Jocul Houthi în Yemen

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Demisia preşedinetelui Abdu Rabbu Mansour Hadi a fost anunţată joi seară - 22 ianuarie 2015 FOTO AP
Demisia preşedinetelui Abdu Rabbu Mansour Hadi a fost anunţată joi seară - 22 ianuarie 2015 FOTO AP

Dacă noua criză din Yemen era una previzibilă, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre viitorul soluţionării sale.

În septembrie 2014, atunci când ochii întregii comunităţi internaţionale erau îndreptaţi asupra Statului Islamic, rebelii Houthi preluau pentru prima dată controlul capitalei Sanna.  Lipsa unei replici militare, dar şi atitudinea Monarhiilor din Golf, au fost înţelese ca o strategie a acestora de a elimina orice influenţă a Fraţilor Musulmani în Yemen, a căror ameninţare este considerată mult mai mare pentru GCC decât influenţa şiismului.

Cu toate acestea, rebelii demonstrau că rămân principala forţă militară din Yemen, nemaiputând fi marginalizaţi în structura oricărei guvernări. Acordul încheiat cu preşedintele Haidi a intrat în impas în data de 20 ianuarie, atunci când Houthi au preluat controlul palatului prezidenţial. O zi mai târziu, pe 21 ianuarie, se anunţa oficial încheierea unui pact ce urma a  pune capăt crizei politice, însă, în data de 22 preşedintele şi guvernul îşi anunţă demisia.

Cel mai probabil, Haidi a realizat că este în postura de a pierde în totalitate controlul politic.

Houthi revendică accesul către câmpurile petroliere din Mareb, obţinerea unor posturi cheie în structurile de securitate şi respingerea actualului plan de reorganizare adminsitrativ teritorială, plan ce prevede împărţirea statală în şase mari provincii, dintre care două în sud şi patru în nord. Într-un asemenea context, rebelii ar risca să piardă controlul regiunii de nord, acolo unde sunt dominanţi la ora actuală.

Avem în acest moment trei actori naţionali  şi trei actori internaţionali care încearcă să  aducă Sanna în propria sferă de influenţă.

Pe plan intern, se regăsesc preşedintele demisionar Haidi, ales în 2012  care se bucură de sprijinul comunităţii internaţionale şi al  yemeniţilor sunniţi, rebelii Houthi, conduşi de Abdulmalik al-Houthi şi fostul preşedinte Ali Abdullah Saleh, care şi-a dat demisia ca urmare a protestelor ce au marcat Primăvara Arabă dar care încă mai deţine controlul asupra unor importanţi lideri militari şi nu numai. De partea cealaltă, la nivel internaţional, actorii majori sunt Statele Unite, Arabia Saudită, dar şi Iranul, unul dintre principalii susţinători ai grupării Houthi.

În tot acest joc, Houthi vor încerca să maximizeze avantajul deţinut, în scopul devenirii unei forţe politice, încercând însă să evite divizarea ţării, fapt pentru care va accepta fie reîntoarcerea lui Haidi, fie alegerea unui nou preşedinte sunnit. Motivul este simplu, divizarea între Nord şi Sud, asemenea perioadei dinainte de 1990 când cele două state s-au unit,  ar priva Nordul de rezervele petroliere. Lipsa unui consens va alimenta însă mişcările secesioniste, iar prelungirea crizei va conduce inevitabil către un război civil.

Totodată, o intervenţie militară  a statelor GCC este puţin probabilă, dar nu imposibilă, interesul acestora fiind păstrarea integrităţii teritoriale a Yemenului.

În tot acest vid politic şi de securitate, Al Qaida reuşeşte să câştige teren, înaintând chiar către direcţia câmpurilor petroliere. SUA vor continua atacurile cu drone, însă lipsa unor data concrete venite de la serviciile yemenite de intelligence vor conduce către noi victime civile, ceea ce va accentua sentimentul antiamerican.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite