de comentat Ministerul de Externe pe această temă?

Zhao Lijian: Nu deţin niciun fel de informaţie cu privire la situaţia menţionată de dvs., de aceea vă îndemn să vă adresaţi autorităţilor noastre competente. Vreau să subliniez însă că,  R.P. Chineză va primi mereu studenţii străini la studii, va acorda o mare importanţă protejării drepturilor şi intereselor lor legitime şi va răspunde în mod activ preocupărilor şi solicitărilor lor rezonabile. Ne opunem oricărei practici care politizează schimburile interpersonale.

Sursă, 13 Octombrie 2021.

D2.5. Taiwanul este Taiwanul Chinei

China Review News:  Secretarul de presă al Pentagonului, John F. Kirby, a declarat marţi (12 octombrie) jurnaliştilor că „R.P.Chineză şi-a intensificat eforturile de intimidare şi presiune asupra Taiwanului şi a altor aliaţi şi parteneri, intensificându-şi inclusiv activităţile militare desfăşurate în vecinătatea Taiwanului, a Mării Chinei de Est şi a Mării Chinei de Sud. Aceste acţiuni subminează stabilitatea regională şi conduc la formarea unor judecăţi greşite. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Taiwanul este Taiwanul Chinei. SUA nu sunt în măsură să facă asemenea remarci, de-a dreptul iresponsabile. Măsurile luate de China sunt măsuri legitime şi rezonabile pentru a-şi proteja suveranitatea, securitatea, integritatea teritorială, drepturile şi interesele sale. Datorită eforturilor comune ale Chinei şi ale altor ţări aflate în vecinătatea Mării Chinei de Sud, situaţia din această regiune este în prezent stabilă.

Comentariile Statelor Unite încalcă grav principiul „unei singure Chine” şi prevederile celor trei comunicate comune China - SUA. Încercarea intenţionată a SUA de a crea o zonă între China şi ţările regionale a transmis un mesaj extrem de eronat şi iresponsabil. China este profund nemulţumită şi se opune ferm acestui lucru.

De ceva timp, SUA au continuat să vândă arme Taiwanului şi să consolideze relaţiile oficiale şi militare cu Taiwanul. Au lansat inclusiv un plan de vânzare a armelor în valoare de 750 de milioane de dolari către Taiwan, avioanele militare americane tot aterizează în Taiwan, iar navele de război americane traversează frecvent strâmtoarea Taiwan, continuând să creeze probleme în Marea Chinei de Sud şi în zonele învecinate ale Chinei, instigând la o confruntare geopolitică. SUA au reuşit să-şi dezvăluie pe deplin adevărata faţă.

Statele Unite ar trebui să ia în serios poziţia şi preocupările Chinei, să respecte cu stricteţe principiul „O singură China” şi prevederile celor trei comunicate comune China –SUA şi să nu mai facă observaţii iresponsabile cu privire la Taiwan şi problemele maritime.

Foto: Conferinţa de presă a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, 14 Octombrie 2021.

Sursă, 14 Octombrie 2021.

D3.1. În calitate de parte implicată, Statele Unite ar trebui să explice în detaliu circumstanţele incidentului, inclusiv locaţia exactă a acestuia, intenţiile de navigaţie ale părţii americane, detaliile accidentului, obiectul lovit de submarin şi, dacă coliziunea a provocat o scurgere nucleară sau,  dacă mediul marin local a fost deteriorat în vreun fel.

Agenţia de ştiri TASS: Potrivit declaraţiei marinei SUA, pe 2 octombrie, submarinul american cu propulsie nucleară USS Connecticut a fost avariat, după ce a lovit un obiect neidentificat în timpul patrulării sale în apele regiunii Indo-Pacific. Conform ştirilor, incidentul s-ar fi produs în apele Mării Chinei de Sud. Care este comentariul dumneavoastră?

Foto: Submarinul american cu propulsie nucleară USS Connecticut se loveşte de un obiect neidentificat în Marea Chinei de Sud (Foto:Twitter)

Zhao Lijian: Suntem foarte îngrijoraţi de acest incident. În calitate de parte implicată, Statele Unite ar trebui să explice în detaliu circumstanţele incidentului, inclusiv locaţia exactă a acestuia, intenţiile de navigaţie ale părţii americane, detaliile accidentului, obiectul lovit de submarin şi, dacă coliziunea a provocat o scurgere nucleară sau,  dacă mediul marin local a fost deteriorat în vreun fel.

Aş dori să mai subliniez următoarele trei aspecte.

În primul rând, sub pretextul„libertăţii de navigaţie”, Statele Unite creează de multă vreme probleme în Marea Chinei de Sud. Aceasta este cauza principală a acestui accident şi reprezintă o ameninţare gravă şi un risc major pentru pacea şi stabilitatea regională.

În al doilea rând, Statele Unite au blocat şi au ascuns în mod intenţionat specificul incidentului, ceea ce denotă o lipsă de transparenţă şi de responsabilitate cuvenită. China şi alte ţări din jurul Mării Chinei de Sud nu pot să nu întrebe ce s-a întâmplat cu adevărat şi care a fost adevărata intenţie a SUA.

În al treilea rând, să nu uităm că Statele Unite şi Marea Britanie au încheiat recent un parteneriat cu Australia, un stat fără arme nucleare, în privinţa submarinelor nucleare, prin intermediul cărora vor prolifera în mod flagrant submarine nucleare în regiunea Asia-Pacific. În mod cert această cooperare va da naştere unor riscuri de proliferare nucleară, va declanşa o cursă a înarmărilor şi va submina eforturile de stabilire a unei zone libere de nucleare din Asia de Sud-Est. Şansele unui incident nuclear vor creşte, de asemenea, dramatic.

SUA ar trebui să abandoneze mentalitatea învechită de sumă zero a Războiului Rece şi conceptele geopolitice înguste şi să înceteze de a mai întreprinde acţiuni eronate care să submineze pacea, stabilitatea şi dezvoltarea regională.

Sursă, 8 Octombrie 2021.

D3.2 Statele Unite ar trebui să adopte o atitudine responsabilă şi să ofere o explicaţie cât mai clară pentru întreaga comunitate internaţională, dar mai ales pentru ţările din regiune cu privire la coliziunea submarinului american

The Paper: Expertul militar rus Ivan Konovalov a făcut recent un comentariu cu privire la coliziunea din 2 octombrie a submarinului nuclear american, subliniind că navele şi submarinele americane care patrulează în regiunea Asia-Pacific se ciocnesc adesea cu diverse obiecte şi cu nave civile, provocând victime. Profesionalismul lor a fost criticat în mod repetat. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Am luat act de preocupările părţii ruse faţă de acest incident. Şi China şi-a exprimat anterior profunda îngrijorare faţă de acesta. După incidentul produs, Statelor Unite le-a luat cinci zile pentru a face publică o declaraţie vagă. O astfel de atitudine iresponsabilă şi de muşamalizare a faptelor a stârnit suspiciuni în cadrul comunităţii internaţionale cu privire la intenţiile americanilor în regiune şi la detaliile acestui accident.

Foto: Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al MAE al Chinei la conferinţa de presă a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, 11 Octombrie 2021.

 Statele Unite au obligaţia de a oferi detalii cât mai clare în privinţa incidentului şi răspunsuri la următoarele întrebări:

În primul rând, unde s-a produs exact incidentul?

În al doilea rând, au avut loc scurgeri nucleare sau coliziunea submarinului a poluat mediul marin?

În al treilea rând, incidentul produs ar putea afecta siguranţa navigaţiei şi pescuitul în regiunea aceea?

Statele Unite ar trebui să adopte o atitudine responsabilă şi să ofere o explicaţie cât mai clară pentru întreaga comunitate internaţională, dar mai ales pentru ţările din regiune.

Sursă, 11 Octombrie 2021.

D4. Relaţiile economice şi comerciale China- SUA sunt relaţii de tip câştig-câştig. Într-un război comercial, nu există niciun câştigător.

Bloomberg: Potrivit ştirilor, Katherine Tai, reprezentantul Comerţului SUA, va discuta în curând cu vicepremierul Liu He. Se aşteaptă ca în acel moment, reprezentantul american să sublinieze deficitele comerciale ale Chinei în cadrul acordului comercial încheiat între fostul preşedinte Donald Trump şi China. Ce are de comentat Ministerul de Externe cu privire la eforturile recente depuse de China şi SUA pentru a se angaja din nou într-un dialog comercial? Tai a menţionat în declaraţia sa termenul de „recuplare”. Cum priveşte Ministerul de Externe această „recuplare”?

Foto: Partea americană: Joe Biden, Catherine Tai (reprezentantul Comerţului SUA),  Robert Lighthizer ( reprezentantul Comerţului SUA în timpul administraţiei Trump), partea chineză: preşedintele Xi Jinping şi vicepremierul Liu He.

Zhao Lijian: Vă îndemn să vă adresaţi departamentului ce ţine de relaţiile economice şi comerciale dintre China şi SUA.

Aş dori să mai subliniez că relaţiile economice şi comerciale dintre China şi SUA sunt, în esenţă, de tip câştig-câştig şi că într-un război comercial, nu există niciun câştigător.

Problemele care apar în cadrul relaţiilor economice şi comerciale între cele două ţări trebui tratate în mod corespunzător, şi anume,  în spiritul respectului reciproc şi al consultării pe picior de egalitate corecte. Sperăm că Statele Unite vor colabora cu partea chineză pentru dezvoltarea solidă şi constantă a relaţiilor economice şi comerciale bilaterale.

Formarea şi dezvoltarea lanţurilor globale industriale şi de aprovizionare este rezultatul atât al legislaţiei pieţei, cât şi al alegerilor comunităţii de afaceri. „Transferul” şi „decuplarea” industrială încalcă legile economice şi realitatea obiectivă. Nu numai că nu reuşeşte să rezolve problemele interne, dar va submina grav stabilitatea şi securitatea lanţurilor industriale şi de aprovizionare globale.

Multe sectoare din China, cât şi din SUA şi inclusiv comunitatea de afaceri aspiră la cooperare şi dialog şi nu la o „decuplare” sau confruntări. Statele Unite trebuie să acorde o mare importanţă acestor solicitări şi să contribuie la facilitarea dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor economice şi comerciale China-SUA.

Sursă, 8 Octombrie 2021.

D5. Pentru a-şi servi propriile interese geopolitice şi pentru a monopoliza piaţa energetică europeană, Statele Unite nu scutesc niciun efort pentru perturbarea şi reducerea proiectelor relevante, cu scopul de a submina interesele Rusiei şi ale Europei şi cooperarea acestora

Beijing Media Network: Pe 8 octombrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că „Statele Unite nu au ascuns că au separat relaţia dintre Europa şi Rusia pe tema gazelor naturale” şi că ar trebui evitată politizarea aprovizionării cu gaze naturale pentru că, atât Rusia, cât şi Europa vor fi afectate în mod negativ. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Este binecunoscut faptul că proiectul Nord Stream 2 arată complementaritatea energetică dintre Rusia şi Europa şi că ar contribui la rezolvarea crizei energetice europene. Statele Unite, cu toate acestea, pentru a-şi servi propriile interese geopolitice şi pentru a monopoliza piaţa energetică europeană, nu scutesc niciun efort pentru perturbarea şi reducerea proiectelor relevante, cu scopul de a submina interesele Rusiei şi ale Europei şi cooperarea acestora. Acest lucru nu câştigă niciun sprijin.

Statele Unite sunt obişnuite să politizeze diverse probleme prin toate mijloacele şi să le facă rău aliaţilor sau partenerilor, pentru propriile interese. O astfel de practică americană este o „reamintire” a celor întâmplate recent. SUA s-au înţeles cu Marea Britanie şi Australia pentru a forma aşa - numitul parteneriat AUKUS, cerându-i Australiei să renunţe la proiectul de cooperare submarină cu Franţa pe care îl demarase deja. Europa a descris această acţiune ca pe „o înjunghiere pe la spate”. Suntem convinşi că din ce în ce mai multe ţări vor începe să vadă adevărul, opunându-se abordării hegemonice a SUA, care prezintă politizare şi un sentiment de supremaţie în urmărirea intereselor proprii în detrimentul celorlalţi.

Sursă, 11 Octombrie 2021.

D6. Cooperarea economică şi comercială dintre China şi Canada este în benefic iul ambelor părţi

Bloomberg: Un sondaj recent a arătat că peste 75% dintre canadieni cred că guvernul lor ar trebui ar trebui să interzică participarea companiei Huawei la construirea reţelelor 5G în Canada, procentaj care este mai mare decât cel 53% din 2019. Premierul canadian Justin Trudeau nu a exclus posibilitatea includerii Huawei în construcţia 5G şi se aşteaptă să fie în curând luată o decizie. Ce are de comentat Ministerul de Externe pe această temă?

Zhao Lijian: Vreau să subliniez următorul aspect: cooperarea economică şi comercială dintre China şi Canada este în beneficiul ambelor părţi. Progresul şi securitatea produselor 5G Huawei  au fost recunoscute de majoritatea operatorilor din întreaga lume. Canada ar trebui să adopte o atitudine obiectivă şi imparţială, să ia decizii în mod independent, care să fie în concordanţă cu interesele sale reale şi să ofere companiilor chineze un mediu de afaceri echitabil, deschis şi nediscriminatoriu.

Sursă, 12 Octombrie 2021.

D7. Misiunea cu echipaj Shenzhou 13 este a şasea misiune din faza de verificare a tehnologiei cheie a staţiei spaţiale din China. Acesta va marca un sfârşit decisiv al acestei faze şi un punct crucial pentru viitoarea construcţie a staţiei spaţiale pe orbită, ceea ce demonstrează noile eforturi şi noile contribuţii ale Chinei la misiunea spaţială cu echipaj uman.

Hubei Media Group: Nava spaţială cu echipaj din China, Shenzhou-13 urmează să fie  lansată la primele ore ale zilei de mâine (16 octombrie). Aţi dori să adăugaţi ceva în acest sens? Ce importanţă are aceasta pentru cooperarea şi schimbul internaţional în domeniul zborului spaţial cu echipaj?

Zhao Lijian: În urmă cu mai puţin de o lună, am salutat revenirea cu succes a navei spaţiale cu echipaj, Shenzhou-12. Mâine, dis-de-dimineaţă, vom asista cu entuziasm la lansarea navei spaţiale Shenzhou-13 în spaţiu.

Acest lucru demonstrează spiritul programului spaţial cu echipaj al Chinei, care prezintă o muncă asiduă necruţătoare şi dăruire în condiţii dificile şi extreme pentru a rezolva probleme critice şi a obţine succese. De asemenea, simbolizează spiritul de explorare ştiinţifică al poporului chinez, care prezintă ambiţie, curaj şi perseverenţă în urmărirea viselor spaţiale.

Ieri, la Centrul de lansări Jiuquan (din deşertul Gobi)  unde a avut loc conferinţa de presă cu privire la lansarea navei spaţiale Shenzhou-13 din China, purtătorul de cuvânt al Programului spaţial cu echipaj din China a făcut o mică sinteză.

Misiunea cu echipaj Shenzhou 13 este a şasea misiune din faza de verificare a tehnologiei cheie a staţiei spaţiale din China. Acesta va marca un sfârşit decisiv al acestei faze şi un punct crucial pentru viitoarea construcţie a staţiei spaţiale pe orbită, ceea ce demonstrează noile eforturi şi noile contribuţii ale Chinei la misiunea spaţială cu echipaj uman. Vom continua să ne angajăm în cooperare şi schimburi internaţionale în domeniul zborurilor spaţiale cu echipaj şi să aducem contribuţii pozitive la explorarea misterelor universului, la utilizarea paşnică a spaţiului cosmic şi la construirea unei comunităţi cu un viitor comun pentru omenire.

Am observat diferenţele în repartizarea echipajului între misiunea Shenzhou-13 şi misiunea Shenzhou-12. De exemplu, va fi pentru prima dată când o femeie astronaută chineză va vizita staţia spaţială din China şi va desfăşura activităţi extravehiculare. Va fi prima dată când astronauţii chinezi vor rămâne pe orbită timp de şase luni. Şi va fi pentru prima dată când chinezii sărbătoresc Anul Nou Chinezesc în spaţiu. Aşteptăm cu nerăbdare să primim cele mai bune urări de la compatrioţii noştri din spaţiu, în timp ce ne luăm rămas bun de la acest an. Să le urăm cu toţii o lansare reuşită a navei spaţiale cu echipaj Shenzhou-13!

Foto: Astronauţii care au efectuat misiunea Shenzhou 13: Zhai Zhigang (翟志刚), care a servit drept comandant (centru), Ye Guangfu (叶光富)(stânga) şi Wang Yaping (王亚平)(dreapta).

Sursă, 15 Octombrie 2021.

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Diana-Maria Ghinea şi Zahn Yu.