În aşteptarea „fumului alb“. Liderii europeni, aproape de un acord pentru repartizarea posturilor-cheie ale Uniunii Europene
0
Un acord privind desemnarea noilor şefi ai instituţiilor Uniunii Europene este "tot mai aproape", a anunţat marţi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după trei zile de discuţii intense, relatează AFP.
UPDATE 20:20 Liderii UE au ajuns la un acord, marţi seară, în ceea ce priveşte funcţiile-cheie ale Uniunii Europene, a anunţat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, este nominalizată pentru preşedinţia Comisiei Europene (în locul lui Jean-Claude Juncker), actualul premier belgian Charles Michel pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, ministrul spaniol de Externe Josep Borrell ca Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi franţuzoaica Christine Lagarde pentru şefia Băncii Centrale Europene.
UPDATE 19. 00 "Teoretic, avem un acord", a afirmat la rândul său o sursă europeană bine plasată la Bruxelles.
A treia zi a summitului în care liderii europeni încearcă să ajungă la un acord pentru desemnarea celor care vor conduce în următorii cinci ani principalele instituţii europene a început marţi la Bruxelles la ora 14:00 GMT (17:00 ora României), după trei amânări succesive decise în cursul zilei pentru ca participanţii să poarte discuţii bilaterale în vederea găsirii unei soluţii pentru ieşirea din impas.
Conform uneia dintre ultimele variante de compromis prezentate de surse prezente la summit, preşedinţia Comisiei Europene ar urma să revină actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, franţuzoaica Christine Lagarde ar prelua conducerea Băncii Centrale Europene, ministrul spaniol de externe Josep Borrell ar putea conduce diplomaţia europeană, omologul său belgian Charles Michel ar prelua preşedinţia Consiliului European, în timp ce germanul Manfred Weber, propus iniţial de popularii europeni pentru preşedinţia Comisiei Europene, ar putea deveni preşedinte al Parlamentului European, posibil pentru numai jumătate de mandat.
UPDATE 16.27 Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus luni seara cancelarului federal Angela Merkel să o desemneze pe Ursula von der Leyen, în prezent ministru al apărării al Germaniei, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a dezvăluit marţi pentru AFP o sursă europeană.
De asemenea, liderul francez i-a propus cancelarului federal ca actuala directoare a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, să devină preşedintă a Băncii Centrale Europene (BCE), a adăugat aceeaşi sursă, subliniind că Angela Merkel nu este împotrivă.
Potrivit sursei, această propunere face parte dintre opţiunile luate în calcul.
Potrivit ediţiei de marţi a cotidianului german Die Welt, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ar fi propus-o pe Ursula von der Leyen, ministru german de dreapta şi membră a Partidului Popular European. Această informaţie nu a fost însă confirmată.
UPDAPE 14.32 Giuseppe Conte afirmă că preferă o femeie la şefia CE
Premierul italian Giuseppe Conte a declarat marţi că ar prefera o femeie în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, în contextul reuniunii liderilor UE pe tema desemnării noilor şefi ai principalelor structuri de conducere din Blocul comunitar, relatează site-ul agenţiei Reuters.
"M-aş bucura ca o femeie să fie noul preşedinte al Comisiei Europene", a declarat Conte pentru reporteri.
UPDATE 13. 32 Grupul de la Vişegrad se opune în continuare numirii lui Timmermans la şefia CE
Statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) se opun categoric numirii socialistului Frans Timmermans ca preşedinte al Comisiei Europene, a declarat marţi prim-ministrul ceh Andrej Babis, la sosirea la cea de-a treia zi a summitului UE de la Bruxelles, transmite Reuters.
„Timmermans este inacceptabil. Germania ar trebui să ia notă, la rândul ei, de acest lucru“ a subliniat Babis. „Nu înţeleg de ce liderii Franţei, Spaniei, Olandei şi Germaniei nu au înţeles vreme de 21 de ore că Grupul de la Vişegrad vrea doar să obţină ca acest om să nu devină şeful Comisiei Europene“, a adăugat Babis, referindu-se la discuţiile de până acum.
El a criticat poziţia lui Timmermans în privinţa migraţiei şi a sugerat că actualul comisar european pentru concurenţă, daneza Margrethe Vestager, tot o liberală ca şi Babis, este o alegere potrivită.
Premierul ceh a indicat totuşi că nu aceeaşi părere o au şi colegii săi din Grupul de la Vişegrad.
La rândul său, şeful guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez, a rămas ferm pe poziţii în ce priveşte numirea lui Timmermans la şefia executivului comunitar.
Sanchez a spus că sprijină un compromis care l-ar plasa pe liderul celui mare grup politic din PE, al Partidului Popular European, la preşedinţia legislativului.
„Să facem Parlamentului European o propunere care ar putea fi un succes cu sprijin suficient“, a spus Sanchez, la sosirea la reuniunea de la Bruxelles.
„Poziţia noastră este apărarea Spitzenkandidat-ului nostru, îl apărăm pe Frans Timmermans ca preşedinte al Comisiei Europene“, a insistat premierul spaniol.
În opinia sa, opoziţia faţă de Timmermans pe baza sprijinului acestuia faţă de principiile Uniunii Europene este inacceptabilă.
După lungi ore de negocieri, lucrările summitului de la Bruxelles pentru alegerea funcţiilor-cheie din cadrul Uniunii Europene,suspendate ieri, se vor relua, astăzi, în jurul orei 12.00, ora României.
La capătul unei nopţi lungi şi după o diminează tensionată, timp în care s-a negociat până la epuizare, s-a luat totuşi o decizie: amânarea discuţiilor pe marţi, începând cu ora 11.00, ora locală. Şi, cine ştie, o mică pauză ar putea avea efecte benefice pentru găsirea ueni soluţii de compromis.
Până acum recordul unui asemenea maraton fusese summitul din 13 iulie 2015, consacrat crizei din Grecia, care se întinsese toată noapte şi până la 10 dimineaţa a doua zi. Reuniunea aceasta pentru împărţirea funcţiilor cheie în UE l-a depăşit deja în lungime şi intensitate.
Aşadar, repartizarea posturilor-cheie în structurile UE se dovedeşte, poate, chiar mai dificilă decât şi-au imaginat şi observatorii politici cei mai pesimişti.
Întregul „mercato“ european depinde de alegerea preşedintelui viitoarei Comisii”, scrie Le Figaro care remarcă faptul că „planul Timmermans a luat apă din toate părţile”, lovindu-se „de un baraj al grupului PPE din Parlamentul European precum şi al şefilor de stat şi de guvern ai dreptei europene care refuză ca partidul lor, care a condus alegerile din mai, să cedeze preşedinţia Comisie social-democraţilor”.
Luni dimineaţa era imposibil de ştiut stadiul negocierilor, întrucât, precum la algerea unui Papă, cei 28 de lideri au stat închişi într-o cameră fără ferestre, iar telefoanele le-au fost bruiate, ca să nu comunice cu lumea din afară, să strecoare informaţii nedorite sau să se consulte cu sfetnici.
Şi fumul alb nu s-a văzut la orizont, ieri, Discuţiile au fost extrem de complexe şi tensionate. În timpul nopţii de duminică spre luni, preşedintele Consiliului Donald Tusk a oprit reuniunea comună şi a început discuţii bilaterale cu toţi cei 28. Dimineaţa, a fost reluat conclavul complet.
Preşedintele Parlamentului, italianul Antonio Tajani, a anunţat că grupul lui continua să-l susţină pe Manfred Weber în fruntea Comisiei, iar Parlamentul îşi va alege singur, pe 3 iulie, preşedintele, indiferent ce aranjamente fac liderii la Bruxelles.
Totuşi, din diferitele declaraţii şi din culise reiese că social-democratul Frans Timmermans ar fi, în momentul de faţă, favorit în cursa pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene. Dacă bănuielile se vor adeveri, conservatorul german Manfred Weber (CSU) ar putea deveni noul preşedinte al Parlamentului European. Weber a fost de la bun început preferatul Angelei Merkel (CDU) la şefia CE, dar e posibil ca, în final, cancelara germană să accepte un astfel de compromis.
Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat luni că procesul repartizării posturilor de vârf în UE se conturează "incredibil de complicat" şi nu e deloc sigur că marţi se va ajunge la o soluţie. În privinţa şanselor conaţionalului său Frans Timmerans la şefia Comisiei Europene, Rutte a refuzat să facă declaraţii, subliniind doar: "E incredibil de complicat. Există atâtea fracţiuni politice".
Unele surse diplomatice indică faptul că ajungerea la o înţelegere a fost blocată de rezervele manifestate de ţări precum Italia, Croaţia, Letonia şi Ungaria. Ştirea a fost confirmată de cancelara Angela Merkel, care a atras atenţia, în context, că "se doreşte obţinerea unui consens cât mai mare". N-am făcut mare lucru dacă impunem o soluţie la pachet împotriva unor ţări mari ca Italia sau a statelor răsăritene din Grupul de la Visegrad, a explicat cancelara Germaniei, citată de DW. La rândul său, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit de un "eşec" înregistrat duminică la Bruxelels, eşec care "va lăsa o impresie foarte proastă". De vină pentru acest eşec, a mai arătat şeful Palatului Elysee, ar fi ambiţiile personale ale unora.
Se încarcă comentariile...
