Războiul civil din Siria s-a revărsat în Turcia. Cât mai rezistă puterile lumii să stea deoparte?

Soldaţi turci în exerciţiu, în apropiere de satul Akçakale, bombardat de Siria FOTO: Reuters

Bombardarea unui sat turc, ultimul şi cel mai grav dintr-o serie de incidente produse după ce războiul civil din Siria a depăşit graniţele ţării, a pus comunitatea internaţională pe jar. Cu toate acestea, marile puteri refuză să intervină în conflict, deşi acesta ameninţă securitatea internaţională.

Cât mai pot sta fără să facă nimic Statele Unite ale Americii, NATO, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană şi alţi actori importanţi cum sunt Rusia şi China care ţin comunitatea occidentală departe de Siria şi chiar susţin regimul Al-Assad?, se întreabă „The Guardian”.

Prezicerile care susţin că violenţele, care până acum au făcut peste 31.000 de victime, vor depăşi graniţele Siriei devin acum o realitate. Această tendinţă ameninţă, în mod direct, pacea şi securitatea internaţională. Şi totuşi, marile puteri dau din umeri, comentează publicaţia britanică. Faptul că Turcia a calculat greşit şi a subestimat, iniţial, puterea lui preşedintelui Bashar al-Assad şi exodul refugiaţilor sirieni ridică nişte semne de întrebare la adresa liderilor de la Ankara. Poate vor mai fi decizii greşite luate sub presiune şi care vor duce la o agravare militară a situaţiei.

Somnul lui Al-Assad rămâne netulburat

O avertizare NATO, emisă după ce Turcia a fost atacată, recunoaşte că problemele interne ale Siriei au devenit o preocupare generală. „Actele de agresiune recente ale regimului sirian comise la graniţa de sud-est a NATO... sunt o încălcare flagrantă a legilor internaţionale şi reprezintă un pericol pentru securitate”, menţionează declaraţia comună a membrilor NATO. Dar Bashar al-Assad poate dormi liniştit.

Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a spus foarte clar că NATO va apăra Turcia dacă este nevoie, dar nu va interveni în Siria, neavând nicio intenţie de a reproduce operaţiunile din Libia de anul trecut. Miniştrii Apărării ai NATO se vor întâlni la Bruxelles în cursul săptămânii viitoare, dar, în prezent, conflictul din Siria nu se află pe agenda discuţiilor.

„The Guardian” susţine că reacţiile britanicilor şi ale americanilor la bombardamentul din satul turc Akçakale au fost foarte puternice, dar fără sens. Departamentul de Stat al Statelor Unite a numit incidentul „depravat”, în timp ce secretarul britanic al Afacerilor Externe, William Hague, a spus că atacul a fost „imoral”. Niciunul dintre ei nu a menţionat vreo măsură practică.

Nici SUA, nici Marea Britanie nu au făcut vreun gest să creeze un refugiu sigur de-a lungul graniţei turco-siriene sau măcar o zonă interzisă zborurilor, cum s-a făcut în anii '90 în Irak. Cum Consiliul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) se pregătea joi de întrunire, împotrivirea Rusiei faţă de o acţiune mai drastică împotriva Siriei era previzibilă. Kremlinul a transmis că nu va susţine nici măcar o declaraţie de condamnare a regimului Al-Assad deoarece, din punctul lor de vedere, Akçakale a fost „un accident”.

„Naţiunile rămân în pană de idei”

Eforturile Turciei de a obţine susţinere internaţională vor avea un efect minim. Orice ajutor oferit se va concentra pe întărirea apărării turceşti şi nu pe rezolvarea crizei siriene.

Lale Kemal, jurnalistă la publicaţia turcă „Today's Zaman” notează: „Nici cooperarea bilaterală dintre Turcia şi SUA, nici întâlnirile multilaterale care au loc în diverse ţări despre cum s-ar putea pune capăt vărsărilor de sânge din Siria n-au produs vreo reţetă care să vindece problema... Luptele continuă lângă graniţa turcă şi naţiunile rămân în pană de idei despre ce să facă cu Siria, în timp ce Armata de Eliberare Siriană rămâne în pană de muniţie.”

Turcia a găzduit recent un summit al serviciilor secrete cu reprezentanţi din Franţa, Arabia Saudită, Qatar şi SUA, din partea cărora a participat chiar directorul CIA, David Petraeus.

Summit fără rezultat

„Summitul a scos la iveală cererea Turciei de a nu fi lăsată singură să se descurce cu criza din Siria şi o eficientizare a transmiterii informaţiilor de serviciilor secrete. S-a discutat de cum să ajute Armata de Eliberare Siriană... Totuşi, summitul a rămas fără rezultat”, adaugă Kemal.

Acest lucru s-a întâmplat, parţial, pentru că SUA nu vrea să înarmeze rebelii sirieni care luptă împotriva regimului Al-Assad de teamă că armele ar putea cădea în mâinile organizaţiei Al-Qaeda, iar turcii se tem că acelaşi lucru se poate întâmpla cu luptătorii separatişti kurzi.

În acelaşi timp, lipsa de acţiune a aliaţilor Turciei nu este neapărat susţinută politic pe o perioadă mai lungă. Criza din Siria se întinde, nu numai în Turcia, ci şi în Irak, în Liban şi în teritoriul sirian ocupat de israelieni, Înălţimile Golan. Turcia nu va fi singură, chiar dacă Parlamentul a autorizat operaţiuni peste graniţă.

Presiunile pentru o intervenţie multilaterală, cel mai probabil prin NATO, cresc printre statele arabe şi chiar în SUA unde atitudinea pasivă a lui Barack Obama este criticată dur de către republicani, conchide „The Guardian”.