O glumă amară, dar cu tâlc: dezirabila axă economică China-Israel-România

La o recentă recepţie diplomatică organizată în Bucureşti, în timp ce un diplomat militar occidental îl saluta pe unul răsăritean, iar acesta din urmă a întors pur şi simplu capul, fără să îi răspundă, omologul lor chinez îi ignora, pe amândoi, şi cerea insistent, celui care superviza masa cu sucuri, un pahar de Coca-Cola...

Sâmbătă, 7 decembrie,  Comisia pentru afaceri externe a Congresului Naţional al Poporului  a declarat că forumul legislativ din China se opune cu fermitate rezoluţiei japoneze privind Zona de Identificare a Apărării Aeriene/ZIAA din Marea Chinei de Est instituită de autorităţile de la Beijing. 

Anterior, Camera inferioară a Dietei japoneze a adoptat vineri o rezoluţie, prin care indemna China să anuleze înfiinţarea recentă a zonei menţionate. 

În opinia comisiei chineze amintite, partea japoneză nu are dreptul de a face observaţii iresponsabile cu privire la înfiinţarea ZIAA  .

Înfiinţarea ZIAA este considerată, de partea chineză, rezonabilă, legitimă şi în conformitate cu legislaţia şi practica internaţională.

China nu a recunoscut niciodată acţiunea niponilor de a include Insulele Diaoyu în aşa - numita zonă de identificare de apărare aeriană, din Japonia.  

Asta pentru că, susţin parlamentarii de la Beijing, insula Diaoyu şi cele afiliate sunt parte a teritoriului Chinei din cele mai vechi timpuri. Deci China are suveranitatea indiscutabilă asupra acestor insule.

Cauza principală a tensiunilor actuale din Marea Chinei de Est o constituie conduita Japoniei, pe care Comisia pentru afaceri externe a Congresului Naţional al Poporului o îndeamnă să renunţe la toate cuvintele şi faptele provocatoare şi să depună eforturi concrete, pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre China şi Japonia.

În traducere liberă, iată o reiterare publică, dură, la nivel parlamentar, a unei decizii politice strategice, a conducerii Chinei de azi, pusă în practică, prin ordin, de armata chineză, care reflectă o atitudine tipică leului trezit la Beijing, decis să continue ofensiva economică, cu una de presiuni politice şi măsuri militare, deocamdată în relaţiile existente cu vecinii deloc convinşi de intenţiile paşnice ale Republicii Populare Chineze, în acest an şi cei care urmează. 

Tot sâmbătă, 7 decembrie, în Bucureşti, s-a derulat ediţia secundă a brainstormingului cu genericul Cafeneaua Geopolitică, dedicată expansiunii economice, politice şi nu numai pe aceste planuri, a Chinei de azi, pe toate continentele. 

Andreea Brânză - în imaginea de mai sus -, Monica Muţu, Radu Pătraşcu şi Roxana Bratu, conaţionali atraşi de miracolul chinez, au bombardat informaţional asistenţa, aducând în atenţie decizii mai puţin cunoscute ale Beijingului, statistici relevante, date comparabile şi concluzii ce confirmă o ofensivă de proporţii, cu mijloace diversificate, coordonată la nivel înalt şi reglementată până la nivel de detaliu, de o Chină decisă să îşi facă loc acolo unde alţii sunt nevoiţi să plece datorită unei concurenţe în care scopul Beijingului scuză mijloacele folosite, precum menţinerea preţurilor unor produse MADE IN CHINA, sub acela al firmelor străine ce acţionau, de pildă, în America Latină. 

Au urmat intervenţiile lui Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China -, primul din stânga fotografiei postate mai sus - şi a fostului ambasador al României în China, cunoscutul sinolog Ioan Romulus Budura. Primul a impresionat prin discursul pragmatic, cu date de o noutate absolută. Secundul a făcut confesiuni interesante, datorită participării sale la discuţii la nivel înalt, dintre oficiali chinezi şi români. Nu am înţeles totuşi, vorba vine, de ce acesta din urmă a optat să plece în final intempestiv, gest scuzat de o altă întâlnire, dar puţin convingător pentru cei care cunosc preţiozităţile conduitei unui diplomat de carieră... 

Orator electrizant, cu idei clare şi argumente surprinzătoare, generalul Mircea Chelaru a pus lupa atenţiei asistenţei pe modul în care China îşi urmăreşte şi concretizează azi interesul său naţional. Şi cel de supravieţuire, ca stat cu cea mai mare populaţie din lume şi necesităţi specifice pentru cei 1.361.500.000 de locuitori în Republica Populară Chineză, raportaţi, conform statisticii actualizate pe 8 decembrie 2013, la cei 7.129.300.000 de pământeni, care trăiesc acum pe Planeta Albastră. 

Ce elemente ar fi de interes general, din avalanşa comentariilor consemnate la acest eveniment inedit?

A. Poate cea mai importantă lecţie de învăţat este aceea că în timp ce oficiali de la Bruxelles atenţionau România să nu iasă din cadrul reglementărilor Uniunii Europene privind relaţia cu China, tocmai cancelarul Germaniei, preşedintele Franţei şi premierul britanic alergau la Uşa Noii Porţi a Lumii, a se citi aceea de la Beijing, pentru a obţine înţelegeri economice în care interesele naţionale ale celor trei state erau mai presus decât cele comunitare. Egalitate, fraternitate, dar numai pentru cei mari un statut special...

B. În timp ce în România, datorită restricţiilor actuale, nu mai sunt decât vreo 7000 de chinezi, în Ungaria există o lege specială care facilitează dobândirea cetăţeniei maghiare, de cei care vin de la Beijing la Budapesta, pentru a face afaceri consistente. 

C. Nu există filială a Băncii Chinei la Bucureşti, dar la Budapesta da!

D. Cursa TAROM Bucureşti-Beijing a devenit o pioasă amintire. 

E. Iar guvernanţii români, din ultimele două decenii, au dovedit o miopie politică reprobabilă, în relaţia ţării noastre cu China.

O ţară care ştie că Uniunea Europeană are 28 de porţi, nu doar pe aceea de la Bucureşti.

Întrebându-l pe iniţiatorul Cafenelei Geopolitice, dr. Vasile Simileanu, directorul revistei Geopolitica, cu ce scop a generat acest tip de evenimente lunare am aflat că:

Asociaţia de Geopolitică Ion Conea şi Revista Geopolitica au iniţiat mai multe ateliere de lucru privind provocările geopolitice actuale. Dintre aceastea aş aminti şcolile de vară - realizate în parteneriat cu unele ONG-uri -, Cafeneaua Geopolitica şi Geopolitica Club Cafe. Cafeneaua Geopolitica îşi propune crearea unui cadru de dezbatere pe teme actuale geopolitice, prin susţinerea de comunicări şi dezbateri libere ale invitaţilor, care provin din mediile de analiză consacrate - diplomaţi, militari, profesori din ţară şi străinătate -, în scopul soluţionării unor situaţii sau pentru a prognoza unele strategii, către factorii de decizie. În acelaşi timp, tinerii din diferite medii de analiză, sunt selecţionati de către noi şi atraşi către aceste dezbateri, care diferă foarte mult de cele din mediul universitar, prin faptul că analizele sunt de geopolitică aplicată şi nu teoretice, pe timpul activităţii fiind un dialog continuu si nu un monolog, nu intrăm in polemică şi respectăm dreptul fiecărui participant de a-şi expune părerile.

Drept concluzie rămâne gluma amară, finală, dar cu tâlc, rostită de unul dintre participanţi:

- Cât de utilă ar fi dezirabila axă economică China - Israel - România!