Lupta pentru putere din Uzbekistan se dă între clanul Taşkent şi clanul Samarkand. Pe cine susţine Kremlinul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Potrivit Kremlinului, premierul uzbec Şavkat Mirziaev (dreapta) l-a informat în permanenţă cu starea de sănătate a lui Islam Karimov FOTO Arhivă
Potrivit Kremlinului, premierul uzbec Şavkat Mirziaev (dreapta) l-a informat în permanenţă cu starea de sănătate a lui Islam Karimov FOTO Arhivă

După moartea preşedintelui Uzbekistanului Islam Karimov şi în contextul absenţei unui succesor desemnat, viitorul acestei ţări din Asia Centrală rămâne deschis, prilej cu care marile puteri luptă deja pentru influenţă.

Moartea lui Islam Karimov deschide o nouă pagină atât în Uzbekistan, care nu a mai avut un alt preşedinte în cei 25 de ani ai săi de independenţă, cât şi în Asia Centrală, unde interesele economice şi geopolitice ale Chinei, Rusiei şi Statelor Unite se recalibrează pe fondul creşterii ameninţării islamiste. În absenţa unui succesor desemnat, lupta pentru putere este în toi la Taşkent, cu evidenta implicare a marilor actori. Aflat la Samarkand, la mormântul lui Islam Karimov, preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut deja liderilor uzbeci să păstreze stilul autoritar de guvernare al acestuia. De la Taşkent, capitala Uzbekistanului, un oficial american de rang înalt a semnalat la rândul său că tranziţiile reprezintă oportunităţi.

Sfârşitul izolaţionismului?

Tranziţia post-Karimov, care a murit vineri la 78 de ani în urma unui atac cerebral, se anunţă un test dificil pentru întreaga Asie Centrală.

În primul rând, tranziţia din Uzbekistan are loc într-un context sensibil din punct de vedere economic. Prăbuşirea preţului carburanţilor şi recesiunea din Rusia cauzată de sancţiunile occidentale impuse acum doi ani au dus totodată la prăbuşirea economiilor din Asia Centrală, care depind fie de petrol, fie de imensa piaţă rusească. Uzbekistanul, de exemplu, se confruntă cu o monedă slăbită, penurie de dolari şi scăderea puterii de cumpărare.

În al doilea rând, tranziţia din Uzbekistan are loc pe fondul ameninţării islamiste. Islamiştii radicali din această ţară considerată inima Asiei Centrale, întrucât are frontiere comune cu toate celelalte patru foste republici sovietice musulmane dar şi cu Afganistanul, au trecut în clandestinitate după reprimarea sângeroasă de la Andijan (300-500 de morţi) în 2005 şi au devenit foarte activi în rândurile grupării jihadiste Statul Islamic.

În acest context, cea mai mare schimbare post-Karimov ar urma să fie sfârşitul izolaţionismului, scrie Nate Schenkkan pentru slate.fr. Presiuni în acest sens ar fi făcute din toate părţile, în special din partea Rusiei.

Ţinând cont de faptul că Uzbekistanul este inima Asiei Centrale, proiectele regionale pot avea succes doar cu participarea sa. Însă Islam Karimov nu şi-a făcut niciun amic în regiune. Mai mult, el a păstrat distanţa şi de marile puteri.

Sub Karimov, Uzbekistanul a rămas rece la diverse proiecte regionale privilegiate de Rusia, fie că a fost vorba de Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă sau de Uniunea Economică Eurasiatică.

Concomitent, Karimov nu se jena să răspundă Occidentului atunci când se simţea ofensat. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă închiderea bazei americane din Uzbekistan, o măsură luată în urma criticilor aduse de Washington Taşkentului după masacrul de la Andijan.

În schimb, generozitatea financiară i-a adus Chinei cooperarea lui Karimov, dar interesele sale rămân limitate în comparaţie cu competiţia geopolitică tradiţională între Rusia şi Statele Unite.

Tocmai această pendulare permanentă sub semnul izolaţionismului manifestată de Karimov a deranjat mereu şi ar putea fi pusă în discuţie.

Prin urmare, lupta pentru succesiune este şi o luptă pentru calea pe care o va urma Uzbekistanul.

Doi favoriţi la succesiune, un om din umbră şi o familie puternică

Lupta pentru putere ar avea loc între premierul Şavkat Mirziaev, 58 de ani, aflat în funcţie din 2003, şi ministrul de Finanţe Rustam Azimov, 57 de ani. Cei doi reprezintă două clanuri: clanul din Samarkand (Mirziaev) şi clanul din Taşkent (Azimov). Doar unul dintre ei, şi anume Mirziaev, se bucură de sprijin din partea unuia dintre cei trei mari actori internaţionali menţionaţi mai sus.

Premierul tehnocrat Şavkat Mirziaev este văzut drept favorit să-i succeadă lui Islam Karimov, mai ales că s-a ocupat de organizarea funeraliilor. Un alt atu al său este că întreţine legături strânse atât cu familia Karimov, cât şi cu oficiali din puternicile servicii de securitate. Contestat de organizaţiile de apărare ale drepturile omului pentru exploatarea copiilor, se bucură însă de sprijinul Kremlinului. Pledează pentru reforme moderate.

Un alt potenţial succesor este vicepremierul şi ministrul de Finanţe Rustam Azimov. Aflat în funcţie din 2005, acest fost bancher este descris de diplomaţi ca fiind un oficial mai deschis către occidentali. În acelaşi timp reprezintă un personaj controversat, fiind pe de o parte cunoscut pentru reconfigurarea economiei uzbece şi pe de altă parte acuzat de corupţie. Pledează pentru reforme liberale.

Rustam Azimov FOTO BBC

Rustam Azimov FOTO Arhivă

Aflat în funcţie de peste 20 de ani, şeful puternicului Serviciu de Securitate Naţională Rustam Inoiatov, 72 de ani, este considerat „eminenţa cenuşie“ a regimului Karimov şi poate fi omul din umbră în asigurarea succesiunii.

Totodată, atât văduva lui Karimov, Tatiana, cât şi fiica sa mai mică, Lola Karimova-Tiliaieva, ar urma să-şi păstreze influenţa. Aceasta din urmă, ambasadoare a Uzbekistanului la UNESCO, a asigurat comunicarea pe timpul internării tatălui său, în timp ce presa oficială a păstrat tăcerea. Văzută mult timp favorită la succesiune, sora sa Gulnara Karimova, 44 de ani, a depăşit o linie roşie comparându-l pe tatăl său cu Stalin şi acuzându-le pe mama şi sora sa mai mică de practici malefice. Acuzată de corupţie, ea a fost plasată în arest la domiciliu în 2013.

Potrivit Constituţiei uzbece, noi alegeri trebuie organizate în maxim trei luni. Până atunci, interimatul va fi asigurat de preşedintele Senatului Nigmatilla Iuldaşev.

Însă Rusia şi Statele Unite au început deja competiţia pentru influenţă în Uzbekistan şi implicit în regiune.

Aflat în vizită privată la Samarkand, Vladimir Putin a sugerat că îşi doreşte ca viitorul lider uzbec să aibă acelaşi stil autoritar ca Islam Karimov.

„Desigur că sperăm că toate politicile începute de Islam Abduganievich Karimov vor fi continuate. În ceea ce ne priveşte, vom face tot ce ne stă în putere pentru a sprijini această cale a dezvoltării mutuale, precum şi pe oamenii şi conducătorii din Uzbekistan. Puteţi să aveţi încredere în noi, pentru că suntem cei mai de nădejede prieteni“, i-a spus preşedintele rus lui Şavkat Mirziaev, care l-a însoţit la Samarkand.

„Relaţiile noastre de politică externă cu Rusia fac parte într-un parteneriat strategic şi vom continua să dezvoltăm această punte, pe care aţi construit-o atâţia ani alături de Islam Karimov şi pe care noi trebuie să o consolidăm în acest moment”, i-a dat asigurări la rândul său Mirziaev lui Putin, care a venit în Uzbekistan direct din China, unde a participat la summitul G20.

Vladimir Putin

Vladimir Putin, la mormântul lui Islam Karimov FOTO AFP/Sputnik

Liderul de la Kremlin s-a întâlnit şi cu văduva şi cu mezina fostului preşedinte uzbec.

Vizita lui Putin în Uzbekistan a avut la puţin timp după întâlnirea asistentului secretarului de Stat adjunct pentru Asia Centrală Daniel Rosenblum cu oficiali de rang înalt uzbeci.

„Ştim foarte bine că o schimbare de leadership este mereu dificilă. Ştim însă că tranziţiile furnizează totodată oportunităţi pentru a defini moduri de adaptare şi de creştere mai puternică“, a declarat la rândul său Rosenblaum, punctând necesitatea reformelor în Uzbekistan.

Când suferă Uzbekistanul, suferă şi China

Pentru oficialii de la Beijing, care au făcut din Asia Centrală o axă importantă de dezvoltare economică, subiectul succesiunii lui Islam Karimov este sensibil. Un proiect la care ţine enorm China este Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai, pe care a înfiinţat-o în 2001 şi a cărui preşedinţie a fost asigurată recent de Uzbekistan. În cazul ruperii echilibrului, nu Taşkentul, ci Beijingul ar avea mai mult de pierdut.

Totodată, China consideră Uzbekistanul un pilon important pentru menţinerea securităţii în Asia Centrală. Acest pilon are un dublu rol pentru China. Pe de o parte asigură buna funcţionare a proiectelor sale economice grandioase, între care noul drum al mătăsii, iar pe de altă parte ţine sub control problema uigură.

Islam Karimov a fost unul dintre cei mai importanţi susţinători ai proiectelor comerciale ale Chinei în Asia Centrală şi un garant al stabilităţii, iar un conducător de acest tip este dorit la Beijing.

Potrivit majorităţii experţilor, Uzbekistanul este departe de o tranziţie spre democraţie.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite