Summitul Kim-Trump, între exerciţiu de imagine şi probă de diplomaţie

Liderul nord-coreean caută să-şi transforme statul într-un important actor pe scena internaţională, în timp ce preşedintele SUA speră să obţină o victorie fără precedent în plan diplomatic.

Data de 12 iunie 2018 marchează un moment istoric în relaţiile dintre Washington şi Phenian, preşedintele american, Donald Trump, devenind primul lider al Casei Albe în funcţie care se întâlneşte cu un lider nord-coreean. 

Summit-ul celor doi, ce urmează să aibă loc marţi în Singapore la ora locală 9.00 (04.00, ora României) şi îndelung aşteptat de întreaga comunitate internaţională, a fost catalogat de analiştii de politică externă drept o probă de foc în materie de diplomaţie pentru preşedintele SUA, care, până acum, nu a dat dovadă de prea mult tact în relaţiile cu partenerii străini. Iar pentru Kim Jong-un, întâlnirea reprezintă un alt exerciţiu de imagine din seria începută la scurt timp de la preluarea funcţiei, în decembrie 2011.

La acea vreme, Kim era perceput drept un dictator crud, care cheltuia milioane pentru dezvoltarea şi testarea armei nucleare şi rachetelor balistice intercontinentale, în timp ce poporul său se zbătea în sărăcie şi foamete.

Acum, însă, notează „New York Times“, ca urmare a unui şir de iniţiative diplomatice ce au vizat, printre altele, apropierea de Coreea de Sud, dar şi ca urmare a impredictibilităţii de care dă dovadă preşedintele american, unii sud-coreeni îl privesc pe Kim ca fiind chiar mai credibil decât Donald Trump. Şi asta în ciuda alianţei strânse dintre Washington şi Seul.

Straie noi, metehne vechi

„Atunci când Kim Jong-un a decis să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Coreea de Sud şi cu SUA, a ştiut că nu poate face acest lucru având imaginea unui tiran“, a explicat Kang Dong-wan, expert pe teme ce ţin de „politica imaginii“ în Coreea de Nord la Universitatea Dong-a din Busan, Coreea de Sud. „Îşi creează în străinătate un nou portret - de lider al unei ţări normale“, a adăugat el. 

Numai că dincolo de aceste aparenţe, Kim rămâne conducătorul suprem al unui regim totalitar. Iar în spatele uşilor închise, Trump, care nu s-a dovedit până acum un as al diplomaţiei, se va întâlni exact cu acest personaj, un personaj căruia „întreaga lume îi acordă atenţie nu doar pentru că are câteva arme nucleare, ci şi pentru că are o imagine de lider cu o putere mistică, având controlul absolut asupra unei ţări puternic disciplinate“, după cum a explicat antropologul sud-coreean Chung Byung-ho de la Universitatea Hanyang.

În plus, şi liderul SUA a contribuit la consolidarea acestei imagini de lider puternic a iubitului conducător de la Phenian prin simplul faptul că a intrat într-un război al declaraţiilor cu el. 

Trump, convins că este imbatabil

Dar chiar şi aşa, Donald Trump este convins că instinctele sale de „foarte bun negociator“ îl vor ajuta să-l convingă pe Kim să permită o denuclearizare „completă, verificabilă şi ireversibilă“ a Coreei de Nord, după cum sună „sloganul“ diplomaţiei americane în privinţa acestui dosar. 

Însă, în ciuda schimbării de imagine afişate de Kim, analiştii sunt de părere că este puţin probabil ca liderul de la Phenian să „depună armele nucleare“ în curând sau să-şi relaxeze regimul represiv, mai ales în condiţiile în care ţara este vizată de aspre sancţiuni economice internaţionale. 

Problema este că, de data aceasta, preşedintele Statelor Unite chiar este nevoit să ofere rezultate pozitive concrete. 

Până acum, sub umbrela politicii „America pe primul loc“, şeful Casei Albe şi-a înteţit iniţiativele unilaterale, reuşind să intre în conflict cu aliaţii SUA, ca urmare a deciziei sale de a impune taxe vamale pe produsele din oţel şi aluminiu importate din UE şi Canada. Iar summit-ul G7  din Canada de la sfârşitul săptămânii trecute, de la care Trump a plecat prematur, este o dovadă clară în acest sens. Aşa că, apreciază cotidianul francez „Le Monde“, întâlnirea sa cu liderul de la Phenian trebuie să servească drept bază pentru a construi.

Mize multiple

Cum denuclearizarea Coreei de Nord nu este un proces care să poată avea loc peste noapte şi cum de ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Phenianului nu se poate vorbi acum, nu puţini sunt cei care se întreabă ce anume ar putea propune SUA Coreei de Nord în schimbul renunţării la programul nuclear.

Presa americană a vorbit despre o recunoaştere diplomatică, însă fără să fie clar dacă Phenianul a cerut până acum acest lucru. 

Cert este că pentru Donald Trump mizele sunt multiple. În primul rând este vorba despre a puncta la capitolul la care toţi predecesorii săi au eşuat. Apoi, o denuclearizare reuşită  ar permite şi reducerea prezenţei militare a SUA în regiune. Coreea de Sud şi Japonia găzduiesc două dintre cele mai mari contingente americane din lume, iar Trump nu a încetat să acuze, încă din timpul campaniei sale electorale, faptul că aceste desfăşurări de forţe deturnează Statele Unite de la priorităţile interne.

O întâlnire foarte costisitoare pentru Singapore

Summitul Kim-Trump s-a transformat într-un exerciţiu financiar de anvergură pentru statul-gazdă - Singapore. Potrivit premierului singaporez, Lee Hsien Loong, costurile s-au ridicat la aproape 15 milioane de dolari americani (20 de milioane de dolari singaporezi), jumătate din sumă fiind alocată securităţii, potrivit „Busniess Insider“. 

Însă Lee consideră că beneficiile vor fi mai mari decât costurile. Potrivit lui, nota de plată reprezintă contribuţia oraşului-stat la un dialog internaţional care este „în interesul nostru profund“, întrucât  ar putea plasa evoluţiile în Peninsula Coreeană pe o nouă traiectorie, într-un mod ce ar „favoriza securitatea şi stabilitatea regiunii“.

În plus, oraşul-stat va avea şi el de profitat de pe urma summit-ului. „Ne face publicitate“, a spus Lee. „Faptul ca am fost aleşi ca loc al întâlnirii - nu noi am cerut-o - spune ceva despre relaţiile dintre Singapore cu Statele Unite şi Coreea de Nord“, a adăugat el.