Ce se ascunde în spatele declinului Yakuza, temuta organizaţie mafiotă japoneză

Yakuza, legendara mafie japoneză, trece printr-un declin ce pare să o ducă într-un punct fără întoarcere faţă de anii săi de glorie.

Yakuza pare să nu mai un viitor. Celebra mafie din Ţara Soarelui Răsare se confruntă de ani buni cu un declin pe toate planurile, care s-a accentuat mai ales pe fondul înăspririi legilor anti-criminalitate, dar şi ca urmare a schimbării reperelor societăţii nipone. În prezent, yakuza este dominată de seniori şi se îndreaptă încet, dar sigur să rămână doar o sursă de poveşti.

La recensământul din 2006, primul organizat în cadrul yakuza, mafia niponă era constituită în mare parte de bărbaţi cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani. În prezent, bărbaţii din această categorie de vârstă nu reprezintă decât 14% din membrii yakuza, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani abia de ajung la 5%. Datele provin dintr-un raport al Poliţiei Naţionale Japoneze citat pe larg de presa internaţională.

Potrivit raportului, jumătate din membrii yakuza au peste 50 de ani în prezent, în timp ce procentajul celor trecuţi de 70 de ani se ridică la 10%. Yakuza nu mai este atractivă pentru tineri ca pe vremuri, dovadă fiind şi faptul că membrii săi de vârstă medie sunt cei care fac în prezent munca de jos. Este vorba de un declin de personal care s-a observat mai ales după dispariţia cvasi-impunităţii pentru yakuza, menţionează raportul.

Deceniul 1960-1970 este considerat „vârsta de aur” a yakuza. Pe atunci, mafia niponă era la apogeu, având peste 180.000 de membri şi o imagine idealizată atât în ţară, cât şi în străinătate. La 50 de ani distanţă, situaţia stă total invers. Yakuza numără doar 14.400 de membri, plus 13.800 de asociaţi. Cei mai mulţi dintre ei, adică 8.900, aparţin grupării Yamaguchi-gumi, condusă de un lider în vârstă de 78 de ani, şi anume Shinobu Tsukasa.

În afară de problemele de personal, Yakuza se confruntă şi cu un „declin cultural”, după cum remarcă publicaţia britanică „The Telegraph”.

Una dintre cauzele acestui „declin cultural” este îmbătrânirea generală a populaţiei nipone. Însă, potrivit altei publicaţii britanice, „The Guardian”, principalul motiv constă în faptul că yakuza nu se mai bucură de cvasi-impunitatea care i-a permis să devină legendară.

„Generaţia mea visa să devină membri de rang înalt în clan, ceea ce îţi permitea să fii popular în rândul femeilor, să ai bani şi să conduci maşini de lux. Dar vremurile s-au schimbat. Tinerilor din zilele noastre nu le mai place ideea de a fi legaţi de un clan”, mărturiseşte un yakuza care s-a retras din activitate la vârsta de 70 de ani.

„Tinerii trebuie să facă multe sacrificii pentru a duce o viaţă de mafiot, dar toate acestea pentru beneficii tot mai puţine”, apreciază Tomohiko Suzuki, un autor japonez specializat în yakuza.

Înăsprirea legilor şi intensificarea acţiunilor poliţiei au lovit dur yakuza. În ultimii ani, membrii săi au ajuns tot mai frecvent după gratii, pentru pedepse tot mai lungi. În plus, s-au trezit cu dificultăţi în a opera, neavând acces la beneficiile de odinioară, cum ar fi obţinerea unei asigurări sau deschiderea unui cont bancar. Afectaţi financiar şi moral, au căzut pradă totodată unor crize de identitate şi de managament. În timp ce curajul şi loialitatea nu mai sunt răsplătite ca pe vremuri, atmosfera „corporatistă”, instituită mai ales de Kiyoshi Takayama în Yamaguchi-gumi, a fost de asemenea rău percepută.

„Nu mai este deloc distractiv să fii un Yamaguchi-gumi. Acum este ca şi cum ai lucra pentru Toyota. Ceea ce a fost cândva o grupare criminală a devenit o corporaţie. În fiecare dimineaţă, trebuia să fii prezent la 07.30 la sediul grupării, fiindcă Takayama ajungea la 08.00”, explică Ryo Fujimara, istoric specializat în mafia japoneză.

Cazul emblematic al acestei decăderi pe toate planurile este, poate, cel al lui Masato Gunji, şeful unui clan rural aparţinând yakuza care a fost arestat într-un magazin în timp ce fura mâncare pentru el.