Ce spun bijuteriile chinezilor despre economia Beijingului

Anul precedent a fost unul foarte important pentru aurul din China. În timp ce familiile chineze din clasa de mijloc, în mod special mătuşile, cumpărau lingouri de aur şi bijuterii atât pentru a le purta, dar şi ca investiţii, China a devenit producătorul şi consumatorul numărul unu din lume al metalului preţios. În 2013, China a surclasat chiar şi India, ocupanta locului 1 timp de foarte mulţi ani.

În acest an, Consiliul Mondial al Aurului estimează că cererea pentru acest metal preţios nu va mai fi la fel de mare ca în 2013, întrucât preţurile sunt în creştere, iar guvernul chinez a demarat o campanie împotriva cheltuielor masive ale oficialilor de partid pe produse care reflectă opulenţa. În acelaşi timp, Beijingul a anunţat o serie de reforme financiare care să crească investiţiile şi în alte domenii.

Rămâne însă un segment de piaţă care va continua să cheltuiască oricât de mult este necesar pe aur: tinerii căsătoriţi şi oamenii care participă la nunţile lor. Bijuteriile însumnează peste 50% din consumul privat de aur din China.

Anul trecut, familiile chineze au cumpărat 669 tone de bijuturii din aur, iar 40% dintre acestea au avut legătură cu nunţile, conform ultimul raport întocmit de Consiliul Mondial al Aurului.

Părinţii mirilor oferă în mod tradiţional un seturi de bijuterii drept cadou, iar de cele mai multe ori este vorba de un set format dintr-un colier, un pandativ şi o brăţară, denumit de magazine „ jiehun san jin “ (în traducere liberă mariaj, trei feluri de aur). Bijuteriile primite de miri la nuntă sunt transmise din generaţie în generaţie, alături de altele noi. 

Cumpărarea aurului nu este rezervată numai celor bogaţi, ci în mod surprinzător, este respectată şi în zona rurală, mult mai conservatoare cu respectarea tradiţiilor. „Galbenul înseamnă bogăţie şi abundenţă…indestructibilă. Este o binecuvântare transmisă mai departe“, a declarat Albert Cheng, şeful Consiliului Mondial al Aurului la prezentarea raportului.

Potrivit datelor guvernamentale, numărul total căsătoriilor din China a crescut cu 60%  în ultima decadă, ajungând la 13,2 milioane la sfârşitul anului 2012. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care bijuteriile însumează acum peste jumătate din consumul personal de aur din China. În acelaşi timp, s-a înregistrat şi o dezvoltare a clasei de mijloc chineze, astfel că s-a mărit şi numărul de familii care cheltuiesc sume importante pentru cadourile de nuntă.

Aurul, rezervat cândva numai celor mai bogate familii, a devenit rapid o parte importantă din cultura consumeristă a clasei de mijloc din China.

Chinezul din clasa de mijloc îşi permite să pună deoparte aproximativ 100 sau 200 de dolari pentru mici accesorii. Pandativele de aur sau alte bijuterii mici sunt oferite din ce în ce mai des de Ziua Îndrăgostiţilor, de Ziua Mamei sau la naşterea unui copil. Sumele cheltuite de familiile chineze pe bijuterii de aur s-a multiplicat de şase ori din 2004, potrivit raportului Consiliului Mondial al Aurului.

Preşedintele CMA estimează că până în 2017 se va înregistra o creştere de 17%, aproximativ 780 tone, în rândul cererii de aur. Cererea sectorului privat va ajunge la 1350 tone până atunci, ceea ce va însuma între 30 -35% din cererea globală.

Nunţile sunt responsabile pentru menţinerea preţurilor la aur, însă pe termen lung acest lucru s-ar putea schimba pentru că populaţia tânără, eligibilă pentru căsătorie, a Chinei se micşorează. ONU estimează că numărul chinezilor cu vârste cuprinse între 15 şi 59 ani se va reduce la 908 milioane în 2025, de la 938 milioane în 2015. Efectul asupra consumului de aur nu va fi totuşi simţit până în 2020, anunţă CMA.