Xi Jinping nu l-a rugat pe Putin să nu invadeze Ucraina pe durata JO de iarnă, iar Beijingul îl acuză pe comandantul Marinei germane de „extremism religios tipic”. China la zi

Foto: preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi ai Chinei, Xi Jinping. Sursa: South China Morning Post.

În materialul de astăzi al revistei presei „China la zi”, vă prezentăm o serie de declaraţii oficiale ale purtătorilor de  cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe din ultima săptămână a lunii care a trecut şi, în final, două articole din presa chineză, care reflectă preocupări majore ale Beijing-ului.

Una dintre acestea este prezentarea cu intensitate a naraţiunilor Federaţiei Ruse în ceea ce priveşte evoluţiile de astăzi, mai cu seamă a celor care acreditează idee că Occidentul, în special America, împing China şi Rusia într-un parteneriat strategic. În plus, Beijing-ul încurajează prezenţa/traducerea în presa chineză a articolelor ruseşti agresive şi belicoase la adresa Statelor Unite ale Americii, NATO sau ale Vestului.  

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială sau oficioasă a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR).

Declaraţii oficiale şi articole. Sumar 

• „Din partea Chinei, uşa comunicării cu Lituania este întotdeauna deschisă” 
• Zhao Lijian respinge zvonurile cu privire la „rugămintea lui Xi de „a nu invada Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing”, adresată lui Putin 
• Tensiuni între Germania şi China pe marginea declaraţiilor unui oficial german 
• De ce după trei serii de discuţii nu s-a ajuns la niciun rezultat în urma dialogului dintre Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)? (articol) 
• Presiune stringentă la fiecare pas! Statele Unite şi Europa formează un „front” anti-rus. Expert rus: „Pentru a răspunde provocării ţărilor occidentale ar trebui folosite măsurile militare”. (articol) 

1. „Din partea Chinei, uşa comunicării cu Lituania este întotdeauna deschisă.” 

Reporter Beijing Daily: Potrivit relatărilor de presă, pe 19 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat că „relaţiile tensionate cu China au cauzat mari pierderi comerciale” şi că este necesară „implementarea unui plan pentru a reduce cât mai curând aceste tensiuni.” Ministrul lituanian de externe a prezentat planul, declarând că „Unele idei au fost exprimate direct părţii chineze prin intermediul instituţiilor europene, iar altele de noi înşine, însă, aşa cum am spus în timpul întâlnirii, reducerea acestor tensiuni depinde în mare măsură de partea care le-a provocat”. Acesta a mai declarat că, în viitorul apropiat, este posibil să aibă loc un summit Lituania-China. Ce are de comentat partea chineză pe această temă? 

Foto: Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda 

Zhao Lijian: Principala cauză a tensiunilor existente în relaţia dintre China şi Lituania este aceea că autorităţile lituaniene au insistat să întreprindă acţiuni eronate în ceea ce priveşte Taiwanul, acţiuni care dăunează intereselor de bază ale Chinei şi subminează normele fundamentale ale relaţiilor internaţionale. 

Comunitatea internaţională are propria opinie publică legată de adevăratul vinovat pentru deteriorarea relaţiilor dintre China şi Lituania şi de creşterea tensiunilor apărute ulterior. Din partea Chinei, uşa comunicării cu Lituania este întotdeauna deschisă. Dacă aceasta îşi doreşte cu adevărat să îmbunătăţească situaţia actuală, atunci ar trebui să îşi exprime prin acţiuni concrete sinceritatea faţă de China. 

Sursă: https://www.fmprc.gov.cn/fyrbt_673021/202201/t20220121_10631768.shtml , 21 ianuarie 2022 .   

2. Zhao Lijian respinge zvonurile cu privire la „rugămintea lui Xi de a nu invada Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, adresată lui Putin”  

Reporter TASS: Potrivit ştirilor, partea chineză ar fi declarat că „speră ca Rusia să nu „invadeze” Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing”. Ministerul rus de Externe şi Ambasada Chinei în Rusia au negat această ştire, declarând că nu este adevărată. Nu este prima dată când mass-media occidentală raportează ştiri false despre Rusia  şi China. Ce aţi avea de comentat pe această temă? Credeţi că ştirile de tipul acesta denotă atacurile deliberate ale anumitor ţări occidentale asupra bunei dezvoltări a relaţiilor dintre Rusia şi China? 

Foto: Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Sursă: Site-ul oficial al MAE al Chinei 

Zhao Lijian: Vă referiţi la ştirea publicată de Bloomberg? (Reporterul a încuviinţat din cap.) Este complet falsă. Nu este doar o calomnie şi o provocare a relaţiilor dintre China şi Rusia,  ci, de asemenea, urmăreşte să perturbe şi să saboteze în mod deliberat Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. Un astfel de truc josnic nu poate păcăli comunitatea internaţională. 

Aş dori să subliniez că relaţiile actuale dintre China şi Rusia sunt mature, stabile şi rezistente. Cele două părţi menţin o comunicare strânsă la toate nivelurile, de aceea, orice încercare de a îndepărta China de Rusia sau de a le pune la încercare încrederea reciprocă se va dovedi inutilă. În acelaşi timp, ca susţinători şi practicanţi ai spiritului olimpic, ne-am opus întotdeauna politizării sportului şi nu ne vom lăsa influenţaţi de unele forţe internaţionale. 

În prezent, pregătirile pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing au intrat în etapa finală. Suntem încrezători că vom prezenta lumii nişte Jocuri Olimpice de iarnă „simple, sigure şi spectaculoase” şi că vom putea asigura vizitele şi şederea fără probleme la Beijing a preşedintelui Putin şi a altor lideri mondiali. 

Sursă: http://new.fmprc.gov.cn/web/fyrbt_673021/jzhsl_673025/202201/t20220124_10632711.shtml , 24 ianuarie 2022. 

3. Tensiuni între Germania şi China pe marginea declaraţiilor unui oficial german 

Reporter Shenzhen TV: Potrivit presei, pe 21 ianuarie, în timpul vizitei sale în India, comandantul marinei germane, viceamiralul Kay-Achim Schönbach, în discursul ţinut s-a descris ca fiind un „creştin romano-catolic foarte radical” şi a declarat că vede în China un inamic, de aceea ar fi bine să „putem conta pe Rusia ca partener împotriva Chinei”. Ce aveţi de comentat pe această temă? 

Foto: Viceamiralul Kay-Achim Schönbach, comandantul marinei germane 

Zhao Lijian: Declaraţia făcută de acesta prezintă un extremism religios tipic. În lumea de astăzi, definită de pace şi de dezvoltare, susţinerea în mod deschis a împărţirii blocurilor bazată pe religie şi incitarea la ură şi ostilitate este o încercare de a întoarce roata istoriei. Este total absurd şi extrem de periculos! Această practică ar trebui să fie condamnată unanim de comunitatea internaţională. Mi-a atras atenţia că domnul Schönbach a demisionat deja. Tot ceea ce pot să spun este că a tras consecinţele propriului act. . 

Aş dori, de asemenea, să subliniez că Germania şi China sunt parteneri strategici. De la formarea noului guvern german, liderii Chinei şi ai Germaniei au avut o interacţiune strânsă şi au convenit că direcţia generală a relaţiilor bilaterale trebuie înţeleasă dintr-o perspectivă strategică şi, totodată, că trebuie să promovăm activ cooperarea pragmatică dintre cele două ţări.  

În acest an, China şi Germania sărbătoresc 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, de aceea cele două părţi au convenit să ia această aniversare ca pe o oportunitate de a consolida comunicarea şi cooperarea, de a extinde beneficiile reciproce şi de a obţine rezultate câştigătoare, de a răspunde împreună provocărilor şi de a aduce contribuţia cuvenită la guvernanţa globală. 

Sursă: https://www.fmprc.gov.cn/web/fyrbt_673021/jzhsl_673025/202201/t20220125_10633392.shtml, 25 ianuarie 2022.  

4. De ce după trei serii de discuţii nu s-a ajuns la niciun rezultat în urma dialogului dintre Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)? 

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 13 ianuarie că discuţiile privind garanţiile de securitate dintre Rusia, Statele Unite ale Americii (SUA) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu au avut niciun fel de succes, fiecare parte rămânând pe poziţii divergente în ceea ce priveşte chestiunile de principiu.  

Potrivit principalei agenţii de presă din Rusia - TASS, ca răspuns la întrebările care i-au fost adresate în aceeaşi zi, Peskov a declarat că Rusiei nu i-a lipsit niciodată voinţa politică de a merge mai departe cu negocierile  şi de a continua dialogul. De asemenea, partea rusă a mai subliniat că nu este posibil să negocieze doar de dragul de a negocia, dialogul trebuie să aibă ca scop căutarea unor rezultate clare. 

Însă, cele trei serii de convorbiri care au avut loc în perioada 10-13 ianuarie între Rusia şi Occident nu numai că nu au reuşit să reducă divergenţele dintre acestea, ci  au dus la apariţia unor mari tensiuni între cele două părţi. 

Pe 10 ianuarie, SUA şi Rusia au avut o nouă serie de negocieri la Geneva (Elveţia) legate de stabilitatea strategică, însă cele două părţi nu au înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte principalele subiecte de negociere. 

Foto: Vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov 

În urma dialogului, vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că procesul de negociere a fost unul dificil, lung, profesional, amănunţit şi specific, dar că principalele probleme dezbătute au rămas nerezolvate şi că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte interzicerea extinderii NATO spre est.  

Statele Unite au declarat că au „respins în mod categoric” o serie de propuneri de securitate venite din partea Rusiei în timpul dialogului, inclusiv solicitarea ca Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) să nu admită Ucraina ca membru şi să încheie cooperarea în domeniul securităţii cu aceasta, ceea ce ar fi contrar politicii „uşilor deschise” a NATO. Acest prim dialog între cele două părţi este considerat, de asemenea, ca cel care dă tonul pentru următoarele două serii de convorbiri. 

Pe 12 ianuarie, la sediul NATO de la Bruxelles a avut loc prima întrunire a Consiliului NATO-Rusia, organizată după mai bine de doi ani. După întâlnire, viceministrul rus de externe, Gruşko, a declarat că cele două părţi au poziţii divergente în ceea ce priveşte o serie de probleme fundamentale. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, de asemenea, că ,,Diferenţele dintre cele două părţi sunt greu de depăşit”.  

Foto: Consiliul Permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-a reunit la Viena, capitala Austriei, în data de 13 ianuarie. 

O zi mai târziu, discuţiile dintre Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa n-au înregistrat nici ele un progres. În timpul consultărilor, a ieşit la iveală şi intenţia SUA de a-l sancţiona pe preşedintele rus Vladimir Putin, ceea ce a înfuriat din nou Rusia. 

Analiştii sunt de părere că, pe de o parte, ţările occidentale au atitudini diferite faţă de Rusia, iar pe de altă parte, diferenţele politice interne din SUA îngreunează ajungerea la un acord cu Rusia în ceea ce priveşte problemele de securitate.

Dialogul dintre Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu înregistrează niciun rezultat 

De-a lungul celor trei serii de convorbiri, relaţiile dintre Rusia şi Occidentul au devenit din ce în ce mai tensionate.  

La fel ca şi cele două convorbiri anterioare, dialogul dintre Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu înregistrează niciun rezultat, prin urmare, niciuna dintre cele trei serii de discuţii nu înregistrează progrese majore.  

Ce înseamnă oare acest lucru? Va creşte riscul de război ca urmare a acestui fapt?  

Su Xiaohui, comentatorul special al CCTV, a oferit următoarea explicaţie: ,,Faptul că toate cele trei serii de discuţii s-au încheiat fără a putea trage o concluzie denotă, în primul rând, că problema securităţii europene este una dificilă. În ultima vreme, Statele Unite şi-au exprimat constant poziţia cu privire la această chestiune. Atât secretarul de stat Blinken, cât şi consilierul pentru securitate naţională al Preşedintelui SUA, Sullivan au declarat că „Statele Unite vor sprijini Ucraina şi securitatea europeană.” Însă adevărata întrebare este dacă aceste declaraţii venite din partea SUA reprezintă cu adevărat un rol activ al SUA în problema securităţii europene? Atunci când vine vorba de securitatea europeană, SUA subliniază că Rusia este adversarul, ea reprezintă ameninţarea lor, asta pentru ca relaţiile dintre Statele Unite şi aliaţii lor europeni să fie din ce în ce mai strânse şi a construi în felul acesta solidaritatea între sistemele de alianţă. În plus, Statele Unite au adoptat o poziţie fermă în ceea ce priveşte „propunerile de securitate” ale Rusiei şi vor continua să facă presiuni asupra părţii ruse pe o serie de probleme precum „expansiunea spre est” a NATO. Prin urmare, în loc să aducă securitate în Europa, SUA au adus mai multe conflicte şi au creat mai multă nesiguranţă.” 

Pentru părţile relevante din SUA, Europa şi Rusia, războiul nu este în totalitate unul inevitabil, însă riscul este încă prezent. 

În ceea ce priveşte războiul, nici Statele Unite, nici Rusia nu doresc ca puterile nucleare să fie incluse într-un conflict direct, iar recenta declaraţie comună emisă de cele cinci puteri nucleare (China, Rusia, Franţa, SUA, Marea Britanie) reflectă, de asemenea, urgenţa riscului de război nuclear.   

În plus, din perspectiva SUA, deşi acestea nu doresc un conflict cu Rusia acum, izolarea strategică a Rusiei continuă, aşadar, pe măsură ce Statele Unite continuă să avanseze, nivelul de riscuri şi incertitudini creşte.  În acelaşi timp este clar că partea rusă nu a găsit o soluţie pentru problema centrală a discuţiilor – problema Ucrainei.  

În ceea ce priveşte Ucraina, aceasta nu este dispusă să se lase manipulată de SUA şi de ţările occidentale şi este posibil să întreprindă unele acţiuni riscante, fapt ce sporeşte, de asemenea, riscul şi incertitudinea. 

Sursa:https://content-static.cctvnews.cctv.com/snow-book/index.html?t=1642160738597, 14 ianuarie 2022. 

5. Presiune stringentă la fiecare pas! Statele Unite şi Europa formează un „front” anti-rus. 

Expert rus: Pentru a răspunde provocării ţărilor occidentale ar trebui folosite măsurile militare 

După trei serii de discuţii încheiate fără succes, privind securitatea, Statele Unite şi Europa au făcut, pe rând, presiuni asupra Rusiei. După ce SUA au susţinut că Rusia plănuia să invadeze Ucraina printr-o operaţiune „sub steag fals”, Uniunea Europeană a anunţat că miniştrii de externe ai fiecărui stat membru au ajuns la un acord asupra unui „plan în zece puncte” pentru a trata problema rusă într-un mod unitar.  

Pe data de 15 ianuarie, Secretarul de Stat al SUA Blinken şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Boley au subliniat că Statele Unite şi Europa sunt hotărâte să formeze un „front unit” împotriva Rusiei. În faţa presiunii stringente din partea SUA şi a Europei, guvernul rus cere cu insistenţă ţărilor occidentale să răspundă iniţiativei de securitate a Moscovei, în timp ce unii experţi militari consideră că replica potrivită pentru ameninţarea din Occident ar trebui să fie dezvoltarea de armament. 

Operaţiunea „sub steag fals” şi „Planul în zece puncte” 

Potrivit ştirii publicate de postul de radio american „Vocea Americii”, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, Psaki, a susţinut recent că serviciile secrete atestă că Rusia a trimis agenţi să efectueze operaţiuni „sub steag fals” pentru a crea o scuză pentru invadarea Ucrainei. Psaki a declarat că Rusia a trimis un grup de forţe antrenate special în luptele urbane de stradă şi pricepute la utilizarea explozivilor. Acesta vor desfăşura activităţi de sabotaj împotriva „agenţilor ruşi”, iar apoi vor incrimina Ucraina, folosind asta ca scuză pentru a trimite trupe în Ucraina. Psaki a spus că invazia rusă ar putea avea loc între mijlocul lunii ianuarie şi jumătatea lunii februarie. 

Foto: Jen Psaki, Director de Comunicare al Casei Albe 

În ziua declaraţiilor lui Psaki, secretarul de stat adjunct al SUA, Victoria Nuland a declarat în cadrul unui interviu acordat publicaţiei britanice „Financial Times” că Washingtonul a pregătit deja 18 planuri cu privire la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Aceasta nu a precizat ce măsuri vor include aceste planuri, dar a avertizat că Statele Unite şi aliaţii săi vor aplica „o suferinţă foarte severă” Moscovei în cazul în care aceasta se va angaja în vreo formă de acţiune „agresivă”. 

Vinerea trecută, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au convenit asupra unui „plan în zece puncte” pentru o abordare comună împotriva Rusiei. Conform Deutsche Presse-Agentur, planul include măsuri de descurajare şi de dialog cu Rusia, cum ar fi continuarea pregătirii pentru noi sancţiuni cu parteneri precum Statele Unite, subliniind în acelaşi timp disponibilitatea de a lua măsuri de consolidare a încrederii cu Moscova şi sprijinul pentru un nou acord de control al armelor.  

În plus, potrivit unei ştiri din 16 ianuarie transmise de ORF TV Austria, Blinken şi Borrell au declarat în urma unei convorbiri telefonice din data de 15 ianuarie că, Statele Unite şi Europa sunt hotărâte să construiască un „front transatlantic puternic, clar şi unificat” împotriva Rusiei. Aceştia şi-au exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Rusia, dar acest lucru „nu ar trebui să compromită libertatea, suveranitatea şi independenţa membrilor alianţei transatlantice şi a partenerilor săi”. 

Aşteptarea unui răspuns vs Dezvoltarea unei „armament greu” 

Ambasada Rusiei din Statele Unite a declarat cu privire la operaţiunea „sub steag fals” anunţată de Statele Unite că, aceasta reprezintă un joc de război al opiniei publice jucat de Occident în încercarea de a exercita presiuni asupra Moscovei. Ambasada Rusiei a afirmat că Statele Unite au descris în detaliu scena „provocării” Rusiei,  oferind chiar şi momentul „invaziei”, însă, la fel ca acuzaţiile anterioare aduse Rusiei, Statele Unite nu au furnizat nicio dovadă.  

Blokhin, expert al Centrului de Cercetare în Securitate al Academiei Ruse de Ştiinţe a declarat că Occidentul a născocit ştiri false în speranţa de a-şi legitima acţiunile viitoare. Ceea ce face Occidentul acum este să caute scuze pentru creşterea sancţiunilor împotriva Rusiei. „Dacă Rusia ar fi dorit cu adevărat să lanseze o acţiune militară împotriva Ucrainei, aceasta ar fi fost efectuată cu mult timp în urmă, pe când adevărul este exact invers, iar Rusia a subliniat constant importanţa rezolvării paşnice a conflictului din estul Ucrainei.” a afirmat Blokhin.  

Ca răspuns la declaraţia Victoriei Nuland, Ambasada Rusiei din Statele Unite a avertizat SUA să nu ia măsuri riscante. Itar-Tass a raportat că Veaceslav Nikonov, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale a Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului), a mărturisit că, în loc să cheltuiască banii contribuabililor pe fantezii şi temeri legate de Rusia, guvernul SUA ar trebui să elaboreze un plan de remediere a relaţiilor cu Moscova. 

„Situaţia actuală este prea tensionată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov în timpul unui interviu acordat recent celor de la CNN, subliniind că situaţia actuală este extrem de periculoasă pentru continentul european. Acesta a mai adăugat că Rusia insistă ca ţările occidentale să dea un răspuns direct la iniţiativa ei de securitate. El a subliniat că Moscova vrea să obţină un răspuns la fel de concret la fel ca şi propunerile sale. Televiziunea „Russia Today” a transmis că, în urma discuţiilor de securitate care s-au încheiat fără niciun rezultat, Statele Unite şi oficialii NATO au declarat că sunt pregătiţi pentru noi negocieri cu Rusia. Partea rusă a declarat că va decide următorul pas pe baza răspunsurilor primite din partea ţărilor occidentale. 

Deşi guvernul rus nu a decis încă cum să facă faţă ameninţării pe care o reprezintă expansiunea NATO spre est, unii experţi ruşi au propus măsuri militare pentru a răspunde provocărilor venite din partea ţărilor occidentale. Potrivit unei ştiri din data de 16 ianuarie postate de Sputnik, analistul militar rus Sivkov a declarat că Moscova trebuie să dezvolte mai mulţi „piloni” necesari pentru a face faţă ameninţărilor occidentale, inclusiv desfăşurarea de trupe şi crearea de armament greu.  

Canada se alătură şi ea „ distracţiei” 

În timp ce Rusia, Statele Unite şi ţările europene se luptau pentru a face faţă crizei Rusia-Ucraina, Canada a venit şi ea să se „alăture distracţiei”. Potrivit presei franceze, ministrul canadian de externe va vizita Ucraina săptămâna aceasta cu scopul de a reitera sprijinul guvernului canadian pentru guvernul ucrainean şi pentru a consolida eforturile de combatere a „agresiunii” Rusiei. Miniştrii de externe germani şi francezi vor vizita şi Ucraina săptămâna aceasta, în speranţa de a presa toate părţile să reia implementarea acordului de la Minsk. Ministrul german de externe speră, de asemenea, că cei doi vor vizita estul Ucrainei. 

Agence France-Presse (AFP) a declarat pe data de 16 ianuarie că tensiunea dintre Rusia şi Ucraina a atins cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Kievul are „dovezi” că Rusia s-a aflat în spatele atacului cibernetic lansat pe site-ul guvernului ucrainean vinerea trecută, a mărturisit în aceeaşi zi guvernul ucrainean.  

Guvernul ucrainean a declarat pe 16 ianuarie că acesta este un război hibrid lansat de Rusia. Scopul nu este doar de a intimida poporul ucrainean, ci şi de a reduce încrederea poporului ucrainean în autorităţi. 

Gigantul american de software Microsoft a declarat că nu se ştie cu certitudine cine a comis atacul cibernetic. Microsoft a avertizat că, deşi site-urile web ale guvernului ucrainean au revenit la normal, impactul atacului ar putea fi mai mult decât se credea iniţial. Peskov a spus că atacul cibernetic nu are nimic de-a face cu Rusia şi că „ucrainenii dau vina pe Rusia tot timpul, chiar şi pentru vremea proastă”. 

Sursă: https://world.huanqiu.com/article/46QpkDrXmEN , 17 ianuarie 2022. 

Traducere: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”), Diana-Maria Ghinea, Yu Zhan.