Noua diplomaţie chineză. Beijingul, un salvator sau un „lup combatant”?
0
Actuala criză de sănătate scoate în prim-plan o Chină cu două feţe: pe de o parte o pretinsă donatoare generoasă de ajutoare umanitare, pe de altă parte o superputere care se ia la harţă cu Occidentul.
Ideea de diplomaţie prudentă, sub formula „ascundem capacităţile şi aşteptăm momentul”, promovată în special de Deng Xiaoping (1978-1992), a apus deja.
Direcţia s-a schimbat odată cu instalarea lui Xi Jinping la conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC), la sfârşitul lui 2012.
Această schimbare se materializează în prezent mai ales printr-un dialog dur cu Washingtonul şi cu celelalte ţări care-i reproşează Chinei faptul că a gestionat prost în primă fază noul coronavirus şi a permis astfel răspândirea lui în întreaga lume.
Pentru a mai atenua din critici, regimul comunist de la Beijing s-a lansat într-o campanie de îmbunătăţire a imaginii printr-o aşa-zisă diplomaţie a măştilor, trimiţând avioane cu ajutoare medicale în străinătate, promiţând două miliarde de dolari la răspunsul internaţional împotriva covid-19 şi intrând în cursa pentru realizarea unui vaccin disponibil pentru toţi.
Este vorba de o strategie obişnuită a Beijingului, prin care încearcă să-şi folosească puterea economică pentru a câştiga noi amici pe scena internaţională, remarcă pentru AFP Jocelyn Chey, o fostă diplomată australiană.
„Ajutorul umanitar al Chinei, precum şi cele ale altor naţiuni, se înscrie în cadrul unei puteri de atracţie şi are totodată obiective comerciale şi politice”, subliniază Chey, în prezent profesoară la Universitatea din Sydney.
O strategie care a permis Beijingului să-şi ralieze numeroase ţări la cauza sa, îndeosebi în problema Taiwanului sau în faţa criticilor legate de felul în care îi tratează pe uigurii musulmani din Xinjiang (nord-vest), notează AFP.
Răspuns în forţă
Ministrul chinez de Extene Wang Yi a rezumat duminică diplomaţia ţării sale.
„Nu vom prelua niciodată iniţiativa de a-i intimida pe alţii. Dar chinezii au principii”, a declarat el în cursul unei conferinţe de presă.
„În faţa calomniilor deliberate, vom răspunde cu forţă, ne vom proteja onoarea naţională şi demnitatea noastră ca popor”, a insistat şeful MAE chinez.
Începând cu anul trecut, diplomaţii chinezi au devenit vizibili pe Twitter (o platformă blocată în China), unde apără uneori cu vehemenţă şi în mod controversat poziţia guvernului lor.
Presa oficială îi califică drept „lupi combatanţi”, o referire la filmul de acţiune chinez de mare succes în care un erou în stilul Rambo luptă împotriva unor mercenari străini.
O figură reprezetativă a acestei generaţii de diplomaţi lipsiţi de complexe este purtătorul de cuvânt a MAE chinez, Zhao Lijian, care a stârnit o polemică aprinsă spunând, fără nicio dovadă în sprijin, că noul coronavirus ar fi fost adus în Wuhan de către militari americani.
Este adevărat că şi preşedintele american Donald Trump a stimulat sentimentul naţionalist local vorbind despre „virusul chinezesc” şi spunând la rândul său fără nicio dovadă în sprijin că noul coronavirus ar proveni dintr-un laborator chinezesc.
Un schimb de acuzaţii care a adus cele două ţări „în pragul unui nou Război Rece”, potrivit lui Wang Yi.
„Da la sosirea lui Trump la putere, China nu a reuşit să treacă peste politicile represive adoptate împotriva sa. Prin urmare, ea nu poate să se mulţumească stând cu capul aplecat”, susţine pentru AFP Hua Po, un analist politic independent.
O diversiune
Statele Unite nu sunt singura ţintă a Chinei.
În Australia, ambasadorul chinez a ameninţat cu o boicotare a produselor agricole după ce Canberra a cerut o anchetă independentă asupra originii noului coronavirus.
Ambasadorul Chinei la Paris a fost la rândul lui convocat la Ministerul francez de Externe după publicarea pe site-ul ambasadei sale a unui articol critic la adresa răspunsului dat în Occident împotriva covid-19, boala provocată de noul coronavirus.
În acest context, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell le-a cerut luni europenilor să aibă o strategie „mai robustă” faţă de Beijing.
„China devine tot mai puternică şi tot mai sigură pe ea. Ascensiunea sa este impresionantă şi suscită respect, dar în acelaşi timp numeroase întrebări şi temeri”, a declarat Borrell în faţa ambasadorilor germani.
Beijingul intenţionează să răspundă cu o diversiune în faţa criticilor unei părţi a populaţiei cu privire la gestiunea epidemiei, apreciază Steve Tsand, un specialist în probleme chineze de la Şcoala de studii orientale şi africane (SOAS) din cadrul Universităţii din Londra.
„Propaganda agresivă a «lupului combatant» irită mult în străinătate, dar acesta este preţul pe care trebuie să-l plătească” regimul Xi pentru a-şi păstra legimitatea acasă, adaugă el pentru AFP.
China „luptă pentru a-şi îmbunătăţi imaginea pe plan internaţional”, notează Zhiqun Zhu, profesor de politologie la Universitatea Bucknell din Pennsylvania. Dar „puterea sa de atracţie rămâne slabă şi discursul său este considerat pe larg drept propagandă”, conchide el.
Se încarcă comentariile...
