China susţine principiul „integrităţii teritoriale”, dar sprijină Rusia la ONU, iar Taiwanul compară situaţia Ucrainei cu cea a Taiwanului. China la zi
0
În materialul de astăzi al revistei presei ,,China la zi”, vă prezentăm o serie de declaraţii şi articole din presa chineză în legătură cu invazia Rusiei în Ucraina.
Remarcăm poziţia complicată a Chinei faţă de acest dosar, pe de-o parte transmiţând mesajul la Munchen, prin ministrul de externe, că „suveranitatea” şi „integritatea teritorială” a statelor, inclusiv a Ucrainei, trebuie prezervate, pe de alta susţinând Federaţia Rusă în Consiliul de securitate. În plus, presa de la Beijing a relatat relativ pe larg despre evoluţiile din Ucraina.
Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR).
Declaraţii oficiale şi articole. Sumar
- Ministrul de externe Wang Yi la Conferinţă de Securitate de la München
- Taiwanul compară problema Ucrainei cu cea a Taiwanului (declaraţie)
- Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune pe tema Ucrainei. China face apel la rezolvarea paşnică a conflictului (articol)
- Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de recunoaştere a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk (articol)
- Actualizări după ce Putin a ordonat „operaţiunea militară specială” (articol)
- Ministrul de externe Wang Yi la Conferinţă de Securitate de la München
Reporter Global Times: În seara zilei de 19 februarie, în urma invitaţiei primite, consilierul de stat şi ministrul de Externe Wang Yi, a participat la cea de-a 58-a Conferinţă de Securitate de la München prin intermediul videoconferinţei, în cadrul căreia a ţinut un discurs. Ne-aţi putea oferi mai multe informaţii pe această temă?
Wang Wenbin: Într-un moment în care lumea se confruntă cu pericolul divizării şi al confruntării, iar naţiunile sunt confuze cu privire la starea actuală a lumii şi îngrijorate de viitorul acesteia, consilierul de stat şi ministrul de Externe, Wang Yi a expus punctele de vedere şi propunerile Chinei cu privire la modul în care comunitatea internaţională poate face lumea un loc mai bun şi poate depăşi provocările actuale, îndreptându-se spre un viitor luminos.
Consilierul de stat Wang Yi a declarat că pentru a face lumea un loc mai bun, marile puteri trebuie trebuie să conducă prin exemplu. Marile puteri trebuie să preia conducerea în sprijinirea multilateralismului, respectând angajamentele lor internaţionale, acţionând în conformitate cu obiectivele Cartei ONU şi contribuind la pacea şi dezvoltarea mondială. China şi-a onorat întotdeauna responsabilităţile şi obligaţiile internaţionale prin acţiuni reale. O China, cu o dezvoltare de calitate superioară şi o capacitate mai bună de acţiune, cu siguranţă va oferi un impuls mai puternic redresării globale post-COVID şi va aduce contribuţii mai mari la pacea şi stabilitatea internaţională.
Consilierul de stat Wang Yi a subliniat că, pentru a face lumea un loc mai bun, ţările trebuie să consolideze cooperarea. Trebuie să lucrăm împreună pentru a construi un nou tip de relaţii internaţionale bazate pe respect reciproc, echitate, justiţie şi cooperare de tip câştig-câştig, pentru a promova şi a acţiona asupra unui adevărat multilateralism, pentru a promova redresarea echilibrată şi puternică a economiei mondiale şi să menţinem împreună pacea şi liniştea globală.
Consilierul de stat Wang Yi a subliniat că pentru a face lumea un loc mai bun, China şi Uniunea Europeană trebuie să-şi aducă propria contribuţie/propriile contribuţii. China şi Europa sunt două forţe majore şi două mari civilizaţii. Putem şi trebuie să oferim mai multă stabilitate şi energie pozitivă lumii. China va continua să sprijine procesul de integrare europeană, să sprijine unitatea şi prosperitatea UE şi să susţină independenţa strategică a Europei. În acelaşi timp, sperăm că Europa va depăşi mentalitatea de triplă poziţionare a relaţiilor sale cu China şi să înţeleagă direcţia generală a dezvoltării sănătoase a relaţiei China-Europa dintr-o perspectivă strategică şi pe termen lung, pentru a asigura direcţia generală a unei dezvoltări sănătoase.
Cele două părţi trebuie să se respecte interesele de bază ale celeilalte, să adere la norma internaţională de bază de non-interferenţă în afacerile interne, să extindă cooperarea reciproc avantajoasă la nivel global şi să dea substanţă parteneriatelor noastre pentru cooperarea ecologică şi digitală, astfel încât să se realizeze posibilităţi mai mari şi un impuls susţinut pentru relaţiile China-Europa.
Consilierul de stat Wang Yi a răspuns întrebărilor cu privire la poziţia Chinei faţă de securitatea Europei şi situaţia din Ucraina. El a declarat că partea chineză a susţinut întotdeauna suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor, care ar trebui mereu respectate şi protejate. Revenirea la acordul Minsk II cât mai curând posibil este singura modalitate de a rezolva problema Ucrainei. Toate părţile ar trebui să discute împreună pentru a elabora o foaie de parcurs şi un calendar pentru punerea în aplicare a acordului şi să lucreze pentru pace, în loc să crească orbeşte tensiunile, să creeze panică sau chiar să speculeze posibilitatea războiului. Ucraina ar trebui să fie o punte de comunicare între Est şi Vest, nu o frontieră de confruntare între marile puteri. China speră că toate părţile vor continua dialogul şi consultările pentru a găsi o soluţie care să conducă cu adevărat la protejarea securităţii Europei.
Sursa: aici, 21 februarie 2022.
- Taiwanul compară situaţia Ucrainei cu cea a Taiwanului
Reporter Phoenix TV: Purtătorul de cuvânt al liderului regiunii Taiwan şi responsabilul Departamentului de Afaceri Externe al Taiwanului au comparat situaţia Ucrainei cu situaţia Taiwanului şi şi-au exprimat speranţa că întreaga comunitate internaţională va continua să furnizeze arme Taiwanului, astfel încât China continentală să nu îndrăznească „să invadeze” cu forţa. Există şi alte voci care susţin că nu trebuie să lăsăm Ucraina de astăzi să devină Taiwanul de mâine. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?
Foto: Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Hua Chunying, la conferinţa de presă din data de 23 februarie 2022
Hua Chunying: În rândul autorităţilor taiwaneze sunt anumite persoane care folosesc problema Ucrainei pentru a face speculaţii, ceea ce reprezintă un gest imprudent.
Taiwanul cu siguranţă nu este Ucraina! El a fost întotdeauna o parte inalienabilă a teritoriului Chinei. Acesta este un fapt istoric şi juridic incontestabil. Principiul „unei singure Chine” este o normă universal recunoscută care guvernează relaţiile internaţionale. Pacea în regiunea Taiwan depinde de dezvoltarea paşnică a relaţiilor dintre cele două maluri ale strâmtorii, mai degrabă decât de servilitate faţă de forţele străine pentru vânzarea de arme şi sprijinul militar. „Independenţa Taiwanului” este un drum înfundat şi nimeni nu ar trebui să cadă pradă înţelegerilor greşite şi judecăţilor eronate.
De când a izbucnit criza din Ucraina, unele persoane au menţionat frecvent Taiwanul. Remarcile făcute dezvăluie pe deplin lipsa lor de cunoaştere a istoriei problemei Taiwanului. Aş dori să profit de această ocazie pentru a adăuga câteva aspecte cu o semnificaţie mai extinsă.
Este cunoscut faptul că problema Taiwanului a fost cauzată de un război civil şi că există o confruntare politică între cele două părţi ale strâmtorii Taiwan din cauza acelui război. Cu toate acestea, suveranitatea şi teritoriul Chinei nu au fost niciodată divizate şi nu pot fi divizate. Acesta este status quo-ul al problemei Taiwanului.
Foto: Întâlnirea dintre Mao Zedong şi preşedintele american Richard Nixon din anul 1972 pe prima pagină a cotidianului oficial al Comitetului din Shanghai al Partidului Comunist Chinez, Jiefang Daily (Jiefang Ribao) şi Comunicatul de la Shanghai
Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la vizita preşedintelui Nixon în China. În timpul acelei vizite din februarie 1972, cele două părţi au emis comunicatul comun sino-american de la Shanghai, marcând normalizarea relaţiilor dintre China şi SUA. În „Comunicatul de la Shanghai” există declaraţii foarte importante cu privire la problema Taiwanului.
Statele Unite au declarat că, în ceea ce priveşte sistemele lor sociale şi politicile externe, între cele două ţări există diferenţe fundamentale. Cu toate acestea, cele două părţi au convenit că, indiferent de sistemele lor sociale, relaţiile dintre cele două ţări să se ghideze după principiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor, neagresiunii împotriva altor state, non-interferenţei în afacerile interne ale altor state, egalităţii, beneficiului reciproc şi de coexistenţă paşnică. Tot în acest document, SUA au declarat că admit că toţi chinezii de pe ambele părţi ale strâmtorii Taiwan susţin că există „o singură China” şi că Taiwanul este o parte a Chinei. Guvernul Statelor Unite nu contestă această poziţie. Partea americană şi-a reafirmat interesul pentru o soluţionare paşnică a problemei Taiwanului de către chinezii înşişi. Având în vedere această perspectivă, SUA au afirmat obiectivul final al retragerii tuturor forţelor şi instalaţiilor militare americane din Taiwan, reducându-le treptat între timp.
În comunicatul din 17 august emis de guvernul chinez şi american în anul 1982, guvernul american a declarat că acordă o mare importanţă relaţiilor cu China şi reiterează că nu are intenţia de a încălca suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, de a interveni în afacerile interne sau de a urmări política a „două Chine” sau política „o China, un Taiwan”.
Guvernul american a mai declarat, de asemenea, că nu urmăreşte o politică de vânzare de arme către Taiwan pe termen lung; că armele pe care le vinde Taiwanului nu vor depăşi, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, nivelul celor furnizate în ultimii ani, după stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Statele Unite şi China; şi că intenţionează să reducă treptat vânzarea armelor către Taiwan, aşteptând, într-o perioadă de timp, o rezoluţie definitivă.
Acestea sunt faptele istorice pe care am dorit să le împărtăşesc cu această ocazie cu privire la Taiwan şi relaţia dintre SUA şi Taiwan. Dumneavoastră, cu toţii, puteţi să judecaţi, comparativ, dacă, pe fond, partea americană şi-a respectat angajamentul.
În contextul a ceea ce se întâmplă acum în lume, cred că acest lucru vă va ajuta să înţelegeţi mai bine problema Taiwanului. Am dori, de asemenea, să recomandăm acelor persoane din Taiwan să evite cu orice preţ ca în problema Taiwanului să fie victima unor neînţelegeri şi judecăţi eronate.
Sursa: aici, , 23 februarie 2022.
- Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune pe tema Ucrainei. China face apel la rezolvarea paşnică a conflictului
Pe 21 februarie, Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgenţă pentru a discuta situaţia din Ucraina. În discursul său, reprezentantul permanent al Chinei la ONU, Zhang Jun a făcut apel la rezolvarea paşnică a conflictului.
Foto: Zhang Jun, reprezentantul permanent al Chinei la ONU, Sursa: 视觉中国 (Visual China Group)
,,Partea chineză urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei din Ucraina şi şi-a expus pe deplin poziţia în primele două reuniuni ale Consiliului de Securitate. În circumstanţele actuale, toate părţile implicate în acest conflict trebuie să evite orice acţiune care ar putea amplifica tensiunile. Salutăm şi încurajăm toate eforturile de a promova o soluţie diplomatică, facem apel la toate părţile implicate să continue dialogul şi consultările şi, pe baza egalităţii şi respectului reciproc, să căutăm soluţii rezonabile la preocupările tuturor părţilor”, a declarat Zhang Jun.
,,Situaţia actuală a Ucrainei este rezultatul mai multor factori complecşi. China şi-a stabilit întotdeauna poziţia în funcţie de gravitatea problemei şi pledează ca toate ţările să rezolve în mod paşnic şi conform obiectivelor şi principiilor Cartei ONU conflictele internaţionale”, a mai adăugat Zhang Jun.
Sursa: aici , 21 februarie 2022.
- Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de recunoaştere a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk
În cadrul convorbirii telefonice cu preşedintele francez Macron şi cancelarul german Scholz din data de 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va semna un decret de recunoaştere a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk.
Preşedintele francez şi cancelarul german şi-au exprimat nemulţumirea faţă de această decizie, dar ambii lideri şi-au exprimat dorinţa de a rămâne în contact.
În aceeaşi zi, Putin a găzduit o reuniune a Consiliului Securităţii Rusiei la Kremlin, pentru a discuta problema Donbasului.
Foto: Reuniune a Consiliului Securităţii Rusiei la Kremlin
Putin a dorit ca toţi participanţii să analizeze următoarea acţiune a Rusiei pe baza cererii liderilor forţelor civile din Doneţk şi Lugansk, care au cerut Rusiei să le recunoască drept state independente, precum şi a apelului Dumei de Stat a Federaţiei Ruse către preşedintele rus de a recunoaşte forţele civile ca stat autoproclamat.
Spre deosebire de conferinţele legate de securitate anterioare, aceasta a fost transmisă în direct la TV.
În cadrul reuniunii, Putin a declarat că s-a evitat precizarea temei întrunirii pentru a fi auzită adevărata exprimare a opiniilor.
Putin a subliniat că recunoaşterea zonelor controlate de civili din estul Ucrainei ca stat este strâns legată de securitatea mondială şi europeană, deoarece utilizarea Ucrainei ca instrument de confruntare cu Rusia reprezintă o ameninţare gravă pentru Rusia.
Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, preşedintele Consiliului Federaţiei Ruse, Valentina Matvienko, prim-ministrul rus, Mihail Mişustin, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, reprezentantul rus în Grupul Trilateral de contact privind Ucraina, Dmitri Kozak, directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Alexander Bortnikov, directorul Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse, Narîşkin şi alţii au luat la rândul lor cuvântul, subliniind că Ucraina a refuzat să pună în aplicare acordurile de la Minsk cu conivenţa ţărilor occidentale şi că a acumulat armament greu precum tancuri şi 59.300 de soldaţi în apropierea liniei de contact dintre Doneţk şi Lugansk. Pentru a proteja vieţile oamenilor din regiunea Donbas, majoritatea participanţilor au sprijinit recunoaşterea imediată a zonelor controlate de forţele civile din estul Ucrainei ca stat independent, în timp ce un număr mic de membri au considerat că zonele controlate de forţele civile din estul Ucrainei ar trebui recunoscute ca stat independent în cazul în care nu există o ameliorare a situaţiei.
De mai bine de un deceniu, Ucraina încearcă să adere la NATO. Alăturarea acesteia la Alianţa Nord-Atlantică ar însemna extinderea infrastructurii militare a NATO până la „uşa” Rusiei. În decembrie, anul trecut Putin a avertizat că acest lucru „încalcă” linia roşie a Rusiei.
În decembrie 2021, Ministerul rus al Afacerilor Externe a emis o declaraţie privind dialogul de securitate cu Statele Unite şi alte ţări occidentale, solicitând Statelor Unite şi Organizaţiei Nord-Atlantice să ofere garanţii legale pentru excluderea posibilităţii unei extinderi a NATO spre est. În perioada 10-13 ianuarie 2022, Rusia a purtat dialoguri cu SUA şi, respectiv cu NATO, pe tema garanţiilor de securitate, însă discuţiile nu au dus la niciun rezultat.
În aprilie 2014, în regiunea Donbas din estul Ucrainei (inclusiv în regiunile Doneţk şi Lugansk) a izbucnit un conflict pe scară largă între forţele guvernamentale ucrainene şi forţele civile. După intervenţia comunităţii internaţionale, s-a ajuns la un acord de încetare a conflictului între cele două părţi la Minsk, în septembrie 2014 şi, respectiv, în februarie 2015, stabilindu-se o linie de demarcaţie a încetării conflictului. De atunci, confruntările armate de mare amploare au fost ţinute sub control, dar din când în când mai au loc mici conflicte. În ultimul timp, tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au continuat, iar cele două părţi au desfăşurat un număr mare de personal militar şi armament de-a lungul graniţei dintre cele două ţări. SUA, Ucraina şi NATO susţin că Rusia şi-a adunat trupele militare din zona de lângă graniţa de est a Ucrainei, existând şanse de a o invada. Partea rusă infirmă acest lucru, subliniind că activităţile NATO ameninţă securitatea frontierei ruseşti şi că partea rusă are dreptul de a mobiliza trupe pe teritoriul său pentru a-l apăra.
Sursa: aici, 21 februarie 2022.
- Actualizări din presa chineză după ce Putin a ordonat „operaţiunea militară specială”
Tensiunile din regiunea Donbas au escaladat rapid. În zorii zilei de 24 februarie (ora locală a Rusiei), preşedintele rus Vladimir Putin a ţinut un discurs la nivel naţional prin care a anunţat lansarea unei „operaţiuni militare speciale” în regiunea Donbas.
Această decizie a atras imediat atenţia la nivel mondial. Ucraina, Statele Unite, Uniunea Europeană şi alte state au lansat rapid acuzaţii împotriva Rusiei. Atmosfera reuniunii de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite a fost una tensionată, având loc un schimb constant de replici. Totodată, mass-media străină a raportat explozii în estul Ucrainei şi în capitală, iar criza ruso-ucraineană care durează de câteva zile a escaladat brusc ajungând la un nou punct culminant.
Putin dă ordinul
Pe 24 februarie, Putin s-a adresat poporului rus printr-un discurs, anunţând că va lansa o „operaţiune militară specială” în regiunea Donbas.
„Situaţia ne impune să luăm măsuri imediate şi decisive. Cele două „republici” din Donbas au cerut ajutorul Rusiei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 51, capitolul 7 din Carta Naţiunilor Unite, aşa cum a fost aprobată de Consiliul Federaţiei Ruse, am decis să iau măsuri militare speciale pentru a pune în aplicare Tratatele de prietenie şi asistenţă reciprocă dintre Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk”.
Foto: Vladimir Putin, preşedintele Rusiei anunţă decizia de a lua „măsuri militare” în regiunea Donbas.
Planul lui nu este să ocupe Ucraina, ci doar de a se apăra
Putin a declarat că armata rusă nu intenţionează să ocupe Ucraina, dar a subliniat că Rusia se va apăra.
„Rusia a acceptat noua realitate geopolitică după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Respectăm şi vom continua să facem acest lucru cu privire la toate care s-au reformat din regiunea post-sovietică. Respectăm şi vom continua să respectăm suveranitatea lor. Un exemplu în acest sens este ajutorul nostru oferit Kazahstanului, ţară care a suferit evenimente tragice, iar statutul şi integritatea ei au fost puse în discuţie”, a declarat Putin.
„De asemenea, aş dori să le spun cetăţenilor ucraineni că, în 2014, Rusia a trebuit să-i protejeze pe locuitorii Crimeei şi Sevastopolului de acei „nazişti” cum îi numiţi voi. Crimeea, Sevastopolul au luat propriile decizii: să rămână alături de patria lor istorică, de Rusia, iar noi sprijinim acest lucru”.
„Repet, pur şi simplu nu aveam de ales. Acţiunea de astăzi nu este (nu a fost întreprinsă) pentru a dăuna intereselor Ucrainei şi ale poporului ucrainean, ci pentru a proteja Rusia de cei care ţin Ucraina ostatică şi încearcă să o folosească împotriva ţării noastre şi a poporului nostru... Acţiunea noastră este un act de autoapărare împotriva ameninţărilor la adresa noastră. Dorim să prevenim o catastrofă mai mare decât cea actuală”.
Putin a afirmat că este convins că ofiţerii ruşi îşi vor îndeplini sarcinile cu profesionalism şi curaj şi că dreptatea şi adevărul sunt de partea Rusiei.
„Oricine încearcă să ne împiedice, şi cu atât mai mult să creeze ameninţări pentru ţara, pentru poporul nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat”, a mărturisit Putin.
Putin le cere soldaţilor ucrainieni „să depună armele”
Putin a declarat că „întreaga responsabilitate pentru posibila vărsare de sânge va tulbura conştiinţa regimului care guvernează teritoriul Ucrainei”. De asemenea, el le-a cerut soldaţilor ucraineni să nu execute ordinele criminale ale guvernului ucrainean, să depună armele şi să se întoarcă la casele lor.
,,Voi juraţi credinţă poporului ucrainean, nu grupului anti-regim al poporului care jefuieşte Ucraina şi îi insultă pe aceşti oameni. Nu executaţi ordinele criminale. Fac apel la voi să depuneţi imediat armele şi să vă întoarceţi la casele voastre”, a exclamat preşedintele rus.
,,Conflictul dintre Rusia şi forţele naţionaliste ucrainene este inevitabil. Este doar o chestiune de timp. Se pregătesc, aşteaptă momentul potrivit şi încearcă în zadar să obţină arme nucleare. Nu le vom permite să facă asta!” a declarat Putin.
Reproşuri la adresa NATO
Putin a declarat că, Rusia încearcă de 30 de ani, să ajungă la un acord privind extinderea NATO, dar a fost înşelată, presată şi şantajată, de aceea este de acord cu acei experţi care susţin că Statele Unite au construit un „imperiu al minciunilor”.
Putin a afirmat că tancurile NATO se mişcă în apropiere de graniţa cu Rusia.
„Rusia nu poate să se simtă în siguranţă, să se dezvolte şi să supravieţuiască în faţa ameninţărilor constante venite din partea Ucrainei de astăzi”. Putin a spus că încercările NATO de a controla Ucraina sunt inacceptabile.
Într-un discurs anterior televizat, preşedintele rus declarase că Rusia a fost înşelată şi că NATO a finalizat cinci runde de extindere. Polonia, Cehia şi Ungaria au aderat la NATO în 1999; Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia în 2004; Albania şi Croaţia în 2009; Muntenegru în 2017 iar Macedonia de Nord în 2020, a mai explicat Putin.
Sirene antiaeriene au sunat în capitala Ucrainei, Kiev
Potrivit unor relatări de presă ale mass-mediei ruse, mass-mediei ucrainene şi CNN, mai multe explozii au putut fi auzite în diverse locuri din Ucraina. Agenţia de presă rusă Interfax a anunţat pe 24 februarie că s-au auzit focuri de armă în zona aeroportului Borîspil din Kiev, capitala Ucrainei, la scurt timp după ce Rusia a anunţat o operaţiune militară.
În momentul conectării cu prezentatorul ştirilor, reporterul din Kiev al CNN a auzit o explozie.
„Tocmai ce am auzit explozia, chiar aici, în spatele meu!”, a exclamat reporterul.
Potrivit informaţiilor publicate de site-ul de urmărire a zborurilor FlightRadar24, cu puţin timp în urmă, un zbor EL AL de la Tel Aviv la Toronto a făcut o întoarcere bruscă şi a zburat din spaţiul aerian ucrainean.
În aceeaşi zi, un avion al companiei Polish Airlines cu ruta Varşovia - Kiev, s-a întors la Varşovia la aceeaşi oră. Ulterior, s-a raportat că Ucraina a anunţat închiderea spaţiului aerian naţional pentru aviaţia civilă. La scurt timp, mass-media străină a informat că trupele ruse au debarcat în oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei.
Potrivit altor relatări de presă, trupele ruse au debarcat la Odesa, însă ultima declaraţie emisă de Statul Major al Forţelor Armate Ucrainene pe Facebook infirma aceste informaţii.
Potrivit Russian Satellite Communications Company (RSCC), un consilier al „Ministrului de Interne” din Lugansk a declarat că poliţia luptă în zona oraşului Şceastea, care este controlat de armata ucraineană.
Preşedintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că Rusia a atacat instalaţiile militare ucrainene şi poliţiştii de frontieră, iar cetăţeni din multe locuri din Ucraina au auzit explozii.
Ulterior, unele mass-media străine au dezvăluit că alarmele antiaeriene au sunat în Kiev, capitala Ucrainei, şi potrivit CNN, o fotografie furnizată de Preşedinţia Ucrainei a arătat că joi, la primele ore ale zilei, la Kiev a avut loc o explozie.
Ştirile CNN au mai dezvăluit că reporterul media a declarat că a văzut un videoclip în direct care arată cum trupele şi vehiculele militare ruse au intrat în Ucraina de la punctul de trecere al frontierei dintre Ucraina şi Belarus.
Potrivit agenţiei de presă ruse TASS, Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei a confirmat ulterior că forţele armate ruse, cu sprijinul armatei belaruse, au atacat zona de frontieră dintre Ucraina şi Belarus.
„În jurul orei 5 dimineaţa, graniţa dintre Ucraina, Federaţia Rusă şi Republica Belarus a fost atacată de trupele ruse sprijinite de Belarus”, a declarat Serviciul de Frontieră de stat ucrainean.
CNN a mai relevat că atacurile au avut loc în mai multe zone de-a lungul graniţelor de est şi de nord ale Ucrainei. Serviciul de Frontieră de Stat din Ucraina a declarat că atacul a vizat trupele şi patrulele de frontieră şi puncte de control, fiind folosite artilerie grea, echipament greu şi arme de calibru mic.
În acelaşi timp, potrivit Statului Major ucrainean, forţele armate ruse au lansat atacuri cu rachete asupra aeroporturilor din mai multe oraşe ucrainene, printre care Borîspil, Ciuhuiiv, Kramatorsk şi altele.
Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul) a luat decizia ca întreaga ţară să intre în stare de război. Metroul din capitala Kiev este deschis gratuit, iar staţia de metrou va fi folosită ca adăpost antiaerian.
Potrivit ultimelor ştiri oferite de Sputnik, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemul de apărare aeriană al Ucrainei a eşuat.
Potrivit ultimelor ştiri de la Ministerul Situaţiilor de Urgenţă al Ucrainei, sediul Gărzii Naţionale Ucrainene a fost distrus.
Ucraina acuză „agresiunea” şi solicită ajutor
Potrivit rapoartelor presei ucrainene, după discursul lui Putin, preşedintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a convocat o reuniune a Comitetului pentru Securitate Naţională şi Apărare.
Învinuirea Rusiei
,,Putin tocmai a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina. Oraşele paşnice ucrainene sunt atacate. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va câştiga…”
Discursul naţional
În data de 24 februarie, preşedintele ucrainean Volodîmir Zelenski a emis de urgenţă un discurs video, în care a declarat că legea marţială a fost introdusă în ţară şi a cerut cetăţenilor să rămână calmi.
În ziua precedentă, preşedintele ucrainean Volodîmir Zelenski a semnat un decret potrivit căruia Ucraina va pune în aplicare o stare de urgenţă de 30 de zile în toată ţara (cu excepţia Doneţk şi Lugansk) pe 24 februarie de la ora 00:00, ora locală a Ucrainei.
Solicită ajutor
Preşedintele Zelensky a avut, de asemenea, convorbiri telefonice cu preşedintele american Joe Biden şi, respectiv, cu premierul britanic Boris Johnson.
Potrivit unei declaraţii ulterioare a Casei Albe, în timpul convorbirii cu Biden, Zelensky i-a cerut lui Biden „să solicite liderilor lumii să se opună în mod clar agresiunii ostentative a preşedintelui Putin şi să fie alături de poporul Ucrainei”.
După convorbirea dintre liderul ucrainean şi premierul britanic, acesta a declarat că Marea Britanie şi aliaţii săi vor oferi un „răspuns ferm” la acţiunile Rusiei.
Oficialii ucraineni au cerut, de asemenea, Naţiunilor Unite „să facă tot posibilul pentru a opri războiul împotriva Ucrainei”.
Intervenţia rapidă a ţărilor.
Statele Unite ale Americii
Preşedintele american Joe Biden a declarat că se va adresa naţiunii în data de 24 februarie (oră locală a Americii), cu privire la „consecinţele” acţiunilor Rusiei în Ucraina.
Site-ul oficial al Casei Albe a publicat curând cea mai recentă declaraţie a lui Biden, în care acesta condamnă Rusia pentru că „alege un război premeditat” şi susţine că „ea este singura responsabilă pentru moartea şi daunele cauzate de acest atac”.
Biden a condamnat, de asemenea, „atacul neprovocat şi nejustificat” al Rusiei asupra Ucrainei, susţinând că „lumea va trage Rusia la răspundere pentru această operaţiune ”.
În seara zilei de 23, ora locală a SUA, Casa Albă a dezvăluit că la scurt timp după ce Rusia a lansat operaţiuni militare împotriva Ucrainei, Biden a avut o conversaţie telefonică cu preşedintele ucrainean Zelensky.
Potrivit dezvăluirilor făcute de cei de la CNN, Biden a afirmat că după iniţiativa lui Zelensky de a-l contacta, pe 23 februarie, cei doi şefi de stat au vorbit printr-un apel securizat.
,,Condamn acest atac neprovocat şi nejustificat al armatei ruse. L-am pus la curent cu paşii pe care îi luăm pentru a obţine condamnarea internaţională…”, a declarat Biden, care se va întâlni şi cu liderii Grupului celor Şapte (G7) pe 24 februarie. SUA şi aliaţii lor vor „impune sancţiuni drastice Rusiei”.
Ambasadorul SUA la Naţiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a anunţat, de asemenea, în acea noapte că Statele Unite vor prezenta o rezoluţie Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite joi (24 februarie) prin care condamnă acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei. „Consiliul de Securitate trebuie să acţioneze. Mâine vom introduce o rezoluţie.”, a declarat Thomas Greenfield.
Canada
Pe 23 februarie (oră locală a Canadei), premierul canadian Justin Trudeau a emis o declaraţie prin care anunţă că se va întâlni cu aliaţii G7 în dimineaţa zilei de 24. Într-o declaraţie, Trudeau a condamnat „atacul revoltător” al Rusiei asupra Ucrainei şi a spus că Canada va lua „măsuri suplimentare” ca răspuns.
„Vor fi consecinţe severe pentru acţiunile Rusiei”, a spus Trudeau într-un comunicat. „Mâine dimineaţă, mă voi întâlni cu partenerii noştri G7 pentru a continua să lucrăm îndeaproape şi rapid cu NATO şi aliaţii noştri, pentru a aborda aceste acţiuni iresponsabile şi periculoase, să impunem şi alte sancţiuni faţă de cele deja anunţate”.
Trudeau a mai adăugat că va continua să „fie alături de Ucraina”.
Replicile din cadrul reuniunii ONU se intensifică
Rusia: Reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, Vasili Nebenzia, a informat Consiliul de Securitate al ONU cu privire la anunţul lui Putin privind o operaţiune militară specială în estul Ucrainei, a anunţat Reuters. Nebenzia a apărat acţiunea militară a Rusiei în temeiul articolului 51 din Carta ONU, care permite „autoapărarea”.
Ucraina: Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Serghei Kislyak, a implorat Consiliul de Securitate al ONU să „facă tot posibilul pentru a opri războiul împotriva Ucrainei”. „Aceste instituţii au responsabilitatea de a opri războiul”. Serghei Kislyak l-a îndemnat pe reprezentantul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, care în prezent prezidează Consiliul de Securitate, „să-l sune pe Putin, să-l sune pe Lavrov (ministrul rus de externe Serghei) să oprească agresiunea”.
Statele Unite ale Americii: Reprezentantul permanent al SUA la ONU susţine că acţiunea militară a preşedintelui rus Vladimir Putin „transmite un mesaj de război”.
Secretarul general al ONU: La întâlnire, Guterres a cerut Rusiei să „nu mai atace Ucraina”. El a cerut o şansă pentru pace, susţinând că „prea mulţi oameni şi-au pierdut deja viaţa”.
Sursa: aici, 24 februarie 2022.
Traducere din limba chineză: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”), Diana-Maria Ghinea, Yu Zhan.
Se încarcă comentariile...
