INFOGRAFIE Întronare costisitoare în Ţara Soarelui Răsare. Invitat la eveniment, Iohannis pregăteşte un parteneriat strategic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Împăratul Naruhito şi împărăteasa Masako continuă seria ceremoniilor legate de succesiunea la Tronul Crizantemei, ale căror costuri ridicate au stârnit critici dure, inclusiv din familia imperială.

La aproape şase luni de la abdicarea tatălui său Akihito, din motive de sănătate, Naruhito urmează să fie întronat marţi în cadrul unei ceremonii scurte, dar somptuoase, la Tokyo, scrie AFP.

Întronarea este prevăzută să aibă loc în Sala Pinilor, cea mai elegantă din Palatul Imperial, în prezenţa unui grup foarte restrâns de persoane - doar 30 -, ceilalţi invitaţi rămânând în sălile anexe. Treizeci de minute au fost alocate ceremoniei, organizate în baza unei coregrafii stabilite la milimetru, în ritmuri de tobe şi gonguri.

Mai întâi, împăratul trebuie să se apropie de tronul ţării, denumit Takamikura, o înaltă structură octogonală în nuanţe aurii şi negre plasată pe o estradă şi acoperită cu perdele violet. Alături se află tronul împărătesei Masako, de dimensiuni mai mici. În picioare pe estradă, Naruhito îşi va proclama urcarea pe tron şi va primi apoi felicitări din partea premierului Shinzo Abe. Acesta din urmă va striga apoi de trei ori urarea „banzai“ (care înseamnă „10.000 de ani“ şi are sensul de „viaţă lungă“) ridicându-şi de fiecare dată braţele în aer. La rândul lor, invitaţii vor trebui să repete acel cuvânt, cu excepţia oaspeţilor străini.

Precedentul suveran, Akihito, devenit „împărat emerit“, şi soţia sa, Michiko, nu vor participa la ceremonie. În vârstă de 85 de ani şi slăbit din cauza unor probleme de sănătate, Akihito este primul împărat nipon care a abdicat în ultimele două secole. Nici unica fiică a împăratului Naruhito, prinţesa Aiko, şi nici prinţul Hisahito, nepotul suveranului nipon, nu vor fi prezenţi, pentru că sunt minori.

Două dintre cele trei comori imperiale, o sabie şi o bijuterie, considerate dovezi ale legitimităţii împăratului, vor veghea ceremonia, rămânând însă ascunse sub un strat de stofă.

Circa 2.500 de personalităţi au fost invitate la acest eveniment, printre ele figurând capete încoronate şi alţi şefi de stat, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis.

Defilarea imperială, amânată

După evenimentul din Sala Pinilor, Naruhito trebuia apoi să îşi schimbe hainele ceremoniale cu un frac oficial şi să defileze în aceeaşi zi în centrul capitalei Tokyo, alături de Masako, la bordul unei limuzine Toyota Century, transformată în decapotabilă. Însă această paradă a fost amânată pentru 10 noiembrie.

Tot luna viitoare, Naruhito va îmbrăca din nou hainele tradiţionale imperiale pentru a participa la un ritual străvechi şi profund ancorat în credinţele şintoiste. Este vorba de ritualul „Daijosai“, cu o vechime de peste un mileniu. Cu acest prilej, suveranul nipon va oferi orez recent recoltat „strămoşilor imperiali şi divinităţilor cerului şi pământului“ în semn de mulţumire pentru recoltele abundente şi pacea din ţară, care se află acum în era „Reiwa“ („Armoniei norocoase“).

Un cost criticat

Foarte respectată, familia imperială din Ţara Soarelui Răsare este rareori criticată. Totuşi, unii japonezi s-au  declarat indignaţi de alocarea de bani publici pentru finanţarea unor ritualuri şintoiste în cadrul ceremoniilor de întronare în curs. Peste 16 miliarde de yeni (130 de milioane de euro - n. red.) costă toate aceste evenimente, bani oferiţi de Guvernul nipon.

Potrivit contestatarilor, alocarea de fonduri publice pentru ceremonii şintoiste încalcă principiul separării statului de cultele religioase, inclus în Constituţia din 1947, scrisă de americani. Într-un comunicat, Biserica Unită a lui Hristos acuză Guvernul Abe că „aduce atingere“, astfel, dreptului la „libertatea de credinţă“. Pe de altă parte, Satoshi Ukai, profesor de literatură franceză modernă, aduce aminte de vremuri întunecate ale istoriei Japoniei. „Şintoismul de stat a servit ca soclu de gândire pentru ascensiunea militarismului şi colonialismului la începutul secolului XX“, spune el pentru AFP. „Având în vedere că Guvernul plăteşte pentru aceste evenimente religioase, atunci înseamnă că promite o religie de stat“, denunţă la rândul său Koichi Suin, unul dintre semnatarii unor sesizări în justiţie în legătură cu acest aspect. „Vrem ca Guvernul să răspundă clar întrebărilor noastre pe acest subiect“, insistă el pentru AFP.

Şi prinţul Akishino, fratele mai mic al noului împărat, s-a arătat nedumerit pe tema folosirii banilor publici pentru festivităţi imperiale. Într-o conferinţă de presă, acum un an, el s-a întrebat dacă este „adecvată finanţarea de către stat a unei ceremonii profund religioase precum «Daijosai»“.

Critici similare au existat şi la întronarea lui Akihito, după decesului tatălui său, Hirohito, în 1989. Procedurile angajate la acea vreme au fost respinse, Curtea Supremă conchizând că aceste festivităţi sunt de fapt „convenţii sociale“, nu activităţi religioase. Ori Guvernul Abe îşi argumentează poziţia tocmai cu această concluzie.

Imagine indisponibilă

Invitat la întronare, Klaus Iohannis pregăteşte parteneriatul

Aflat la Tokyo, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit luni cu Shinzo Abe. Pe Twitter, şeful statului a scris că a avut o „discuţie excelentă“ cu premierul nipon.

Imagine indisponibilă

Klaus Iohannis, primit de către Shinzo Abe

Potrivit administraţiei prezidenţiale, cei doi au discutat despre parteneriatul strategic româno-nipon, care urmează să fie încheiat în 2021. „Agenda discuţiilor, derulate într-o atmosferă excelentă, s-a concentrat pe modalităţile cele mai bune de continuare a punerii în aplicare a deciziilor pe care cei doi înalţi demnitari le-au adoptat în contextul vizitei întreprinse de către premierul Shinzo Abe la Bucureşti, la data de 16 ianuarie 2018, prima vizită oficială din istoria relaţiilor româno-nipone realizată în România de către un prim-ministru al Japoniei. Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Shinzo Abe au exprimat dorinţa ca lansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia să aibă loc în contextul aniversării, în anul 2021, a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două state“, arată sursa citată.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite