Cum vede Beijingul summitul Joe Biden – Xi Jinping şi de ce crede presa rusă că discursul american al „lumii tripolare” e absurd. China la zi

FOTO EPA-EFE

În numărul de astăzi, vă prezentăm o serie de declaraţii oficiale ale purtătorilor de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe şi un calup se articole importante apărute în presa chineză în perioada 8-17 noiembrie. Capul de afiş al acestui interval a fost summitul celor doi preşedinţi, Joe Biden şi Xi Jinping.

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de studii sino-ruse (CSSR).

Sumar:

1. În deschiderea COP26, Joe Biden şi-a cerut scuze pentru decizia Trump de a se retrage din Acordul de la Paris

2. Partea chineză a salutat revenirea SUA cu o atitudine constructivă

3. China nu se va alătura pactului Global Methane Pledge de a reduce emisiile de metan

4. Beijingul spune că studenţi şi bursieri chinezi, aflaţi la studii în Statele Unite, au fost repatriaţi.

5. Articol din presa rusă: Discursul „lumii tripolare” al Statelor Unite este absurd (8 Noiembrie 2021)

6. Declariţia oficială cu privire la primul summit virtual dintre preşedintele american Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping (16 Noiembrie 2021)

7. China şi SUA ajung la un consens cu privire la problemele ridicate de media (17 Noiembrie 2021).

1. În deschiderea COP26, Joe Biden şi-a cerut scuze pentru decizia administraţiei Trump de a se retrage din Acordul de la Paris

Macau Asia Satellite Television (MASTV): În cadrul celei de-a 26-a Conferinţă a părţilor (COP26) la Convenţia Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, preşedintele american Biden şi-a cerut scuze pentru decizia ultimei administraţii prezidenţiale a SUA de a se retrage din Acordul de la Paris, punând ţara într-o poziţie defavorabilă. Biden a cerut, de asemenea, tuturor ţărilor să ia măsuri eficiente pentru a face faţă schimbărilor climatice globale şi a îndemnat marile economii să-şi onoreze angajamentul. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Foto: Preşedintele american Joe Biden la deschiderea COP26

Wang Wenbin: În calitate de cel mai mare emiţător cumulativ de gaze cu efect de seră, SUA ar trebui să facă faţă responsabilităţilor sale istorice, să menţină continuitatea politicilor, să dea dovadă de ambiţie şi acţiuni mai mari, să preia conducerea în îndeplinirea obligaţiilor de reducere substanţială a emisiilor şi să ofere consolidarea financiară. În acelaşi timp, să ajute în mod eficient ţările în curs de dezvoltare să îşi îmbunătăţească capacitatea de a răspunde provocărilor climatice în ceea ce priveşte finanţarea, tehnologia şi consolidarea capacităţilor. Retorica nu poate înlocui acţiunile.

Sperăm că Statele Unite vor emite în curând planul de acţiune şi foaia de parcurs pentru reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră înainte de 2030 şi că se vor asigura că nu va exista nicio inversare sau retrogradare a politicilor sale climatice în viitor. Sursă, 3 noiembrie 2021.

2. Partea chineză a salutat revenirea SUA cu o atitudine constructivă

Agence France Presse (AFP): Preşedintele american Biden a declarat la COP26 că este „o problemă gigantică” şi China tocmai „a plecat”, referindu-se la abordarea schimbărilor climatice. Ce are de comentat Ministerul de Externe pe această temă?

Wang Wenbin: Abordarea schimbărilor climatice necesită acţiuni concrete, nu cuvinte goale. Acţiunile Chinei privind schimbările climatice sunt reale. În medie, suprafaţa de păduri a Chinei este de aproximativ 12.000 de hectare în fiecare zi, iar capacitatea fotovoltaică instalată în medie pe zi este de aproximativ 90.000 kW/China adaugă aproximativ 12.000 de hectare de suprafaţă de pădure şi 90.000 kW de capacitate. În prezent, construim un lot de proiecte eoliene şi fotovoltaice la scară largă, cu o dimensiune totală de aproape 30 de milioane de kW.

O guvernare de succes se bazează pe acţiuni solide, iar acţiunile vorbesc mai tare decât cuvintele. China şi SUA au făcut eforturi comune pentru a promova semnarea Acordului de la Paris, dar mai târziu retragerea SUA a perturbat guvernarea climatică globală şi punerea în aplicare deplină şi eficientă a acordului.

Împreună cu comunitatea internaţională, partea chineză a salutat revenirea SUA cu o atitudine constructivă.

Sperăm că Statele Unite îşi vor asuma cu seriozitate responsabilităţile cuvenite, vor propune şi vor implementa politici şi măsuri specifice privind reducerea emisiilor cât mai curând posibil şi, de asemenea, că îşi vor onora angajamentele de finanţare şi că se vor abţine de la a face schimbări tot timpul. Sursa, 3 noiembrie 2021.

3. China nu se va alătura pactului Global Methane Pledge de a reduce emisiile de metan

AFP: Ne puteţi spune de ce China a decis să nu se alăture pactului Global Methane Pledge de a reduce emisiile de metan anunţat ieri, pe 2 noiembrie, la COP26?

Wang Wenbin: China a acordat întotdeauna o deosebită importanţă gestionării şi controlului gazelor cu efect de seră care nu sunt dioxid de carbon. Cel de-al 14-lea Plan cincinal al Chinei (2021-2025) pentru Dezvoltare Economică şi Socială Naţională a declarat în mod explicit că vom spori eforturile de control al metanului, hidrofluorocarburilor, perfluorcarburilor şi altor gaze cu efect de seră.

Departamentele respective formulează şi implementează politici şi măsuri în domeniile industriei, agriculturii şi eliminării deşeurilor. China este dispusă să colaboreze cu alte părţi pentru a promova cooperarea globală în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră non-dioxid de carbon.

În acelaşi timp, atunci când se stabilesc obiective ambiţioase, este, de asemenea, necesar să se ţină seama de faptul că ţările în curs de dezvoltare au în general date de bază slabe şi lipsesc tehnologii de monitorizare şi măsurile eficiente de control al gazelor cu efect de seră care nu sunt dioxid de carbon. Sursa, 3 noiembrie 2021.

4. Studenţii şi bursierii chinezi, aflaţi la studii în Statele Unite, au fost repatriaţi înapoi în China

China Review News: Am observat recent mai multe cazuri în care studenţi şi bursieri aflaţi în Statele Unite au fost repatriaţi. Ce aveţi de comentat pe această temă?

Wang Wenbin: Au avut loc recent incidente de hărţuire şi suprimare nejustificată a studenţilor chinezi şi a celor care vizitează studenţii din Statele Unite. Chiar zilele trecute, un cercetător chinez care mersese în vizită în Statele Unite şi deţinea o viză legală, eliberată de guvernul SUA, a fost repatriat după ce a fost interogat fără motiv la intrarea în SUA. Potrivit unor statistici incomplete, din luna august 2021 a acestui an, aproximativ 30 de studenţi chinezi şi bursieri din Statele Unite au trecut printr-o situaţie asemănătoare cu cea a cercetătorului respectiv, iar mulţi alţii au fost hărţuiţi şi interogaţi de SUA în moduri nepoliticoase.

Mulţi dintre ei au fost întrebaţi dacă ei ori părinţii lor sunt membri ai Partidului Comunist Chinez şi dacă le-au fost atribuite vreo sarcină de către guvernul chinez/dacă au primit vreo sarcină din partea guvernului chinez înainte de plecarea lor. Unele dintre motivele repatrierii sunt pur şi simplu de neconceput. De exemplu, fotografiile cu pregătirea militară făcută în timpul colegiului stocată pe telefoanele mobile personale au fost suficiente pentru a justifica bănuielile cu privire la un fundal militar. Acest tip de de interogatoriu şi percheziţii depăşesc cu mult „sfera obişnuită de aplicare a legii”, susţinută de Statele Unite.

În timp ce pretind că primesc studenţii chinezi, Statele Unite menţin acelaşi comportament al administraţiei anterioare. Unele departamente de aplicare a legii şi personalul american continuă să extindă nechibzuit conceptul de „securitate naţională”, să hărţuiască în mod nerezonabil studenţii şi cercetători chinezi, în încercarea de a crea un efect de intimidare în rândul studenţilor chinezi, aflaţi la studii în SUA. Astfel de practici contravin naturii beneficiului reciproc şi de câştig-câştig a schimburilor culturale şi interpersonale China-SUA. Ele (practicile, acţiunile) rănesc grav sentimentele amiabile dintre cele două popoare, subminează încrederea şi cooperarea reciprocă, pun în pericol dezvoltarea constantă şi sănătoasă a relaţiilor bilaterale şi, de asemenea, contravin declaraţiei făcute de liderul american, conform căreia intenţia Statelor Unite nu este aceea de a purta un„nou Război Rece”, de data aceasta cu China.

Îndemnăm Statele Unite să înceteze aceste practici care nu aduc niciun fel de beneficiu şi să creeze o atmosferă bună, favorabilă şi să ofere condiţiile necesare pentru schimburile culturale şi cooperarea la nivel educaţional dintre China şi SUA.

China va proteja cu fermitate drepturile şi interesele legitime şi legale ale studenţilor chinezi, aflaţi la studii în Statele Unite. Sursa, 3 noiembrie 2021.

5. Articol din presa rusă: Discursul „lumii tripolare” al Statelor Unite este absurd

Foto: Lester Holt şi generalul Mark Milley în cadrul Forumului de Securitate Aspen de la Washington.

Mark Milley, preşedintele Statului Major Întrunit al Statelor Unite ale Americii (SUA), a luat cuvântul în cadrul Forumului de Securitate Aspen de la Washington şi a făcut o serie de afirmaţii geopolitice, concentrându-se pe ideea că era lumii tripolare a sosit.

Milley a declarat că Statele Unite se îndreaptă spre un „război tripolar”, în care nu vor fi nevoite să lupte numai cu Rusia, aşa cum au făcut-o în timpul Războiului Rece, ci de data aceasta, şi cu China.

„Dacă în următorii 10-20 de ani, nu vom face anumite schimbări semnificative, vom deveni veriga slabă a acestui conflict”, prevede Milley. Aşa-numita concluzie geopolitică pe care o trage este că, „la nivel regional, China reprezintă o adevărată provocare pentru SUA, încercând să facă acelaşi lucru şi la nivel mondial.”

„Chinezii au un vis chinezesc. Vor să conteste ordinea liberală bazată pe „reguli”, care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, în anul 1945. Urmăresc să schimbe ordinea mondială, ceea ce înseamnă că, în următorii 10-20 de ani, China va reprezenta o adevărată provocare pentru noi. Şi spun acest lucru deoarece această ţară, care devine în mod surprinzător din ce în ce mai puternică, doreşte ca ordinea internaţională să funcţioneze în favoarea sa” , a afirmat Milley.

Foto: Generalul Mark Milley

Aşadar, generalul american nu vorbeşte despre o ameninţare militară la adresa intereselor naţionale ale Statelor Unite, ci despre o ameninţare geopolitică pentru ordinea mondială creată de anglo-saxoni şi o ameninţare la adresa planului lor de hegemonie globală. Cine nu este de acord cu dreptul atlantiştilor de a revendica hegemonia reprezintă un inamic, şi implicit, o ameninţare pentru SUA. Potrivit SUA, Rusia şi China sunt aşa-numitele „puteri revizioniste”, dar oare Moscova şi Beijingul nu au dreptul şi datoria de a-şi apăra propriile viziuni asupra ordinii mondiale?

În principiu, Milley a lansat conceptul „unui război tripolar” şi a trei centre de putere. „Intrăm într-o lume care, din punct de vedere strategic, poate fi mai instabilă, turbulentă, haotică decât cea din ultimii 40-70 de ani”, a mai avertizat acesta. Prin urmare, lumea tripolară este mai periculoasă decât cea bipolară.

Conceptul în sine este vădit provocator. Încearcă să creeze iluzia că Statele Unite se luptă singure cu China şi Rusia, ceea ce nu este adevărat. Cele două ţări acţionează de mult timp în calitate de aliaţi şi nu au ascuns niciodată acest lucru, însă asta nu înseamnă că există o alianţă militară între Moscova şi Beijing.

Milley ia visele sale ca realitate: China în Est, Rusia în Vest, iar SUA, liderul mondial, care are nevoie de reînnoirea armamentului pentru a-şi putea menţine hegemonia, în vârf.

Provocarea lansată de Rusia şi China este doar o măsură de răspuns, este rezultatul stăpânirii puterii anglo-saxone, al hegemoniei şi al neruşinării, iar acest tip de comportament este esenţa gândirii hegemoniei globale a elitei atlantice.

Prin urmare, lumea nu este tripolară, însă în confruntarea cu SUA, China şi Rusia se află pe acelaşi front, încercând să le priveze de hegemonie. Dar asta nu înseamnă că lumea este bipolară, ci că trebuie să fie mai complexă şi mai diversă. Noua dinamică a puterii mondiale va fi multipolară. Intenţia Chinei şi a Rusiei un este aceea de a ocupa locul SUA în noua lume, ci doresc să modeleze o lume fără hegemonie în principiu.

Dacă Statele Unite pot înţelege acest lucru, atunci acestea vor reprezenta unul dintre centrele de putere în viitoarea ordine mondială. În caz contrar, SUA vor pierde totul. Sursa, 8 Noiembrie.

6. Declariţia oficială cu privire la primul summit virtual dintre preşedintele american Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping

Phoenix TV: În această dimineaţă, preşedintele Xi Jinping şi preşedintele american Joe Biden au avut o întrunire virtuală. Cum evaluează China rezultatele acestui summit? Au fost atinse obiectivele aşteptate? Ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru implementarea consensului celor doi şefi de stat?

Foto: Summit-ul virtual dintre Joe Biden şi Xi Jinping , Sursă: Agenţia de Ştiri Xinhua

Zhao Lijian: Preşedintele Xi Jinping a avut o întrunire virtuală cu preşedintele Joe Biden în această dimineaţă. Viceministrul de Externe, Xie Feng a făcut declaraţii cu privire la această întâlnire într-un interviu ulterior. Aceasta este primul summit video dintre cei doi şefi de stat din istoria relaţiilor sino-americane şi este, de asemenea, un eveniment major în relaţiile sino-americane şi relaţiile internaţionale.

Întrunirea a început la 8:45, ora Beijingului şi a durat trei ore şi jumătate, încheindu-se la 12:25, mai târziu decât fusese stabilit. Cele două părţi au făcut schimb de opinii cu privire problemele de importanţă strategică, generale şi fundamentale care modelează dezvoltarea relaţiilor dintre China şi SUA, agendele lor de dezvoltare, politicile interne şi externe, precum şi problemele regionale şi internaţionale de interes reciproc.

Punctele cheie ale acestui summit pot fi rezumate astfel: 1.Preşedintele Xi Jinping a elaborat „o problemă importantă”, 2. cei doi şefi de stat au ajuns la două consensuri de principiu, trei principii şi patru priorităţi propuse de preşedintele Xi privind dezvoltarea relaţiilor China-SUA.

„Problema importantă”, menţionată mai sus, face referire la problema Taiwanului, care a reprezentat dintotdeauna cea mai sensibilă problemă în relaţiile sino-americane şi un subiect mereu pe ordinea de zi ori în cadrul fiecărei întâlniri a şefilor noştri de stat. În cadrul acestui summit, preşedintele Xi a subliniat fără echivoc că principiul „unei singure Chine” şi cele trei comunicate comune China-SUA sunt fundamentul politic al relaţiilor dintre cele două ţări, punând accent pe ideea că realizarea reunificării complete a Chinei este o aspiraţie comună a poporului chinez. Suntem dispuşi să luptăm pentru perspectiva reunificării paşnice cu cea mai mare sinceritate şi cele mai mari eforturi, dar dacă forţele separatiste care doresc obţinerea „independenţei Taiwanului” ne provoacă şi vor întrece orice limită, vom fi obligaţi să luăm măsuri drastice. Cu privire la această chestiune care are legătură cu suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, nu există loc de compromis. Preşedintele Biden a reiterat în cadrul întâlnirii că SUA aderă la politica „unei singure Chine” şi nu sprijină „independenţa Taiwanului” (ultima aserţiune contrazisă de autorităţile americane, n.n.).

Unul dintre cele două consensuri de principiu este importanţa relaţiilor dintre China şi SUA. Preşedintele Xi a declarat că, pentru a promova dezvoltarea celor două ţări şi că pentru a menţine un mediu internaţional paşnic şi stabil, este necesară o relaţie sănătoasă şi stabilă între cele două părţi.

Cele două părţi ar trebui să consolideze comunicarea şi cooperarea, fiecare să-şi conducă bine afacerile interne şi, totodată, să-şi asume responsabilităţile internaţionale cuvenite, să conducă dezvoltarea pozitivă a relaţiilor sino-americane şi să lucreze împreună pentru a promova cauza nobilă a păcii şi dezvoltării mondiale. Acest lucru va promova interesele celor două popoare şi va răspunde aşteptărilor comunităţii internaţionale.

Preşedintele Biden a spus că modul în care evoluează relaţia dintre SUA şi China va avea un impact profund nu numai asupra celor două ţări, ci şi asupra lumii. Avem o responsabilitate atât faţă de popoarele noastre, cât şi faţă de restul lumii. El este de acord că nu ne putem permite să ne stricăm relaţia. Acesta a reiterat că SUA nu încearcă să schimbe sistemul Chinei şi că sunt dispuse să colaboreze cu China pe baza respectului reciproc şi a coexistenţei paşnice. Cea mai urgentă sarcină este să se angajeze într-un dialog sincer cu privire la o gamă largă de probleme de fond în relaţiile bilaterale, pentru a se asigura de o concurenţă sănătoasă, care nu conduce la conflicte ori înfruntări.

Al doilea consens este opoziţia faţă de un „nou Război Rece”. China s-a opus întotdeauna unui „nou Război Rece”. Preşedintele Biden a declarat, de asemenea, în mod explicit că SUA nu caută un „nou Război Rece”. De fapt, nicio ţară, nici măcar aliaţii SUA, nu doresc să vadă un alt Război Rece sau să aleagă între China şi SUA. Preşedintele Xi a subliniat în timpul întâlnirii video că trasarea unor linii ideologice sau împărţirea lumii în diferite tabere sau grupuri rivale nu va face decât să sufere lumea.

Partea chineză a cerut Statelor Unite să-şi respecte cuvântul de a nu căuta un „nou Război Rece” cu acţiuni concrete. Sperăm că SUA vor juca un rol constructiv în Asia-Pacific, care să conducă la consolidarea solidarităţii.

Preşedintele Xi a subliniat trei principii pentru ca SUA şi China să se înţeleagă în noua eră. În primul rând, respectul reciproc. Cele două ţări trebuie să respecte sistemele sociale şi căile de dezvoltare ale celeilalte, să respecte interesele de bază şi preocupările majore ale celeilalte şi să respecte reciproc dreptul la dezvoltare. Cele două părţi trebuie să se trateze una pe cealaltă ca fiind egale, trebuie să ţină diferenţele sub control şi să caute un teren comun, rezervând diferenţele. În al doilea rând, coexistenţa paşnică. Ambele părţi trebuie să lase la o parte orice fel de conflict sau confruntare. În al treilea rând, cooperarea de tip câştig-câştig. Interesele celor două părţi sunt profund legate între ele. Lumea este suficient de mare pentru ca cele două ţări să se dezvolte atât individual, cât şi colectiv. Trebuie să sprijinim beneficiul reciproc în defavoarea jocului cu sumă zero sau angajarea în abordarea eu câştig-tu pierzi.

În ceea ce priveşte cele patru domenii prioritare, preşedintele Xi a identificat patru domenii pe care China şi SUA ar trebui să îşi concentreze eforturile.

În primul rând, asumarea responsabilităţilor marilor puteri şi de a conduce comunitatea internaţională să coopereze pentru a aborda provocările restante, cum ar fi schimbările climatice, sănătatea publică globală, energia şi securitatea industrială şi a lanţului de aprovizionare etc. Cooperarea China-SUA poate să nu rezolve toate problemele, dar este absolut imposibil fără cooperarea chino-americană. Iniţiativele globale propuse de China sunt toate deschise Statelor Unite şi sperăm că şi Statele Unite pot face acelaşi lucru.

În al doilea rând, acţionarea în spiritul egalităţii şi al beneficiului reciproc pentru a avansa schimburile la toate nivelurile şi în toate domeniile şi pentru a genera mai multă energie pozitivă pentru relaţiile China-SUA. Cei doi şefi de stat pot rămâne în legătură unul cu celălalt prin mai multe mijloace pentru a stabili direcţia şi a da mai mult impuls relaţiilor bilaterale. Cele două ţări, cu interese comune ample într-o gamă largă de domenii precum economie, energie, militar, aplicarea legii, educaţie, ştiinţă şi tehnologie, cibernetica, protecţia mediului şi interacţiuni sub-naţionale, ar trebui să se completeze reciproc pentru o şi mai bună cooperare între cele două părţi. Cele două ţări ar putea valorifica pe deplin canalele şi mecanismele de dialog dintre echipele lor diplomatice şi de securitate, economice şi financiare şi de schimbări climatice, pentru a promova cooperarea practică şi pentru a rezolva probleme specifice.

În al treilea rând, gestionarea diferenţelor şi a problemelor sensibile într-un mod constructiv pentru a preveni deraiarea sau scăparea de sub control a relaţiilor dintre China şi SUA. Este firesc ca cele două ţări să aibă diferenţe. Cheia este gestionarea constructivă, astfel încât să nu se amplifice sau să se exacerbeze. China este ferm hotărâtă să-şi apere suveranitatea, securitatea şi interesele de dezvoltare şi este important ca SUA să gestioneze în mod corespunzător problemele relevante cu prudenţă.

În al patrulea rând, consolidarea coordonării şi cooperării cu privire la problemele majore internaţionale şi regionale hotspot pentru a oferi mai multe bunuri publice lumii. Nu trăim într-o lume paşnică. China şi SUA trebuie să colaboreze cu restul comunităţii internaţionale pentru a apăra pacea mondială, pentru a promova dezvoltarea globală şi pentru a proteja o ordine internaţională corectă şi echitabilă.

Cei doi preşedinţi au convenit că întâlnirea lor a fost una sinceră, constructivă, de fond şi productivă, care contribuie la creşterea înţelegerii reciproce, adaugă la aşteptarea pozitivă a comunităţii internaţionale pentru această relaţie şi transmite un mesaj puternic celor două ţări şi lumii.

Cele două părţi au convenit să menţină o comunicare strânsă sub diferite forme şi să conducă relaţiile China-SUA înapoi pe drumul cel bun al dezvoltării sănătoase şi stabile, pentru binele oamenilor din ambele ţări şi din întreaga lume. Sursă, 16 Noiembrie 2021.

7. China şi SUA ajung la un consens cu privire la problemele ridicate de media

În ceea ce priveşte cele trei consensuri la care au ajuns China şi Statele Unite în privinţa problemelor legate de media, pe data de 16 noiembrie, opinia publică americană şi diverşi reprezentanţi din media au descris aceste „îmbunătăţiri necesare” ale relaţiilor dintre cele două ţări ca fiind „o mare realizare”. De asemenea, este aşteptată cu nerăbdare revenirea la normal a schimburilor de personal dintre organizaţiile media ale celor două părţi.

Înainte de videoconferinţa dintre şefii celor două state, care a avut loc pe data de 16 noiembrie, China şi Statele Unite au ajuns la trei consensuri cu privire la problemele legate de media. Printre acestea, SUA au promis că vor emite vize cu o valabilitate de un an şi cu intrări multiple jurnaliştilor chinezi şi că vor iniţia imediat proceduri interne pentru a rezolva problemele legate de vizele temporare ale acestora. Pe baza principiului reciprocităţii, imediat ce măsurile politice ale SUA vor intra în vigoare, China va acorda reporterilor americani aflaţi în China acelaşi tip de viză şi va lua aceleaşi măsuri pe care şi SUA le-a luat în soluţionarea acestor probleme.

În seara zilei de 16 noiembrie, Departamentul de Stat al SUA a emis o declaraţie prin care confirmă ştirea menţionată anterior. Potrivit acesteia, Statele Unite se bucură de faptul că jurnaliştii americani se pot întoarce în China pentru a-şi continua activitatea. Partea americană salută acest progres, dar în acelaşi timp, îl consideră ca fiind doar un „pas iniţial”.

Conform publicaţiei Bloomberg News, începând cu luna februarie a anului 2020, politicile de vize ale Statelor Unite şi ale Chinei pentru jurnalişti i-au plasat adesea pe aceştia, detaşaţi unul în ţara celuilalt, sub rezidenţă incertă pe termen scurt. Dacă cele două ţări vor ajunge să implementeze consensul de mai sus, acest lucru „va reprezenta un progres moderat în ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două mari economii ale lumii”.  

Eunice Yoon, corespondentul pentru China al National Broadcasting Corporation Business Channel (CNBC), a declarat pe reţelele de socializare că acest consens este o descoperire în problematica vizelor mass-media din SUA şi China. Implementarea politicilor relevante înseamnă, de asemenea, că vizele pentru jurnaliştii americani din China vor reveni la normal. 

Site-ul de ştiri american Axios a afirmat că, în timpul ultimului guvern american, disputele cu privire la problemele ridicate de media dintre Statele Unite şi China au reflectat tensiunea dintre Washington şi Beijing. Consensul la care au ajuns cele două părţi de această dată „este o realizare preliminară, dar semnificativă”. 

În ceea ce priveşte procesul de consultare pe probleme de mass-media, partea chineză a afirmat că cele două părţi au avut mai mult de un an de consultări anevoioase cu privire la modul în care se tratează reciproc mass-media celor două ţări.,,Am avut parte de lupte, dar şi de cooperare. Până la urmă, din ceartă se nasc şi prietenii.” Aceasta este o veste bună pentru reporterii ambelor părţi şi reflectă, de asemenea, noua normalitate actuală de egalitate şi viziune comună între China şi Statele Unite”. Sursă, 17 noiembrie 2021

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Diana-Maria Ghinea şi Yu Zhan.