„China nu va asista pasivă la căderea lui Putin”. America începe ofensiva în Asia, iar Xi Jinping şi Vladimir Putin îşi dau asigurări reciproce

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Antony Blinken, secretarul de stat al SUA întâmpinat de preşedintele Indoneziei, Joko Widodo
Foto: Antony Blinken, secretarul de stat al SUA întâmpinat de preşedintele Indoneziei, Joko Widodo

În numărul de astăzi, vă prezentăm o serie de declaraţii oficiale ale purtătorilor de  cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe din luna decembrie. Sesizăm că, dincolo de întărirea, cel puţin declarativă, a parteneriatului ruso-chinez, există o îngrijorare şi o iritare din partea Chinei faţă de acţiunile diplomatice ale SUA în Asia.

Mesajele au dublă ţintă: şi America, dar şi statele din Asia, cărora li se transmite mesajul că Beijingul urmăreşte atent poziţionarea lor. China se bazează pe influenţa ei economică convârşitoare în regiune, incomparabil mai semnificativă decât cea americană. Bătălia între securitate şi prosperitate se derulează în trombă în spaţiul asiatic.

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de studii sino-ruse (CSSR).

Mai pe larg despre acest subiect – dilema dintre securitate şi prosperitate în Asia - se va discuta în următoarea emisiune „China la zi”, la începutul anului următor (emisiunile anterioare pot fi urmărite aici şi aici).

Sumar:

  • Daniel Kritenbrink, adjunct al secretarului1 de stat al SUA pentru Asia de Est vizitează Asia de Sud-Est pentru a reafirma „relaţiile” cu aceasta - pentru „a face cele patru ţări să înţeleagă ce sunt acelea reguli şi ordine”
  • Secretarul de stat american Antony Blinken porneşte în primul său turneu diplomatic în Asia de Sud-Est, etapa iniţială având loc în Jakarta, Indonezia
  • Xi Jinping şi Vladimir Putin discută şi consolidează încrederea reciprocă a statelor lor printr-un summit online
  • Diplomaţii lituanieni părăsesc China pe fondul deteriorării relaţiilor diplomatice dintre cele două state
  • Mass-media din Republica Cehă raportează că este posibil ca partea chineză să reţină un cetăţean lituanian fără să existe acuzaţii penale la adresa acestuia
  • China respinge proiectul SUA privind „prevenirea muncii forţate în China”
  • Grupul celor Şapte (G7) ameninţă Rusia, însă China nu va asista pasivă la căderea lui Putin.

Daniel Kritenbrink, adjunct al secretarului1 de stat al SUA pentru Asia de Est vizitează Asia de Sud-Est

c

Foto: Daniel Kritenbrink, diplomat de carieră, în prezent, adjunct al secretarului de stat al SUA pentru Asia de Est

Pe 29 noiembrie, Global Times a raportat că, începând cu data de 27 noiembrie, Daniel Kritenbrink va efectua vizite oficiale în patru ţări din Asia de Sud-Est: Indonezia, Malaezia, Singapore şi Thailanda.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat emis pe 26 noiembrie, Kritenbrick se va întâlni cu oficiali de rang înalt din ţările menţionate mai sus pentru a reafirma angajamentul SUA de a lucra împreună cu aliaţii şi partenerii în ceea ce priveşte abordarea „celor mai serioase” provocări globale şi regionale ale secolului XXI.”

a

Foto: Reuniunea miniştrilor de externe China - ASEAN

Potrivit Reuters, vizita lui Kritenbrink în cele patru ţări din Asia de Sud-Est s-a datorat  faptului că, în ultimele decenii, relaţiile dintre acestea şi China au devenit din ce în ce mai strânse. Statele Unite ale Americii urmăresc prin toate mijloacele să împiedice ascensiunea Chinei şi să o forţeze să revină la poziţia de producător de nivel inferior pe care SUA i-au stabilit-o. Kritenbrink a reiterat „sprijinul pentru o ordine bazată pe reguli în Indo-Pacific”, aşa cum în ultimul an, SUA au subliniat în nenumărate rânduri „statutul bazat pe putere” în interacţiunile cu China.

Se preconizează ca în cadrul acestei vizite, pe lângă provocările globale şi regionale să fie dezbătute şi probleme specifice precum schimbările climatice, problemele legate de Myanmar şi relaţiile economice şi comerciale bilaterale. Mai trebuie menţionat faptul că, pe 19 noiembrie, noul ambasador al Chinei în Statele Unite, Qin Gang, s-a întâlnit cu Kritenbrink, cele două părţi convenind să colaboreze pentru a ajunge la consensul stabilit de cei doi şefi de stat în urma ultimului summit organizat prin videoconferinţă. La mai puţin de zece zile mai târziu, Kritenbrink a efectuat o vizită în Asia de Sud-Est făcând clar faptul că vrea să facă din China o ţintă în zonă, ceea ce este o încălcare a promisiunii făcute de SUA Chinei. Însă, rămâne de văzut dacă Kritenbrink va reuşi să îşi atingă obiectivele stabilite înainte de această călătorie.

Fostul asistent adjunct al Secretarului de stat al SUA, Daniel Russell, care a ocupat aceeaşi funcţie în timpul administraţiei Obama, nu numai că l-a criticat dur pe Kritenbrink în cadrul unui interviu, dar a mai declarat că strategia lui Biden pentru Asia a fost până acum foarte vagă şi lipsită de un conţinut economic convingător. Pentru ţările din Asia de Sud-Est este greu de crezut că SUA au o strategie economică viabilă pentru a asigura un profit de pe urma relaţiilor bilaterale. Ţările din Asia de Sud-Est au suferit pierderi mari, atât în timpul crizei financiare din Asia de la sfârşitul anilor 1990, cât şi în timpul celei din 2008. Deşi Statele Unite au reuşit să-şi menţină economia într-un stagiu general de dezvoltare, bazându-se pe emiterea excesivă de dolari americani şi pe datoriile în dolari, lăcomia lor faţă de restul lumii a continuat să crească. De aceea, este absolut rezonabil ca ţările din Asia de Sud-Est să fie precaute faţă de SUA în timpul administraţiei Biden.

Potrivit Philippine Star, un ziar în limba engleză din Filipine, în ultimele şase luni, mai mulţi oficiali americani de rang mai înalt decât Kritenbrink au vizitat Asia de Sud-Est. În timpul vizitei vicepreşedintelui american Kamala Harris, aceasta a fost luată în derâdere din cauza războiului din Vietnam. Secretarul american al Apărării Lloyd Austin a vizitat Filipine, ceea ce a atenuat într-o oarecare măsură tensiunile din ultimii cinci ani dintre SUA şi Filipine. În plus, în timp ce era în Asia de Est, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a făcut o vizită surpriză în China, moment în care a primit „cadouri” din partea acesteia: două liste şi trei concluzii. Philippine Star consideră că Kritenbrink va pune accentul pe „centralitatea” ţărilor din Asia de Sud-Est ca o modalitate de a le separa de China.

a

Foto: Summit-ul virtual între SUA şi ASEAN

Am putea spune că SUA nu au prea mulţi aşi în mânecă în regiunea Asiei de Sud-Est, deşi s-au angajat să „trezească” regiunea şi să creeze o atmosferă de „conducere a SUA în Asia de Sud-Est”. Însă, realitatea este că Statele Unite nu mai sunt la fel de capabile ca în secolul trecut, nu mai pot profita de oportunitatea rară a transferului industrial pentru a răscumpăra ţările din Asia de Sud-Est, determinându-le pe unele dintre ele să acţioneze ca pioni pentru propria lor eficienţă.

Deşi încă deţin cea mai mare piaţă de consum din lume, fiind dominantă în multe domenii tehnologice pe plan mondial, realitatea este că SUA devine din ce în ce mai mult o forţă negativă. Nu ajută alte ţări să se dezvolte, ci se folosesc de puterea pe care o au pentru a forţa alte ţări să se supună voinţei lor, ceea ce ar putea fi descris drept întruchiparea unui stat hegemonic care apasă pe acceleraţie pe o pantă descendentă.

Sursa: aici.

  • Secretarul de stat american Antony Blinken în primul său turneu diplomatic în Asia de Sud-Est, etapa iniţială având loc în Jakarta, Indonezia.

Global Times: Pe 14 decembrie, în timpul vizitei sale în Indonezia, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA a declarat că „există multă îngrijorare, din Asia de Nord-Est până în Asia de Sud-Est şi de la fluviul Mekong până la Insulele din Pacific cu privire la acţiunile agresive ale Beijingului”, la care a mai adăugat că SUA sunt hotărâte să garanteze „libertatea” de navigaţie în Marea Chinei de Sud. El a menţionat, de asemenea, hotărârea arbitrală a unui tribunal internaţional din Marea Chinei de Sud. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Permiteţi-mi să încep cu câteva fapte simple. Nu China este cea care provoacă de mult timp probleme în Marea Chinei de Sud şi cea care sub pretextul „libertăţii de navigaţie” reprezintă o ameninţare gravă şi riscuri majore pentru pacea şi stabilitatea regională. Nu China provoacă în mod deliberat dispute în Marea Chinei de Sud şi seamănă discordie între ţările regionale. Nu China trimite aleatoriu nave şi aeronave performante pentru a efectua exerciţii militare de recunoaştere în Marea Chinei de Sud sau pentru a pătrunde ilegal în apele şi spaţiul aerian adiacent al insulelor şi recifurilor lor.

Sunt sigur că ştim cu toţii ce ţară este obişnuită cu acţiunile menţionate mai sus. Sper că oficialii americani nu vor denatura faptele.

SUA le place să invoce „Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării” (prescurtat UNCLOS) şi aşa-numitul „arbitraj în Marea Chinei de Sud” , continuând să vorbească despre „ordinea bazată pe reguli”. Arbitrajul din Marea Chinei de Sud a încălcat grav principiul consimţământului statului. Aşa-zisa hotărâre a acesteia contravine dreptului internaţional, inclusiv UNCLOS. Este ilegală, nulă şi neavenită.

Statele Unite ale Americii pretind adesea că sunt un „apărător” al dreptului internaţional, însă, ar trebui mai întâi să înceapă cu executarea hotărârii şi avizului consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie şi a rezoluţiei Adunării Generale a ONU. SUA sunt selective în aplicarea dreptului internaţional şi a ordinii internaţionale. Această practică a egoismului şi a standardelor duble şi-a pierdut de mult credibilitatea şi devine din ce în ce mai contraproductivă.

„Libertatea de navigaţie” în Marea Chinei de Sud, revendicată de SUA, nu este nimic altceva decât „libertatea de a pătrunde” a aeronavelor militare americane avansate şi a navelor de război din Marea Chinei de Sud care îşi etalează puterea. Statele Unite sunt un exemplu de hegemonie şi de agresiune, impun fără îndoială sancţiuni unilaterale, exercită jurisdicţii, exagerează conceptul de securitate naţională cu scopul de a pune piedici companiilore străine şi recurg la coerciţie economică.

SUA ar trebui să respecte faptele, dreptul internaţional şi normele de bază care guvernează relaţiile internaţionale, să înceteze subminarea păcii şi stabilităţii în Marea Chinei de Sud şi să oprească acţiunile greşite care afectează încrederea reciprocă şi a cooperării dintre ţările regionale.

Sursa: aici.

  • Xi Jinping şi Vladimir Putin discută şi consolidează încrederea reciprocă a statelor lor printr-un summit online

CCTV: Pe data de 15 decembrie după-amiază, şefii de stat ai Chinei şi ai Rusiei au avut o întâlnire prin intermediul videoconferinţei. Ne-aţi putea oferi mai multe detalii despre acest summit?

a

Foto: Cea de-a întâlnire din acest an între preşedintele chinez şi preşedintele rus, organizată prin intermediul unei video-conferinţe.

Wang Wenbin: Ieri după-amiază, preşedintele Xi Jinping şi preşedintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit pentru a doua oară în acest an prin intermediul unei videoconferinţe. China a emis deja un comunicat de presă cu privire la aceasta, iar viceministrul de externe Le Yucheng a acordat un interviu presei imediat după întâlnire.

Aceasta este a 37-a întâlnire a celor doi şefi de stat în opt ani de zile. Cele două părţi au avut un schimb de opinii aprofundat şi au ajuns la un consens larg cu privire la relaţiile lor bilaterale, cooperarea practică în diverse domenii, coordonarea strategică internaţională şi alte probleme. Acest lucru a dat un impuls puternic dezvoltării susţinute şi de înaltă calitate a legăturilor bilaterale în anul viitor. Îndrumarea strategică a celor doi şefi de stat este cheia relaţiilor bilaterale la nivel înalt din prezent.

În timpul întâlnirii, preşedintele Xi a subliniat avantajul politic enorm şi marile oportunităţi în cooperarea pragmatică integrală dintre China şi Rusia. Acesta şi-a exprimat dorinţa de a se întâlni cu preşedintele Putin la „Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing” şi de a lucra împreună „pentru realizarea unui viitor comun”, care va deschide un nou capitol în relaţiile dintre China şi Rusia în perioada post-pandemică.

Preşedintele Xi a reafirmat angajamentul Chinei de a sprijini ferm Rusia în menţinerea stabilităţii pe termen lung. A declarat că cele două ţări trebuie să lanseze mai multe acţiuni comune pentru a susţine într-un mod mai eficient interesele de securitate ale celor două părţi şi a subliniat că cele două ţări trebuie să împărtăşească oportunităţile de dezvoltare pentru a creşte din ce în ce mai mult această cooperare. Este important să profităm de oportunităţile noii runde de revoluţie ştiinţifică şi tehnologică, de transformare industrială şi să accelerăm cooperarea în industriile de ştiinţă şi tehnologiile de frontieră.

Cele două părţi trebuie să menţină dezvoltarea Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai pe calea corectă şi să protejeze securitatea şi stabilitatea în regiune. China va menţine un nivel ridicat de coordonare strategică cu Rusia şi va încuraja ţările BRICS să aprofundeze cooperarea la nivel global.

Cei doi şefi de stat consideră că relaţiile dintre China şi Rusia sunt la cel mai bun nivel al lor din istorie şi continuă să realizeze noi progrese, la un nivel mai aprofundat. Au reiterat faptul că cele două părţi susţin cu fermitate sistemul internaţional centrat pe ONU şi ordinea internaţională susţinută de dreptul internaţional; că resping unilateralismul, politica de putere şi provocările de confruntare ideologică; că susţin corectitudinea şi justiţia internaţională şi mai multă democraţie în relaţiile internaţionale. Cei doi lideri au anunţat că, în următorii doi ani, Rusia şi China vor organiza Anul cooperării sportive.

Anul viitor, Partidul Comunist Chinez (PCC) va organiza cel de-al 20-lea Congres Naţional, iar Rusia va intra într-o etapă importantă de implementare a obiectivelor sale naţionale de dezvoltare până în 2030. Cele două părţi vor continua să se sprijine ferm din patru puncte de vedere: 1. să se bucure de oportunităţile de dezvoltare; 2. să se sprijine strategic; 3. să promoveze dezvoltarea susţinută la nivel înalt şi de înaltă calitate a relaţiilor bilaterale; 4. să transforme relaţia bilaterală într-un model de coordonare şi valoare strategică şi să contribuie la dezvoltarea „unei comunităţi cu un viitor comun pentru omenire.”

Sursa: aici.

  • Diplomaţii lituanieni părăsesc China pe fondul deteriorării relaţiilor diplomatice dintre cele două state

MASTV: Pe data de 16 decembrie, ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat presei că autorităţile chineze i-au informat pe diplomaţii lituanieni că actele lor de identitate nu vor mai fi valabile în curând.„Am cerut o perioadă mai lungă, pur şi simplu pentru că ar fi complicat să organizăm această întoarcere atât de repede. Nu am primit niciun răspuns la cererea de prelungire făcută, iar diplomaţii noştri s-au întors cât mai repede posibil."a declarat acesta. „Modificările unilaterale ale statutului reprezentanţilor unei ţări ar încălca legile internaţionale, inclusiv Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice”, a mai adăugat Gabrielius Landsbergis. Ce are de comentat partea chineză pe această temă? 

a

Foto: Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis

Wang Wenbin: Ca răspuns la acţiunea greşită a guvernului lituanian de a permite autorităţilor din Taiwan să înfiinţeze „un birou de reprezentanţă al Taiwanului” în Lituania şi să creeze în mod flagrant impresia falsă de „o China, un Taiwan” în lume, partea chineză a anunţat reducerea oficială a relaţiilor diplomatice bilaterale la nivel de „însărcinat cu afaceri”. Printr-o notă diplomatică, a informat partea lituaniană cu privire la decizia sa de a redenumi reprezentanţa diplomatică a Chinei în Lituania într-un birou mai mic însărcinat cu afaceri al Republicii Populare Chineze în Republica Lituania, şi în consecinţă, cerându-i în consecinţă să schimbe numele reprezentanţei sale diplomatice în China.

Această acţiune este în concordanţă cu „Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice”, cu dreptul internaţional general, cu practicile internaţionale conexe şi cu principiul reciprocităţii diplomatice.

Odată cu deteriorarea relaţiilor la nivel de „însărcinat cu afaceri”, partea chineză a solicitat reprezentanţei diplomatice a Lituaniei în China să solicite din nou documentele de identitate pentru diplomaţi. Aceasta este o procedură normală de sprijinire şi de administrare de către China a misiunilor străine pe teritoriul său. Respectă dreptul internaţional şi practicile internaţionale şi nu afectează performanţa normală şi viaţa personalului diplomatic aflat în China. Totodată, partea chineză garantează siguranţa, drepturile legitime ale tuturor misiunilor diplomatice din China, cât şi funcţionarea normală a acestora, inclusiv reprezentanţa diplomatică a Lituaniei, în conformitate cu „Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice”.

Lituania nu a depus niciodată o cerere de prelungire a cărţilor de identitate pentru diplomaţii săi. Declaraţia că „nu a primit niciun răspuns la cererea făcută” din partea Chinei este pur şi simplu un zvon. Ceea ce este însă cert e că, fără o notificare prealabilă către partea chineză, Lituania a decis să-şi retragă brusc toţi diplomaţii din China, punând astfel la cale o farsă bine dirijată.

În loc să înfrunte şi să îşi corecteze propriile greşeli, Lituania răspândeşte informaţii false pentru a se eschiva de responsabilităţi. China îşi exprimă profunda nemulţumire şi se opune ferm acestei acţiuni. Încercarea Lituaniei de a crea o impresie falsă de „o singură China, un Taiwan” şi de a submina suveranitatea Chinei nu va reuşi niciodată, iar învinuirea părţii chineze şi şantajarea ei politică este, de asemenea, complet greşit calculată.

Sursă: aici.

  • Mass-media din Republica Cehă raportează că este posibil ca partea chineză să reţină un cetăţean lituanian fără să existe acuzaţii penale la adresa acestuia.

China Review News: Pe 15 decembrie, mass-media din Republica Cehă a raportat că este posibilă reţinerea unui cetăţean lituanian de către partea chineză fără să existe acuzaţii penale. În plus, Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului ceh a adoptat o rezoluţie prin care cere guvernului să-şi exprime sprijinul pentru întoarcerea diplomaţilor lituanieni la Vilnius, ca răspuns la acţiunile coercitive ale Chinei şi să se pronunţe la Consiliul European pentru a-şi exprima solidaritatea faţă de Lituania. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

a

Wang Wenbin: V-am prezentat deja faptele şi care este poziţia Chinei cu privire la părăsirea terioriului chinez de către diplomaţii lituanieni. Ştirea potrivit căruia China ar putea reţine un cetăţean lituanian fără acuzaţii penale este falsă şi absurdă. Aş dori să subliniez încă o dată faptul că Lituania a fost cea care a decis plecarea bruscă a întregului personal diplomatic din China, fără să se consulte cu partea chineză, şi tot ea este cea care răspândeşte zvonuri pentru a se elibera de orice fel de responsabilitate. Îndemnăm părţile în cauză să distingă clar faptele, să menţină o poziţie obiectivă, corectă, să respecte principiul „unei singure Chine”, să adopte măsuri concrete pentru a proteja dezvoltarea solidă şi constantă a relaţiilor bilaterale, cât şi a relaţiilor dintre China şi Europa.

Sursă: aici.

  • China respinge proiectul SUA privind „prevenirea muncii forţate în China”

   

a

Shenzhen TV: Am observat că Senatul şi Camera Reprezentanţilor din SUA au adoptat recent Legea privind prevenirea muncii forţate uigure. La o conferinţă de presă specială susţinută ieri de Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang, fermierii de bumbac şi angajaţii întreprinderilor din Xinjiang au respins minciunile referitoare la aşa-zisul proiect de lege al SUA, spunându-şi propriile poveşti despre angajarea voluntară şi muncă grea pe care trebuie să o depună pentru a se putea îmbogăţi. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Am luat act de acea conferinţă de presă susţinută de Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang. Experienţele împărtăşite de fermierii de bumbac şi angajaţii întreprinderilor din Xinjiang au dezminţit minciuna scandaloasă a „muncii forţate” fabricată de SUA. Pentru a

realiza complotul „folosirea Xinjiang-ului pentru a putea îngrădi China”, unii politicieni americani au folosit toate mijloacele pentru a răspândi zvonuri şi a defăima Xinjiang-ul. Acesta este un astfel de exemplu de încercare, care va dezvălui în continuare adevărata faţă a acestor oameni. Indiferent de zarvă pe care încearcă să o creeze aceşti politicieni americani, Xinjiang va face doar progrese rapide în prosperitatea şi dezvoltarea sa.

Vorbind despre „muncă forţată”, această etichetă se potriveşte cel mai bine Statelor Unite ale Americii. Există aproximativ 500.000 de copii care sunt muncitori agricoli în SUA. Aproximativ 240.000 până la 325.000 de femei şi copii din SUA sunt victime ale sclaviei sexuale. În ultimii cinci ani, în jur de 100.000 de persoane au fost vândute anual în SUA pentru muncă forţată. Îi sfătuim pe aceşti aşa-numiţi „reprezentanţi ai opiniei publice” să se concentreze mai mult pe ceea ce se întâmplă la ei în ţară. Ar trebui să dea dovadă de grijă faţă de acei copii care sunt supuşi muncii forţate în circumscripţia lor, să salveze femeile şi copiii victime ale sclaviei sexuale pe care ar trebui să-i servească, şi să-şi amintească de aceşti afro-americani care au murit din cauza muncii forţate pe plantaţiile de bumbac.

Sursa: aici.

  • Grupul celor Şapte (G7) ameninţă Rusia, însă China nu va asista pasivă la căderea lui Putin

Grupul celor Şapte (G7) a devenit o nouă alianţă care se opune Chinei şi Rusiei. Iniţial, G7 a fost cunoscut ca Grupul celor Opt (G8), format din ţările G7 plus Rusia, însă după ce aceasta din urmă a preluat controlul asupra Crimeei în 2014, a fost exclusă din grup. Astfel, G8 a devenit ulterior G7.

În cadrul reuniunii recent încheiate a miniştrilor de externe ai G7, au fost lansate mai multe avertismente la adresa Rusiei. În cazul unei incursiuni în Ucraina, Grupul celor Şapte a declarat că vor exista consecinţe majore pentru Rusia, însă nu a precizat care vor fi acestea. G7 include Statele Unite ale Americii (SUA), Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Canada şi Japonia.

a

Foto: Reuniunea miniştrilor de externe ai Grupului celor Şapte (G7)

Problema Ucrainei a devenit pretextul potrivit pentru Occident să limiteze iniţiativele Rusiei. Originea problemei Ucrainei este una destul de complexă, dar dacă ar fi să facem un scurt rezumat, problema Ucrainei este rezultatul restrângerii constante al Rusiei de către Occident, sub conducerea Statelor Unite. SUA şi restul statelor membre NATO au încercat să confrunte Rusia prin aducerea activă a Ucrainei în rândurile lor. Însă NATO nu a făcut nicio promisiune Ucrainei, de aceea Ucraina nu a aderat la NATO până în prezent, ci s-a confruntat cu o reacţie puternică din partea Rusiei. Rusia a emis deja un avertisment Ucrainei prin preluarea controlului asupra Crimeei, în timp ce partea de est a Ucrainei este deja în stare de divizare.

Rusia a limitat cea mai mare parte a puterii Occidentului. În tot acest proces prin care SUA şi alte ţări occidentale limitează Rusia, China nu va asista la căderea lui Putin.

După ce Vladimir Putin a preluat conducerea Rusiei, aceasta a devenit din ce în ce mai vehementă faţă de Occident. În perioada de izolare a Rusiei de către Occident i-a dat timp Chinei să se dezvolte. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Rusia a devenit ţinta suprimării de către ţările occidentale. Statele Unite şi alte ţări Occidentale au folosit în principal expansiunea spre est a NATO pentru a contracara Rusia, iar în prezent, prin desfăşurarea unui număr mare de forţe militare în Marea Neagră au exercitat o presiune constantă asupra Rusiei.

a

Statele Unite şi restul ţărilor NATO au încercat să folosească descurajarea militară pentru a determina Rusia să se predea, însă, să nu uităm că Rusia este cunoscută drept o naţiune luptătoare. Dacă nu ar fi vorba de scăderea puterii sale economice, cu siguranţă le-ar fi arătat acestora ce poate.

Dacă Rusia va fi doborâtă de Occident, China va fi supusă unor mari presiuni, motiv pentru care cele două ţări împărtăşesc acelaşi obiectiv strategic, şi anume, construirea unei lumi multilaterale. În timp ce Rusia se confruntă cu atitudinea agresivă a Occidentului, China şi Rusia urmează să aibă un summit prin intermediul unei videoconferinţe. Nu cu mult timp în urmă, preşedintele rus Vladimir Putin a avut o videoconferinţă cu preşedintele american Joe Biden, însă nu s-a ajuns la un consens semnificativ.

În prezent, China este a doua cea mai mare economie a lumii, producţia sa economică totală fiind la egalitate cu cea a Statelor Unite ale Americii. China este cel mai mare exportator de bunuri industriale şi, în calitate de fabrică a lumii, este deja locomotiva economiei mondiale, mai ales în contextul în care noua epidemie de coronavirus (Covid-19) se răspândeşte în întreaga lume. Dezvoltarea economiei chineze are un rol foarte important de jucat în redresarea economiei mondiale. China are nevoie de multă energie pe parcursul dezvoltării sale economice, iar Rusia este bogată în energie. Prin urmare, China şi Rusia pot coopera pe termen lung, oferind astfel o bază economică pentru ca Rusia să reziste în faţa presiunilor occidentale. Cooperarea dintre China şi Rusia, ar putea optimiza şi mai mult structura mondială şi, ar putea diminua astfel, hegemonia Statelor Unite ale Americii.

Sursa: aici.

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Diana-Maria Ghinea şi Zahn Yu.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite