2016: Xenofobie contra terorism?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Revolta cetăţenilor în faţa
insecurităţii cronicizate poate aprinde focare de război civil, într-o Europă
atacată din interior de o facţiune neintegrată, fanatică şi violentă a unei
minorităţi
Revolta cetăţenilor în faţa insecurităţii cronicizate poate aprinde focare de război civil, într-o Europă atacată din interior de o facţiune neintegrată, fanatică şi violentă a unei minorităţi

Violenţele din capitala Corsicii pot fi premonitorii pentru 2016. Incapacitatea statală de a menţine ordinea e pe cale să facă loc violenţelor populare. Sloganul din Ajaccio, ”Arabi fora” (”Afară cu arabii”), este, ca şi ascensiunea Frontului Naţional, barometrul neputinţei autorităţilor franceze de a-şi apăra cetăţenii într-un an însângerat de terorism. După şocurile din 2015, Europa riscă adâncirea în spirala violenţei dintre extreme.

”Criza corsicană” este ultimul act al unui an marcat de atacurile barbare din ianuarie şi noiembrie de la Paris. Un prim indiciu al stării de spirit a francezilor a fost scorul istoric (27%) obţinut de Frontul Naţional la alegerile regionale din prima parte a lunii decembrie. Protestele violente din Ajaccio sunt un nou avertisment.

Răfuiala din ”Grădinile Împăratului”

Totul a început în Ajunul Crăciunului, în cartierul cu nume hilar în context, ”Les Jardins de lEmpereur” (”Grădinile Împăratului”), populat în special de imigranţi maghrebieni.

În urma unor acte de vandalism, joia trecută, poliţia a confiscat o tonă de pneuri şi un dispozitiv incendiar. În cursul nopţii ce a urmat, tineri cu cagule au provocat un incendiu, pentru a atrage într-o ambuscadă forţele de intervenţie. Doi pompieri şi un poliţist au fost răniţi în atacul cu răngi şi sticle. A doua zi, sute de locuitori ai capitalei corsicane au demonstrat paşnic în semn de solidaritate cu forţele de ordine.

O parte din manifestanţi s-a deplasat, apoi, spre locul atacului, scandând ”Suntem la noi acasă” şi ”Afară cu arabii”.

O sală improvizată de rugăciune şi o terasă cu specific arab au fost devastate, iar exemplare din Coran arse. Sâmbătă, a avut loc o nouă demonstraţie anti-musulmană, după care prefectul insulei a interzis orice manifestaţie până la 4 ianuarie. În ciuda interdicţiei, duminică, sute de protestatari s-au reunit din nou pe străzile din Ajaccio.

Esenţa acestor patru zile de tensiuni e rezumată în declaraţia făcută presei franceze de unul din demonstranţi: ”Dacă aşteptăm ca statul să acţioneze, vom ajunge ca pe continent. N-avem încredere în justiţie, care durează ani”.

Revolta născută din eşecul statal

Mesajul e cât se poate de limpede: o parte a populaţiei e gata să ”facă dreptate” ea însăşi, din cauza slăbiciunii statului de a asigura ordinea. Proliferarea, în Franţa, dar şi în Belgia şi nu numai, a zonelor în care autorităţile nu au acces şi control e percepută ca o ameninţare sporită, la capătul unui an marcat, de la un capăt la altul, de un arc al terorii îndreptate împotriva cetăţenilor obişnuiţi.

Vidul statal e pe cale să lase loc ”justiţiei populare”. Vedem, în aceste ultime zile din 2015, că furia poate să degenereze în violenţă, care nu va face decât să alimenteze tensiuni ce pot scăpa de sub control. Propagarea demonstraţiilor anti-musulmane e unul din marile riscuri ale anului ce vine. Nu doar pentru replica pe care o pot atrage din partea grupărilor teroriste, ci şi pentru amplificarea climatului de intoleranţă şi alimentarea populismului anti-european şi a extremismului, ajunse la cote ameninţătoare pentru sănătatea unei democraţii.

E imposibil de imaginat supravieţuirea democraţiei europene în condiţiile unui faliment statal.

De aceea, 2016 trebuie să fie anul exercitării forţei de stat, pentru apărarea cetăţenilor. Altfel, revolta acestora în faţa insecurităţii cronicizate poate aprinde focare de război civil, într-o Europă atacată din interior de o facţiune neintegrată, fanatică şi violentă a unei minorităţi.

UE păşeşte în 2016 într-o situaţie critică, la care o contribuţie însemnată au avut, în anul pe cale să se încheie, gardienii orbi ai corectitudinii politice, care au alimentat, prin ipocrizia ori inconştienţa lor, această opoziţie nocivă între terorism şi xenofobie.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite