Busculat de coronavirusul SARS-CoV-2, apărut în decembrie anul trecut la Wuhan (centru), regimul condus de Xi Jinping a reuşit, potrivit spuselor sale, să încetinească epidemia pe teritoriul chinez, dar nu putut împiedica să se răspândească în lumea întreagă, unde a provocat deja moartea a peste 333.000 de persoane.

„Am obţinut o reuşită strategică majoră în răspunsul nostru la covid-19”, boala cauzată de noul coronavirus, a declarat premierul Li Keqiang la deschiderea, cu o întârziere de două luni şi jumătate, a sesiunii plenare a Adunării Naţionale Populare (ANP), marea reuniune anuală a Partidului Comunist Chinez (PCC).

În faţa ţărilor occidentale care depun eforturi pentru a pune capăt epidemiei, Beijingul se laudă cu modelul său autoritar de conducere. Dar se loveşte de reticenţa Statelor Unite, care îi reproşează că a răspuns târziu împotriva noului coronavirus, l-a gestionat prost, a minţit asupra datelor şi l-a lăsat să se răspândească în lumea întreagă.

„Incompetenţa Chinei, nimic altceva, a provocat această crimă în masă mondială”, a tunat miercuri preşedintele american Donald Trump.

„Noi, fiii şi fiicele naţiunii chineze, am rămas uniţi într-o perioadă extrem de dificilă şi am ridicat un Mare Zid de solidaritate”, insistă Li Keqiang, care a deschis sesiunea cu un discurs solemn în faţa celor peste 2.000 de delegaţi reuniţi protejaţi de măşti sanitare în Palatul Poporului de la Beijing.

Premierul chinez anunţă o nouă „sarcină imensă” pentru China, şi anume revenirea economică. Totuşi, el s-a abţinut să prezinte un obiectiv de creştere economică, o premieră în istoria recentă a Chinei comuniste.

„Ţara noastră se va confrunta cu anumiţi factori care sunt greu de prevăzut”, a subliniat el.

Pe lângă reproşurile legate de coronavirus, două provocări se anunţă la orizont: Hong Kong şi Taiwan. Ori Beijingul este în curs de a renunţa la sistemul „un stat, două sisteme” prin ultimul demers de întărire a influenţei în Hong Kong şi ameninţă Taiwanul cu încorporarea forţată în teritoriul chinez. În acest context, Beijingul prevede o creştere a bugetului militar cu 6,6% pentru următorul an fiscal. Bugetul este fixat la 163 de miliarde de dolari. Totuşi, noua creştere este mai mică în comparaţie cu anul trecut, când s-a ridicat la 7,5%.

În timp ce lumea este acaparată de coronavirus, Beijingul intenţionează să profite de sesiunea sa parlamentară pentru a-şi impune voinţa în Hong Kong, zguduit anul trecut de o mişcare de protest faţă de guvernul local prochinez.

O propunere de lege a fost depusă vineri pentru a permite guvernului central să aplice o „lege a securităţii naţionale” în acest teritoriu semiautonom recăpătat de la Marea Britanie în 1997. 

Noul act interzice secesiunea, ingerinţa externă şi terorismul în fosta colonie britanică. Ultima iniţiativă de acest gen, în 2003, a provocat o furie imensă în rândul celor 7,5 milioane de locuitori ai oraşului.

Activiştii prodemocraţie contestă actualul demers al Beijingului, văzându-l drept o ameninţare la libertăţile de care se mai bucură Hong Kongul.