94% dintre unguri: Trianonul e „nedrept“. Ce a făcut Ungaria de 4 iunie? Cronica unei izolări ritualice

Foto: „Dictatul Trianon”: „În seara zile de 4 iunie, toţi ungurii din lume să aprindă Focul Unităţii” (Sursa foto: pestisracok.hu)

Budapesta s-a opintit mult pentru 4 iunie 2020, s-a agitat, s-a scuturat, a plâns, a aprins focuri, a încercat să atragă atenţia celor din jur şi nu numai. Rezultatul a fost, practic, irelevant la nivel internaţional sau chiar regional.

Dar, chiar şi în această perspectivă, merită să consemnăm aici principalele eforturi pe care Budapesta, flancată harnic de „filiala FIDESZ din România”, adică UDMR, le-a consumat pentru acest eveniment.

Le vom contabiliza pe rând, dar vom sugera de la început atmosfera din Ungaria apropo de atitudinea populaţiei faţă de Trianon.

Textul lui Tamás Gáspár Miklós despre irelevanţa unor producţii exclusiv maghiare despre Trianon (apărut pe 29 iunie aici şi tradus aici), admirabil din multe puncte de vedere, este o rara avis şi nu ne spune, din păcate, nimic, nici despre atitudinea Budapestei faţă de chestiune nici despre atmosfera din statul vecin. Pentru a înţelege Ungaria lui Viktor Orban, acest material remarcabil nu are, din nefericire, valoare de întrebuinţare.

94% dintre unguri: Trianonul este „nedrept şi excesiv”

Foto: „Cea mai mare tragedie a Ungariei este Trianonul. Asta rezultă limpede dintr-o cercetare sociologică a Academiei de Ştiinţă Maghiare”.

De 100 de ani, toate guvernele ungureşti, indiferent de culoare politică, conjuncturi, lideri sau context internaţional, au blamat Trianonul şi au acreditat ideea că toate relele Ungariei vin de acolo. Toată educaţia publică s-a făcut în acest sens...

În 2 mai 2020, s-a dat publicităţii în Ungaria rezultatele unui un sondajul de opinie telefonic privind Tratatul de la Trianon, efectuat la nivel naţional (mai 2020) pe un eşantion de 1.048 de persoane, realizat de către Grupul de cercetare „Trianon 100 MTA-Lendület”, al Academiei Ungare de Ştiinţe/MTA, cu participarea  firmei de cercetare şi analiză Soreco Research Kft (02.06.2020), în care 94% dintre unguri cataloghează acest act istoric drept „nedrept şi excesiv”, trei din patru respondenţi fiind curioşi să afle informaţii conexe acestui eveniment istoric, întrucât constituie una dintre cele mai interesante perioade, aproximativ unul din cinci unguri având o rudă care locuieşte în „Ungaria istorică”, 70-78% dintre respondenţi avansând cele mai acceptate explicaţii pentru acest eveniment istoric: aspiraţiile geopolitice ale Marilor Puteri care au câştigat războiul; aspiraţiile de expansiune şi cerinţele teritoriale ale ţărilor vecine şi înfrângerea din Primul Război Mondial. Potrivit sondajului, 78% dintre unguri au afirmat că sunt mai mult sau mai puţin interesaţi de istorie (aici, aici, aici, aici şi aici).

Rezultatele nu sunt deloc o surpriză.

Cum au pregătit ungurii Trianonul (2019-2020)

Semnalul a fost dat doi ani mai înainte, în 2018, la Conferinţa permanentă din Ungaria (MÁÉRT), când premierul Viktor Orbán a spus că s-au încheiat sute de ani de solitudine. Guvernul a iniţiat unificarea transfrontalieră a maghiarilor în 2010, a introdus cetăţenia dublă şi a adoptat Ziua Unităţii Naţionale.

Pe 8 martie 2019, Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic”/KMKF a cerut Parlamentului ungar şi Guvernului ungar să declare anul 2020 ca fiind „Anul coeziunii naţionale”/ Nemzeti összetartozás éve, în concordanţă cu propunerea lui Kövér László, şeful legislativului ungar susţinută de politicianul Fidesz Károly Pánczél (28.05.2019), preşedintele Comitetului Naţional de Coeziune. Pe 18 iunie acelaşi an, consemnăm anunţul din Monitorul Oficial Ungar/Magyar Közlöny (18.06.2019), potrivit căruia anul 2020 a fost declarat „Anul coeziunii naţionale”/ Nemzeti összetartozás éve.

Pe 17 ianuarie 2020 are loc deschiderea oficială a „Anului coeziunii naţionale”/Nemzeti összetartozás éve la Piarista Gimnázium, Általános Iskola és Óvoda, din localitatea ungară Mosonmagyaróvár, a cărui proclamare a fost decisă în Parlamentul ungar (18.06.2019), în prezenţa invitaţilor: Bence Rétvári, secretar de stat în Ministerul Resurselor Umane (Ungaria); István Árvay, primarul oraşului Mosonmagyaróvár (Ungaria); Mónika Matus, directorul Şcolii Primare „Albert Molnár” din Senec (Slovacia) şi István Nagy, ministrul Agriculturii (Ungaria), care a inaugurat placa ridicată în spiritul anului tematic.

Cu ocazia „Anului coeziunii naţionale”, Guvernul ungar a pregătit: reabilitarea a 609 monumente dedicate soldaţilor care şi-au pierdut viaţa în Primul Război Mondial; lansarea a zeci de cărţi privind acest război, jocuri pe calculator (tip Escape Room), aplicaţii dedicate comuniunii maghiare, dar şi o serie de scenarii de film

Pe 29 februarie 2020, este consemnată declaraţia preşedintelui Parlamentului ungar, Kövér László, conform căreia Ungaria doreşte să continue programul de unificare a naţiunii fără modificarea graniţelor „astfel încât să legăm vieţile comunităţilor rupte de ale noastre ca şi cum am trăi în interiorul unei singure graniţe”.

Sunt importate aici şi demersuri de abrogare a Legii din 1921 privind ratificarea dictatului de pace de la Trianon, făcute de diverse voci publice, asociaţii, politicieni: Toroczkai László (politician de dreapta, ziarist, fondatorul organizaţiilor: Mişcarea Tinerilor din cele 64 de comitate/HVIM, Hunnia, primar al localităţii ungare Ásotthalom, fost vicepreşedinte al organizaţiei Jobbik, preşedinte al organizaţiei "Mi Hazánk"/"Patria Noastră") a declarat (17.01.2020) pe postul ungar HírTV că va iniţia în Parlamentul ungar abrogarea Legii din 1921 privind ratificarea dictatului de pace de la Trianon; Dúró Dóra, Apáti István, Fülöp Erik, trei deputaţi independenţi care îşi desfăşoară activitatea politică sub culorile Mişcării "Mi Hazánk" ("Patria Noastră", un partid ungar format din foşti membri ai partidului Jobbik) au iniţiat un proiect de lege în scopul abrogării legii din 1921 care ratifică Tratatul de Pace de la Trianon (02.03.2020).

Viktor Orban: „Nu numai că suntem în viaţă, dar ne-am şi desprins cu strângerea unei încercuiri duşmănoase”

Foto: Premierul Ungarei, Viktor Orban.

În mesajul discursului său despre starea naţiunii (16.02.2020), premierului ungar, Orbán Viktor, a subliniat că: „La 100 de ani de la «sentinţa cu moartea» care a fost Tratatul de pace de la Trianon «suntem în viaţă şi Ungaria este încă aici»”, adăugând: „Nu numai că suntem în viaţă, dar ne-am şi desprins cu strângerea unei încercuiri duşmănoase”.

Detaliind realizările Ungariei din ultimii zece ani, Orban a spus că niciun deceniu din ultimii 100 de ani nu a fost caracterizat de o creştere sustenabilă, în paralel cu păstrarea echilibrului intern şi extern. Toate acestea s-au realizat în condiţiile menţinerii inegalităţilor de ordin material la un nivel moderat, în comparaţie cu scara europeană, altfel spus de avantajele creşterii au putut să beneficieze pături largi ale societăţii.

În ultimii 10 ani „am mai învăţat că Europa nu se află la Bruxelles. Europa suntem noi, şi nu trebuie să ne conformăm elitei epuizate de la Bruxelles. (…) Mai înainte am crezut că Europa este viitorul nostru, astăzi ştim deja că noi suntem viitorul Europei” – a afirmat Orban. În concluziile sale, el a remarcat faptul că, în prezent, „Bazinul Carpatic” emană forţă, iar această forţă îşi are sursa în faptul că a fi maghiar este un lucru bun, înălţător şi promiţător. “Naţiunea noastră ştie că Ungaria este prima” – a mai declarat premierul ungar.

Utilizarea unor aplicaţii disponibile online a relevat următoarele aspecte analitice: cantitative, calitative şi de sentiment ale discursului:

1. Analiza cantitativă: durata discursului – 25 de minute, stil descriptiv, împărţit în 9 părţi, cea mai mare parte a mesajului fiind dedicată perspectivelor istorice şi problemelor interne, direcţionarea mesajului către publicul intern fiind evidenţiată prin utilizarea frecventă a termenilor: popor, familie, copii, dezvoltare; preocupările tematice ale mesajului vizând: „Ungaria, Războiul Mondial, Tratatul de la Trianon, Bazinul Carpatic, Soros, rromii, inegalităţile sociale, forţa de muncă, investiţiile, tehnologizarea, diplomaţia militară, etc.”

2. Analiza calitativă: discursul are un caracter, predominant, populist, componenta socială deţinând ponderea tematicilor (măsuri, planuri de protecţie socială, demografice, etc.,utilizarea frecventă a pronumelor personale „eu”, „noi”, cifre şi termeni precum „popor/familie/copii/regiuni”);

3. Analiza de sentiment: discursul este scris în manieră subiectivă, este nonironic şi este caracterizat printr-o polaritate predominant pozitivă (optimistă), întretăiată de negaţii (dezacorduri exprimate în text faţă de unele subiecte interne şi externe, utilizarea frecventă a persoanei întâi singular şi plurar - eu şi noi), cu 86% - grad de încredere;

4. Concluziile analizei de polaritate au evidenţiat următoarele:

• cele mai favorabile percepţii (P+) s-au evidenţiat în asociere cu termenii: premier ungar,  producţie,  reducerea impozitelor, problemă, conducere, medalie de aur, identitate naţională, investiţii, decizii, patriotic,  libertate politică,  capacitate, performanţă, abilitate, economie,  justiţie, starea naţiunii,  forint, grădiniţe.  
• De asemenea, următoarele cuvinte au înregistrat o polaritate pozitivă: János Áder, America, OTP Bank, FMI,UE, Trump, Roma, Polonia, Nobel, Pál Schmitt, proces, Plan de acţiune, Bruxelles, Boris Johnson, profesional, muncitor, limbaj, Dumnezeu, popor, familie, soldat, naţiune, energie regenerabilă, părinte, pace, guvern naţional, politică, ţară, statistică economică, doamne, succes, Est, rezultat, societate, lume, istorie, creştere sustenabilă, interes naţional, râu, scutiri fiscale, consultări, relaţii, serviciu, tineret, loc, ştiinţă, legislaţie, oraş, copii, prietenesc, membru, ţintă, origine, constituţie, naştere, organizaţie, examen, tehnologie, legislaţie, salariu minim, capitală, ocazie.  
•  cele mai defavorabile percepţii (N+) s-au coagulat în jurul termenilor: cont curent, violenţă, stat.  

De asemenea, percepţii negative au înregistrat cuvintele: ameninţare, moarte, declin, companie multinaţională, infertilitate, sentinţă, pământ, însemnătate, activ, cerere, proces în derulare,  publicitate, insolvenţă, Europa, Primul Război Mondial, George Soros (7 apariţii în text), Iugoslavia, pierderi, maşini.

• o polaritate neutră s-a conturat în jurul cuvintelor: Trianon (două intervenţii: „dictatul de pace de la Trianon”; „la 100 de ani de la sentinţa de moarte de la Trianon, vă pot spune că suntem în viaţă şi că Ungaria mai există”), creştin-democrat,  unguri de etnie rromă, sat, eră, bogăţie, armată,  estimare, alianţă, sistem, climat, naţional, acţiune, financiar.

Cuvintele cu un grad ridicat de vizibilitate în text, care au beneficiat de o percepţie pozitivă sunt: Ungaria – cu ponderea cea mai mare (rank 1 şi 31 de apariţii), urmată de cuvintele: copil (21), guvern, premier şi popor (20), graniţă (16), ţară (15), unguri de etnie rromă (13), naţional (11), familie, istorie, oraş, 100 de ani (10), Europa, lume, climat, justiţie (9), UE, Bruxelles (8), succes (7), politică, legislaţie, prezent, soldat, serviciu (6), FMI, criză, consultare, naţiune, oponent, producţie, publicitate, stat (5), acţiune, bancă (4).

Ponderea cea mai ridicată în acest discurs au avut-o noţiunile abstracte (530 termeni), entităţile (184), expresii cantitative (58), limite temporale (45), alte expresii (17), noţiuni financiare (3).

Polaritatea subiectelor: 21 subiecte extrem de favorabile, 73 pozitive, 18 neutre, 26 negative şi 5 extrem de devaforabile.

Polaritatea pe categorii de termeni: noţiuni abstracte/concepts – 20 extrem de favorabile, 57 favorabile, 15 neutre, 21 negative, 5 extrem de nefavorabile; entităţi/entities - 1  extrem de favorabilă, 16 favorabile, 3 neutre, 5 nefavorabile.

Din această analiză reiese caracterul speculativ al poziţionărilor premierului ungar, în funcţie de subiecte de interes conjuncturale pentru obţinerea unor beneficii de imagine.

Discursul arată că strategia politicii externe a Ungariei se axează pe măsuri de creare a unui sistem politic, economic şi de colaborare naţională bazat pe impunerea intereselor maghiarilor din interiorul şi din afara graniţelor, precum şi asumarea unei relaţionări pragmatice cu state considerate anti-europene, guvernate după model autocratic.

Clopote, focuri, brâie şi alte obsesii

Foto: Kelemen Miklós, autorul iniţiativei cu bătaia concomitentă a clopotelor, la televiziunea ungară HirTV (Sursa: Hirtv.hu).

În 2 iunie 2020, este lansată iniţiativa lui Kelemen Miklós, membru fondator al „Societăţii Trianon” din Ungaria, respectiv scrisoarea personală transmisă tuturor episcopilor din „Bazinul Carpatic”, potrivit căreia 15.000 de clopote vor suna în acelaşi timp pe data de 04.06.2020. Biserica Reformată continuă de ceva vreme această tradiţie, însă cu această ocazie s-ar putea realiza o alianţă naţională prin intermediul clopotelor.

În aceeaşi zi apare iniţiativa Centrului de Transport din Budapesta/Budapesti Közlekedési Központ/BKK (02.06.2020) potrivit căreia transportul public budapestan se va opri pentru un minut la comemorarea a 100 de ani de la Dictatul de pace de la Trianon. În declaraţia BKK se aminteşte că primarul Budapestei, Karácsony Gergely, a cerut, anterior, populaţiei capitalei să se oprească pentru un minut, pe data de 04.06.2020, la ora 16.30, pentru a-şi aminti împreună de Trianon, la acel moment, când vehiculele se vor opri, pasagerii vor putea asculta o comemorare de un minut privind acest eveniment istoric.

Cu o zi înainte, pe 1 iunie 2020, este lansată Iniţiativa „Asociaţiei de Cercetaşi Maghiari din Ucraina Subcarpatică”/”Kárpátaljai Magyar Cserkészszövetség” (01.06.2020) privind aprinderea <Focul Coeziunii Maghiare>„/ „Összetartozásunk Tüzé” în data de 04.06.2020, orele 20:20, cu recomandarea: „Dictatul de la Trianon: în seara zilei de 4 iunie, fiecare maghiar din lume să aprindă o făclie;

Inaugurarea, pe 04.06.2020, a unui brâu de 121 de steme ale unor oraşe ale „Ungariei Mari”, ce va fi amplasat pe frontispiciul Parlamentului din Budapesta este şi ea parte a comemorărilor.

Un element important a fost şi adoptarea, la 04.06.2020, în cadrul Parlamentului ungar, în cadrul unei şedinţe festive (în care Opoziţia nu a luat cuvântul), a unei „Declaraţii politice privind protecţia identităţii naţionale”, care a fost iniţiată de către  „Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic”/KMKF (adoptată la 28.05.2020 ca „un apel privind apărarea dreptului la identitate naţională”). Semnatarii apelului atrag atenţia parlamentelor naţiunilor din Europa Centrală şi de Est – incluzându-le şi pe cele din Bazinul Carpatic – să iniţieze în comun, pe lângă ONU şi organismele internaţionale europene, recunoaşterea dreptului la identitate naţională ca drept fundamental al omului. Totodată, se face apel la cetăţenii statelor membre UE să susţină iniţiativa cetăţenească europeană a Consiliului Naţional Secuiesc privind consolidarea dezvoltării economice şi culturale a regiunilor din Europa, aflată în curs de semnare.

În concluzie, Budapesta urmăreşte, constant, înlăturarea efectelor Tratatului de la Trianon, ca parte a misiunii sale istorice. De asemenea, în paralel cu promovarea şi sporirea vizibilităţii problemei autonomiei comunităţii maghiare din Transilvania, în plan internaţional, Budapesta desfăşoară şi o campanie propagandistică agresivă care se va intensifica, gradual, în perioada ce urmează, până la atingerea scopului final. Atitudinea ofensivă a Ungariei se evidenţiază atât în plan declarativ (critici, revendicări, autonomie), cât şi în cel al acţiunilor.

Cu gândul la Trianon. Alte evenimente cu impact direct în relaţiile bilaterale româno-ungare

Foto: Imaginea cu „Ungaria Mare” în prim plan postată ostentativ de premierul Viktor Orban pe FB, pe 6 mai 2020.

Vom trece în revistă, pentru completarea tabloului, şi a altor elemente care au avut în fundal, chiar dacă nespus,  aceeaşi ideea a centenarului Trianonului.

• Proiectul de lege privind „Autonomia Ţinutului Secuiesc”, iniţiat de deputaţii UDMR Biró Zsolt-István şi Kulcsár-Terza József-György (18.12.2019), conform căruia: „ Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop. (...) Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Tinutului Secuiesc, care poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie, în plus, Consiliul de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale”. „Va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc cu un mandat de 4 ani, precum şi autorităţi ale Scaunelor - Consiliul Scaunal şi preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar”;  
• Declaraţia de la Cluj-Napoca (19.02.2020) a lui Tőkés László (preşedintele Consiliului Naţional Maghiari din Transilvania/CNMT): „Dorim să dobândim drepturile autonomiei maghiare. Schimbarea de regim din 1989 nu este completă dacă nu au loc schimbări şi în ceea ce priveşte minorităţile”, context în care a amintit şi de Tratatul de la Trianon, specificând că „nomenclatura UDMR a uitat revendicările comunităţii maghiare” şi „politica maghiară din România este periclitată de o asimilaţie politică în partidele româneşti”. Sugerând, totodată, că „UDMR trebuie să accepte drept concurenţă politică partidul Alianţa Maghiară din Transilvania”;  
• Declaraţia de presă a preşedintelui Klaus Iohannis (29.04.2020), în care acuza că PSD a făcut o înţelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaţilor proiectul de lege privind autonomia aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”. Pe site-ul Parlamentului României apare că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Consituţia României. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor în 23.04.2020 şi, ulterior, trimis Senatului;  
• Reacţia imediată a lui Szijjártó Péter, ministrul de Externe al Ungariei, pe pagina sa de Facebook, adresată preşedintelui României: „Preşedintele Iohannis ar trebui să fie conştient de faptul că majoritate maghiarilor care locuiesc în Transilvania şi Ţinutul Secuiesc l-au votat la alegerile prezidenţiale, iar acest lucru ar trebui să fie clar pentru toată lumea. Prin urmare, solicitarea, mesajul şi apelul nostru către preşedintele României este simplă: mai mult respect pentru maghiari”;  
• Postarea premierului ungar de pe contul său de pe platforma Facebook  (05.05.2020), cu ocazia examenului de Bacalaureat la disciplina istorie (06.05.2020),  respectiv harta „Ungariei Mari”, cu granitele dinainte de Trianon, alături de comentariul: „56. Absolvenţii scriu istorie. Haideţi//‘56! Examen istoric. Succes!”, dezvăluind unul dintre subiectele de eseu – Revoluţia ungară din 1956. Postarea vine în contextul în care preşedintele României, Klaus Iohannis a lansat un atac virulent (29.04.2020) la adresa PSD, pe care l-a acuzat că s-a înţeles cu UDMR pentru a face trecut de Camera Deputaţilor proiectul privind independenţa Ţinutului secuiesc.  
• Adoptarea proiectului de lege privind recunoaşterea zilei de 4 iunie drept „Ziua Tratatului de la Trianon” (13.05.2020) de către Camera Deputaţilor din România, la iniţiativa PSD, prin care se recunoaşte unirea Ardealului cu Regatul României din 1918.  
• Vizita la Bucureşti a ministrului ungar de Externe, Szijjártó Péter (26.05.2020), într-un moment tensionat al relaţiilor româno-ungare, asociat schimbului de declaraţii dintre Bucureşti şi Budapesta pe tema autonomiei aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”. Cu această ocazie, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat investiţiile masive ale Guvernului ungar în Transilvania, care nu au acordul României. Referitor la acest aspect, Kelemen Hunor declara într-un interviu pentru agenţia ungară de ştiri MTI că liderii de la Bucureşti (Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu) nu au cerut un acord scris pentru asta.  
• Scandalul din Parlamentul României (27.05.2020) privind proiectul UDMR dedicat declarării zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România - scos de la sertar după 3 ani şi pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor -  a fost retrimis la comisie pentru două săptămâni. În acest context, liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a afirmat că proiectul este umilitor şi că "UDMR vrea să sărbătorească un masacru asupra românilor”.  
• Manifestări comemorative organizate pe teritoriul Transilvaniei cu ocazia zilei de 04.06.2020 de către patru formaţiuni maghiare: Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania/CNMT, Partidul Popular Maghiar din Transilvania/PPMT, Partidul Civic Maghiar/PCM şi Consiliul Naţional Secuiesc/CNS, respectiv: depuneri de flori şi aprinderea de lumânări la monumente din peste 100 de localităţi, precum şi aprinderea focurilor pe dealuri, începând cu ora 17.30 (pentru a marca semnarea Tratatului de la Trianon), potrivit preşedintelui executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Sandor Krisztina.

Reflectarea mediatică a Trianonului până la data de 4 iunie 2020

În ultima lună, prin intermediul agregatorului ungar de ştiri Hírkereső, au fost vehiculate circa 343 de articole avânt ca tematică Trianonul, ale căror subiecte au vizat  următoarele aspecte: Legea Trianon adoptată în România; acţiuni maghiare de „coeziune naţională” interne şi externe, cu caracter comemorativ; schimbul de replici oficiale româno-ungare pe marginea autonomiei aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”; întâlnirile oficiale româno-ungare de la Cluj-Napoca şi Bucureşti pentru detensionare relaţiilor, etc.

În cheie negativă, evenimentul a fost perceput drept: „nedrept”, „excesiv”, „durere”, „tragedie”, „rană”, „doliu”, „sentinţă la moarte”, „traumă”.

Presa românească a mediatizat subiectul moderat, articolele cu cea mai mare aderenţă la public fiind cele legate de: nepromulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis a legii adoptate de Parlament privind aniversarea Tratatului de la Trianon în România, ca urmare a vizitei în România a ministrului ungar de Externe, Szijjarto Peter; directiva Ministerului Afacerilor Externe, adresată tuturor reprezentanţelor diplomatice şi ale Institutului Cultural Român/ICR, de interzicere a organizării oricăror manifestări sau dezbateri de sărbătorire a Tratatului de la Trianon, potrivit senatorului Titus Corlăţean (03.06.2020) şi postarea premierului ungar de pe Facebook a Ungariei cu graniţele dinainte de Trianon.

Din totalul articolelor care au reflecat evenimentul, au fost selectate 50, din media interne şi externe, pe criteriul relevanţei conţinutului.

În topul categoriilor de surse, care au promovat articole tematice, s-au situat: cotidianele (14 articole), portalurile de ştiri (6) şi redacţia de limbă română a agenţiei ungare de ştiri MTI (5).

În funcţie de limba articolelor: 33 au fost în limba română, 16 în limba maghiară şi 1 articol în limba engleză.

După ţara de provenienţă: 31 de surse au fost din România, 17 din Ungaria şi câte 1 articol din Germania şi Republica Moldova. 29 articole în registru neutru şi 21 de articole în registru negativ.

Cele mai preluate titluri au fost: „Autogol Trianon la ambele porţi” (Germania, România) şi „Oficial maghiar: Ungaria doreşte să continue programul de unificare a naţiunii fără modificarea graniţelor” (România, Ungaria).

Momentele de maximă vizibilitate a acestui subiect fiind zilele de: 01-02.06.2020 (7 articole, reflectând anunţuri ale unor acţiuni comemorative, în plan extern), 26.05.2020 (5 articole, mediatizând întâlnirea Aurescu – Szijjarto de la Bucureşti), 13.05.2020 (4 articole – reliefând adoptarea Legii Zilei Tratatului de la Trianon), etc.

* Analiză de C. Ioana, expert LARICS pe problematica maghiară şi studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.