INTERVIU Ambasadorul Bahador Aminian Jazi: „Iranul consideră urmărirea unui program nuclear, în scopuri militare, ca fiind «haram»”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 18 februarie, în Viena, au început discuţiile de fond, între oficiali iranieni şi cei ai puterilor interesate de o soluţionare paşnică, definitivă, vizând programul nuclear al Iranului. Anterior, diplomaţi americani şi iranieni au avut o întâlnire de o oră şi 20 de minute, semn al minuţiozităţii cu care au abordat punctele de convergenţă. Şi o probă a supremaţiei dialogului, într-o lume saturată de confruntări inutile.

Aşa cum a promis, într-un dialog pe care l-am purtat anterior, Bahador Aminian Jazi, ambasadorul Iranului la Bucureşti, a acceptat să răspundă la câteva întrebări punctuale, privind politica externă a Iranului, în acest an.

Răspunsurile diplomatului persan indică atât prudenţă, cât şi voinţă de negociere, afirmaţiile fiind marcate de echilibru, absenţa încriminărilor, încredere în depăşirea divergenţelor momentane şi deschiderea spre o cooperare benefică tuturor. 

Interviul a fost acordat în exclusivitate pentru adevarul.ro.

ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI ŞI EXTREMISMULUI

- Domnule ambasador Bahador Aminian Jazi, care sunt priorităţile diplomaţiei iraniene în 2014?

- Prioritatea diplomaţiei iraniene, în anul 2014, este urmărirea planului unei ”Lumi împotriva violenţei şi extremismului”, care a fost propus de către Hassan Rouhani, preşedintele Republicii Islamice Iran, în cadrul Adunării Generale ONU, şi care a fost adoptat de către acest organism internaţional.

Dimensiunile valului de violenţe şi extremism, care pune astăzi în pericol Orientul Mijlociu nu sunt limitate la o singură regiune, ci se întind pe o scară largă, astfel că toate statele lumii trebuie să coopereze, pentru a lupta împotriva acestei catastrofe.

Atât susţinerea procesului de pace şi de diminuare a durerii şi suferinţei naţiunilor din regiune, în special a popoarelor sirian, palestinian şi din Bahrein, cât şi spijinirea demersurilor de înlăturare a pericolului reprezentat de terorism şi extremism, din unele ţări precum Irak, Siria şi Liban, trebuie să constituie una dintre priorităţile tuturor statelor şi naţiunilor pacifiste ale lumii.

O altă prioritate a diplomaţiei Iranului este aceea de a ajunge la un acord extins cu statele din Grupul 5+1, cunoscut şi ca E 3+3, în privinţa programului nuclear.

De asemenea, Iranul caută să-şi dezvolte relaţiile cu statele europene, încercând totodată să soluţioneze problemele existente.

Din fericire, statele europene au venit în întâmpinarea dezvoltării relaţiilor cu Iranul, ţară care a găzduit, pe parcursul săptămânilor trecute, mai multe delegaţii, ale unor înalţi funcţionari de stat şi ale unor companii din Europa.

Prezenţa a peste 140 de companii de renume din Franţa, a zeci de companii şi firme din Germania, Rusia şi Italia, precum şi vizitele miniştrilor de externe din Italia, Suedia, Polonia şi Belgia, sunt doar o parte a acestei noi abordări.

SANCŢIUNILE TREBUIE RIDICATE

- Şi care sunt aşteptările Iranului, în cadrul dialogului cu statele interesate de o înţelegere negociată privind viitorul program nuclear iranian? 

- Formula pe care Iranul o are în vedere, pentru ajungerea la un acord în privinţa programului nuclear, este o formulă de tip win-win/câştig-câştig. 

Conform acestei formule, considerentele serioase şi acceptabile, ale ambelor părţi sunt tratate cu respect, nefiind încălcate. 

Noi suntem convinşi că, dacă de cealaltă parte există sinceritate şi nu se cedează în faţa presiunilor şi a zarvei, şi dacă se doreşte cu adevărat transparenţă şi consolidarea încrederii în privinţa programului nuclear al Iranului, atunci această încredere poate fi creată în cadrul unui program de scurtă durată, în care toate activităţile nucleare ale Iranului să fie transparente, iar incertitudinile să fie înlăturate. 

În conformitate cu preceptele religioase, Iranul consideră urmărirea unui program nuclear, în scopuri militare, ca fiind haram - nepermis, interzis -, apreciere care se regăseşte şi în punctul de vedere politic al Republicii Islamice, şi care se poate observa, cu uşurinţă, cum se oglindeşte în toate activităţile nucleare ale Iranului. 

Cealaltă parte implicată în negocieri doreşte consolidarea încrederii în această privinţă, iar acest lucru este realizabil. 

Pe de altă parte, şi Iranul doreşte ca, în baza tratatelor internaţionale şi a drepturilor tuturor naţiunilor, să deţină energie şi tehnologie nucleară în scopuri paşnice. 

Iranul consideră că acesta este un drept natural al său, şi doreşte să se folosească de acest drept, la fel ca toate celelalte ţări din lume.

Iranul nu acceptă discriminarea şi excluderea sa din acest cadru, şi nu vede care ar fi motivul privării sale de dreptul la diversele tehnologii paşnice. 

Cred că şi celelalte naţiuni recunosc acest drept, în mod oficial. 

Aşadar, dorinţa declarativă a ambelor părţi este realizabilă, şi poate fi obţinută într-un cadru asupra căruia se poate cădea de acord. 

De asemenea, noi credem că sancţiunile adoptate împotriva Iranului, sau cele urmate de unele state, sunt crude şi în afara legislaţiei şi drepturilor internaţionale.

Aceste sancţiuni nu au împiedicat în niciun fel programul nuclear paşnic al Iranului, însă poporul iranian a fost supus presiunii şi greutăţilor.

 Aşadar, aceste sancţiuni aspre şi neconforme cu drepturile internaţionale, care au pedepsit doar poporul iranian, trebuie ridicate.

OPORTUNITĂŢI ECONOMICE UNICE

- Cum credeţi că vor evolua relaţiile dintre Iran şi România? 

- Relaţiile bune şi îndelungate, dintre Iran şi România, în domeniile cultural, politic şi economic, datează de sute de ani. 

Poporul român, dată fiind buna sa înţelegere şi în baza relaţiilor strânse pe care le-a avut cu regiunea noastră, a fost întotdeauna considerat un bun prieten al Iranului. 

Cunoaşterea şi buna înţelegere s-au reflectat în politicile celor două ţări. 

Chiar şi în ultimii ani, în pofida faptului că relaţiile bilaterale au cunoscut suişuri şi coborâşuri, cele două ţări au încercat, în mod constant, ca să-şi păstreze relaţiile bune şi istorice de prietenie. 

Cunoaşterea unei culturi pozitive, faptul că ambele naţiuni se trag din popoare cu rădăcini puternice, politicile lor moderate, economiile complementare ale celor două ţări, poziţiile geografice ale acestora, toate acestea pot fi valorificate ca domenii de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. 

Determinarea liderilor şi oficialilor din ambele ţări, de a dezvolta relaţiile şi de a exploata vastele oportunităţi de comunicare, asigură un fond bun pentru îmbunătăţirea relaţiilor noastre. 

Se pare că sectorul privat român doreşte, cu perspicacitate, să fie prezent pe piaţa din Iran. 

Prezenţa în Iran, pe lângă posibilitatea de a exploata oportunităţi economice unice oferite de economia în curs de dezvoltare a Iranului, facilitează şi accesul la pieţele mari din Asia Centrală, Caucaz, Afganistan şi Irak.

- Excelenţa Voastră, apreciez francheţea răspunsurilor oferite şi perspectiva tonică privind relaţiile bilaterale româno-iraniene. Vă mulţumesc frumos pentru deschiderea dumneavoastră spre lămurirea unor detalii inedite, pentru opinia publică din România. 

Nota bene:

Mulţumesc frumos şi domniţei Luminiţa Spânu, pentru sprijinul oferit în realizarea acestui interviu. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite