O nouă întâlnire americano-chineză, Banca Centrală a Chinei despre grupul Evergrande şi manevrele militare ruso-chineze. China la zi
0
În revista presei de astăzi (11-18 octombrie 2021), vom prezenta o serie de articole importante din presa chineză consacrate întâlnirii de la Zurich (Elveţia) dintre Jake Sullivan şi omologul său chinez, Yang Jiechi;
opoziţiei ferme a Rusiei cu privire la prezenţa trupelor americane în Asia Centrală; crizei pe care o traversează Grupul Evergrande şi manevrele militare chineze şi ruse, în care ambarcaţiuni ale celor două state au traversat recent o strâmtoare din Marea Japoniei.
Comentariile şi evaluările vor veni ulterior, în cadrul emisiunilor noastre televizate (emisiunea China la zi) sau a analizelor care vor urma.
Rusia menţine o atitudine fermă privind prezenţa trupelor americane în Asia Centrală. Discuţiile dintre cele două mari puteri ale lumii tocmai au luat sfârşit. SUA provoacă din nou China
Statele Unite continuă sub toate aspectele suprimarea strategică a Chinei la nivel global. Deşi strategia americană faţă de China a suferit unele schimbări, acest lucru nu dovedeşte o posibilă relaxare a relaţiei dintre cele două mari puteri ale lumii. Statele Unite încearcă în continuare să stabilească baze militare în jurul Chinei, urmărind să determine China să se încline prin intermediul unei blocade militare.
Recent, au apărut două ştiri ce vizează Asia de Est şi Asia Centrală.
Prima ştire face referire la întâlnirea la nivel înalt dintre SUA şi China care a luat sfârşit, SUA provocând din nou China. Întâlnirea anterioară dintre cele două părţi de la Zurich a atras atenţia întregii comunităţi internaţionale.
Partea chineză a fost reprezentată de Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC) şi director al Biroului Comitetului Central pentru Afaceri Externe, în timp ce partea americană a fost reprezentată de Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe. Întâlnirea dintre cele două părţi a fost văzută ca o dovadă a normalizării relaţiei dintre cele două ţări. La urma urmei, atât China, cât şi Statele Unite au arătat în mod clar că sunt dispuse să coopereze în ceea ce priveşte economia şi comerţul şi să negocieze în privinţa taxelor pentru a proteja interesele comerciale ale celor două părţi, pe cât de mult posibil.
Cu toate acestea, este evident că SUA nu au dat dovadă de suficientă sinceritate în relaţia cu China şi că încă continuă descurajarea militară a Chinei, lucru care a pus multe bariere în normalizarea relaţiei dintre cele două ţări.
Potrivit informaţiilor publicate recent de Biroul de control al traficului aerian al Chinei, Statele Unite desfăşoară şi în prezent aşa-numitele operaţiuni de recunoaştere în interiorul primului lanţ de insule. În prima zi lucrătoare după încheierea sărbătoririi Zilei Naţionale a Chinei, o aeronavă americană de supraveghere şi de comandă a câmpului de luptă, cât şi o dronă de recunoaştere au fost receptate în spaţiul aerian din jurul Chinei. Avioanele militare americane au lansat operaţiuni intense de recunoaştere militară în Marea Galbenă şi Marea Chinei de Est. Aceste acţiuni reprezintă, fără îndoială, o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi a securităţii informaţionale a Chinei, fiind şi o încălcare a principiilor dreptului internaţional. Mai mult, în ultimele luni, numărul şi frecvenţa operaţiunilor americane de recunoaştere în jurul Chinei au crescut semnificativ. Aşadar, în ciuda întâlnirii la nivel înalt între cele două părţi, acţiunile întreprinse ulterior de către SUA determină partea chineză să se simtă din nou provocată şi să nu aibă încredere în dezvoltarea viitoare a relaţiilor sino-americane.
Miza strategică a Statelor Unite în Asia este încă dominată de suprimarea Chinei, SUA nefiind dispuse să renunţe la politica de confruntare strategică sub toate aspectele, odată ce dezvoltarea rapidă a Chinei depăşeşte cu mult capacitatea de anticipare a Statelor Unite.
SUA consideră că dezvoltarea continuă a Chinei poate reprezenta o posibilă ameninţare în ceea ce priveşte dominaţia la nivel global a Statelor Unite, însă o astfel de concepţie este ceva absurd. Prin dezvoltarea ei, China nu urmăreşte să înlocuiască SUA, ci doreşte să îşi realizeze propria ascensiune şi renaştere naţională. Statelor Unite au avut suspiciuni nejustificate faţă de China, de aceea ar trebui să îşi reajusteze propria politică, atât pe plan intern, cât şi extern.
În plus, este într-adevărat în interesul SUA să continue această confruntare pe scară largă cu China, când Statele Unite înseşi trec printr-o criză gravă?
Foto: Atitudinea fermă a preşedintelui rus Vladimir Putin privind acţiunile întreprinse de SUA în Asia Centrală
A doua ştire face referire la atitudinea fermă a Rusiei privind prezenţa trupelor americane în Asia Centrală. Dacă Rusia menţine aceeaşi atitudine, există posibilitatea ca strategia SUA să dea greş.
În ultima perioadă, Statele Unite au căutat noi baze militare în Asia Centrală pentru a asigura o prezenţă militară americană în această regiune. Pe lista SUA se numără mai multe ţări ca şi opţiune, cu excepţia Pakistanului, care a respins cu vehemenţă cererea SUA de a redeschide bazele militare americane din această ţară.
După cum era de aşteptat, Rusia se opune prezenţei trupelor americane în Asia Centrală. Principalul motiv îl constituie poziţia ţărilor din această regiune faţă de China. Acestea se află în vecinătatea apropiată a Rusiei, fiind întotdeauna privite ca făcând parte din sfera strategică de influenţă a Rusiei. Abordarea actuală a SUA este văzută ca invadarea zonei de apărare absolută a Rusiei. În plus, multe ţări din Asia Centrală sunt foste republici sovietice care menţin relaţii strânse de cooperare la nivel politic, economic, militar şi comercial cu Rusia, o mare parte dintre acestea aflându-se în continuare sub influenţa Rusiei.
Prin urmare, atâta timp cât Rusia nu este de acord cu prezenţa trupelor americane desfăşurate în Asia Centrală, există posibilitatea ca strategia SUA să dea greş. La urma urmei, este cunoscută intenţia Statelor Unite de a stabili o bază militară pe scară largă în Asia Centrală, scopul fiind monitorizarea cele două ţări aflate în vecinătatea imediată, China şi Rusia. În felul acesta, SUA ar avea un avantaj strategic, ajungând în acelaşi timp să reprezinte o adevărată ameninţare pentru cele două ţări. Acest lucru ne dovedeşte încă o dată că SUA nu vor renunţa la politica lor greşită de confruntare strategică.
SUA ar trebui să recunoască că, atât China, cât şi Rusia sunt două mari puteri, care au cu o puternică influenţă în întreaga lume. SUA nu se pot baza pe descurajarea militară pentru a determina China să facă compromisuri.
Oare operaţiunile militare americane desfăşurate pe scară largă nu ar putea „trezi” un răspuns venit din partea Chinei şi a Rusiei sub forma unor exerciţii militare asemănătoare?
Atitudinea adoptată de China şi de Rusia cu privire la problema intereselor de bază este foartă clară. Dacă SUA vor continua să provoace cele două ţări, SUA riscă să se aleagă cu un rezultat neaşteptat. Mai mult, declinul influenţei americane la nivel internaţional şi implicit al puterii sale naţionale duce la o tendinţă imposibilă de dezvoltare. SUA nu pot garanta hegemonia mondială pentru totdeauna.
Dacă Statele Unite doresc să îşi păstreze o poziţie de frunte printre naţiunile lumii în viitor, ar trebui să se integreze în mod activ în această societate internaţională diversă şi pluralistă, în loc să continue să aibă iluzii nerealiste. Sursa: https://3g.163.com/dy/article/GM1IVS7H0524WSRA.html?spss=adap_pc, 11 octombrie 2021.
Banca Centrală a Chinei a discutat astăzi despre problema Grupului Evergrande
Foto: Banca Populară a Chinei (中国人民银行Zhōngguó Rénmíng Yínháng)
Pe 15 Octombrie, Banca Populară a Chinei a ţinut o conferinţă de presă pentru a prezenta statisticile financiare al celui de-al treilea trimestru al anului.
„Problema Grupului Evergrande reprezintă un fenomen aparte în industria imobiliară a Chinei”, a declarat Zou Lan, directorul Departamentului pieţelor financiare al Băncii Populare a Chinei.
Foto: Zou Lan, directorul Departamentului pieţelor financiare al Băncii Populare a Chinei.
După macrocontrolul desfăşurat în ultimii ani de guvernul chinez în sectorul imobiliarelor, dar mai ales, după ce a fost stabilit un mecanism imobiliar pe termen lung, preţurile terenurilor şi ale locuinţelor au rămas stabile, la fel şi cererile de pe piaţa imobiliară din China. Majoritatea companiilor imobiliare funcţionează în mod constant şi prezintă indicatori financiari buni, prin urmare, putem vorbi despre o industrie imobiliară sănătoasă în China.
„Activele totale ale Grupului Evergrande depăşesc 2 trilioane de yuani, dintre care, aproximativ 60% reprezintă proiectele de dezvoltare imobiliară/, implicând peste 1.000 de filiale ale proiectelor ca entităţi juridice independente. În ultimii ani, Grupul Evergrande a fost administrat greşit, nereuşind să acţioneze cu prudenţă în ceea ce priveşte schimbările produse pe piaţa imobiliară. Mai mult de atât, s-a diversificat şi s-a extins necontrolat, ceea ce a dus la o deteriorare gravă a indicatorilor săi operaţionali şi financiari şi, ulterior, la o mulţime de riscuri”, a declarat Zou Lan.
„Dintre pasivele totale ale Grupului Evergrande, datoriile financiare sunt mai puţin de o treime, creditorii sunt relativ dispersaţi, iar instituţiile financiare private au o expunere de risc redusă. Privind în ansamblu, riscul excedentelor din industria financiară este controlabil”, a adăugat Zou Lan.
„În prezent, departamentele şi guvernele locale desfăşoară activităţi de eliminare şi reducere a riscurilor în conformitate cu principiile statului de drept şi ale comercializării, îndemnând Grupul Evergrande să sporească cedarea activelor pentru accelerarea refacerii construcţiei proiectului şi pentru protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor. Pe tot parcursul acestui proces, departamentul financiar va coopera cu departamentul de construcţii de locuinţe şi cu autorităţile locale pentru a oferi sprijin financiar în reluarea proiectului”, a susţinut Zou Lan. Sursă.
Un parteneriat puternic. Formaţiile de elită ale Chinei şi Rusiei se îndreaptă direct spre Marea Japoniei. Deşi Japoniei nu îi convine, trebuie să îndure
În urma exerciţiilor militare terestre efectuate în această vară, China şi Rusia au organizat un alt exerciţiu militar maritim de mare amploare. Ambele ţări au acordat o deosebită importanţă acestui exerciţiu, navele de război ale celor două părţi îndreptându-se, de asemenea, şi spre Marea Japoniei. Deşi acest lucru a creat panică în Japonia, aceasta fost nevoită să îndure.
Potrivit forţelor maritime de autoapărare nipone, şase nave de război chineze şi-au făcut recent apariţia în apele din partea sud-vestică a Insulei Tsushima, traversând apoi strâmtoarea insulei până în Marea Japoniei. Se spune că motivul prezenţei navelor în Marea Japoniei îl reprezintă participarea la exerciţiul militar „Maritime Joint-2021”, exerciţiu desfăşurat alături de Rusia, care va începe din Golful Petru cel Mare al Rusiei.
Pentru efectuarea unui astfel de exerciţiu, China şi-a trimis navele de război, inclusiv distrugătoare, fregate şi nave mari de aprovizionare. O astfel de formaţie seamănă cu cea a unei formaţiuni de escortă a portavioanelor chineze. Cea mai vizibilă dintre acestea este o
navă de salvare a submarinelor, ceea ce indică faptul că, pe lângă cele şase nave de război vizibile la suprafaţă, ar putea exista un submarin ascuns adânc în ape, transformând formaţia în ceva şi mai impozant.
Foto: Preşedintele rus Vladimir Putin
Dacă este să comparăm efortul masiv al Chinei de a trimite împreună cele şase nave de război, Rusia a acţionat într-un mod de mare anvengură. În urmă cu doar câteva zile, noul prim-ministru al Japoniei a contestat Rusia, cerându-i încă o dată să returneze suveranitatea celor patru insule nordice cât mai repede posibil, ceea ce a stârnit o puternică nemulţumire în Rusia. Aşadar, profitând de ocazia exerciţiului militar, Rusia a dorit să ofere Japoniei un mic spectacol. De data aceasta, flota rusă din Pacific nu numai că a efectuat exerciţii militare la uşa Japoniei, ci şi în apele care înconjoară zona economică exclusivă a Japoniei, lansând zece rachete, într-o demonstraţie completă a puterii maritime ruseşti.
Anterior, Rusia şi Japonia au purtat mai multe runde de negocieri privind suveranitatea celor patru insule nordice. În faţa cererilor nerezonabile ale Japoniei, Rusia nu mai doreşte ,,să-şi bată gura”, preferând să treacă la acţiuni.
Foto: Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida
Cele două puteri militare şi-au unit forţele pentru a-şi arăta armele în faţa Japoniei, provocând o mare panică în ţară, dar Japonia nu este în măsură să stopeze sau descurajeze acţiunile Chinei şi ale Rusiei. Datorită atitudinii sale arogante abordate anterior, Japonia este nevoită să se abţină, deşi nu îi convine deloc.
Relaţia dintre China şi Japonia a fost mereu una de forma „dinte pentru dinte şi ochi pentru ochi”. În trecut, pentru a-şi arăta puterea în faţa Chinei, Japonia s-a alăturat Statelor Unite în desfăşurarea de exerciţii militare în apele din jurul Mării Chinei de Sud, trimiţându-şi navele de război.
Acum şi China poate să trimită nave de război pentru a-şi demonstra libertatea de navigaţie, în timp ce Japonia neavând de ales, trebuie să îndure.
Este clar că, după ce au plecat Statele Unite, Japonia nu-şi mai poate menţine atitudinea arogantă. Nu are capacitatea de a se confrunta singură cu China sau Rusia, ca să nu mai vorbim de flotele combinate ale celor două. Să sperăm că partea niponă va învăţa să-şi controleze acţiunile, astfel încât să nu înfurie cele două ţări, ducând la consecinţe ireversibile. Sursă.
Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Maria Diana Ghinea şi Yu Zhan.
Se încarcă comentariile...
