Ceaţa toxică a revenit în China. Poluarea, o condamnare la un dezastru economic

Imagine din centrul de business din Beijing FOTO Reuters

De ani de zile activişti ecologici, economişti şi oameni de ştiinţă avertizează cu privire la iminenţa dezastrului ecologic din China. O astfel de catastrofă a luat forme dramatice la mijlocul lunii ianuarie, atunci când un strat gros de poluanţi otrăvitori a învăluit mare parte din nordul Chinei şi a făcut aerul din Beijing periculos pentru a fi respirat.

Pentru guvernul chinez, acesta a fost doar unul dintre numeroasele semnale de avertizare. Întrebarea de pe buzele tuturor este dacă Beijingul va avea voinţa de a implementa politici necesare pentru a evita un dezastru ecologic, care mai mult ca sigur că va însemna sfârşitul miracolului economic din China şi care poate duce la căderea Partidului Comunist, scrie CNN.

Autorităţile de la Beijing au avertizat cele 20 de milioane de persoane care trăiesc în capitală să se pregătească pentru cel puţin o zi de ceaţă provocată de poluare, în timp ce 103 fabrici care poluează intens atmosfera au fost închise temporar. Locuitorii care s-au încumetat să iasă pe stradă s-au echipat cu măşti de protecţie, în ciuda sfatului autorităţilor de a rămâne în locuinţe.

Peste 100 de zboruri au avut întârzieri sau au fost anulate pe aeroportul din Henan, iar în Beijing peste 60 de curse au fost afectate, conform AFP.

Conform statisticilor, degradarea mediului în China este mai mult decât şocantă

• Banca Mondială a estimat, într-un raport din 2007, că poluarea a provocat pierderi de 5,8% din PIB-ului Chinei, ca urmare a cheltuielilor cu serviciile de sănătate, a pagubelor materiale şi a deceselor premature. Se estimează că poluarea aerului duce la moartea a 700.000 de oameni anual.
• Un studiu MIT din 2012 estimează că poluarea aerului a costat economia chineză 112 miliarde de dolari în 2005, ca urmare a pierderii forţei de muncă şi a costurilor medicale
• În 2010, poluanţii microscopici din aer au provocat aproximativ 8.600 de decese premature în cele patru mari oraşe din China: Beijing, Shanghai, Guangzhou şi Xian.
• Calitatea apei este extrem de scăzută în cinci dintre cele nouă golfuri aflate de-a lungul coastei chineze. Rezultatele de la staţiile de monitorizare de la zece bazine hidrografice importante arată că 40% din apă este poluată.
• Aproximativ 10% din terenul arabil al ţării a fost contaminat cu metale grele.

După decenii de neglijare a mediului şi ca urmare a dependenţei de cărbune, care produce 70% din energia ţării, o îmbunătăţire rapidă în China este dificilă. Cu toate acestea, guvernul chinez ar putea adopta standarde mai stricte de mediu, prin schimbarea politicii economice, creşterea investiţiilor în mediul înconjurător, dar şi prin mobilizarea presei şi a societăţii civile de a lua parte la aceste eforturi.

Măsuri care ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon

- un standard mai ridicat privind combustibilul utilizat de automobile şi alte vehicule. Benzina şi motorina utilizate în China au un conţinut mult mai mare de sulf decât combustibilul utilizat în Occident.

- China trebuie să nu se mai bazeze atât de mult pe sectoarele consumatoare de energie.

În prezent, China produce 720 de milioane de tone de oţel pe an (46% din totalul mondial), astfel că sute de milioane de tone de cărbune sunt consumate. În timpul acestui proces de prelucrare sunt emise cantităţi masive de poluanţi. Un alt exemplu este industria de automobile: pe drumurile chineze circulă 230 de milioane de vehicule.

Desigur, China va suporta costuri semnificative de tranziţie din cauza închiderii fabricilor şi a pierderilor locurilor de muncă din aceste industrii, dar o astfel de restructurare poate ajuta la extinderea sectoarelor ecologice, cum ar fi sănătatea sau turismul, scrie CNN.

- China trebuie să-şi intensifice investiţiile în mediu. În momentul de faţă, 91 de miliarde de dolari sunt alocaţi anual pentru protecţia mediului, adică 1,3% din PIB. Pentru a remedia consecinţele, experţii cred că ar trebui ca procentul să crească până la 2-4% din PIB.

„Din păcate, aceste îmbunătăţiri de natură politică, adică aplicarea strictă a standardelor de mediu, o schimbare în politica industrială, precum şi o creştere a cheltuielilor de mediu, nu vor face o diferenţă fundamentală. Schimbările ar fi eficiente în cazul în care guvernul chinez ar fi mai transparent şi ar permite presei şi societăţii civile să joace un rol mult mai activ în gestionarea mediului“, scrie publicaţia citată.

Lăsând deoparte consecinţele umane şi economice cumplite, actuala situaţie ar putea însemna chiar sfârşitul dominaţiei Partidului Comunist. Chinezii din clasa de mijloc, care sunt deosebit de conştienţi de calitatea vieţii, ar putea foarte bine să devină o sursă puternică de opoziţie a partidulului. Ei ar putea ajunge la concluzia că partidul unic al ţării este responsabil pentru problemele lor de zi cu zi: aerul toxic, toxinele din apă şi mâncarea nesănătoasă.