Înainte şi după Nisa

Am cules din presa europeană câteva ştiri din zilele care au precedat crima în masă de la Nisa, comisă în seara de 14 iulie, în strigăte de „Allah akbar”.

José Manuel Barroso, fost preşedinte al Comisiei Europene, a anunţat că va fi angajat la Goldman Sachs.

David Cameron a părăsit 10 Downing Street, iar succesoarea sa, Theresa May, l-a numit la Externe pe Boris Johnson.

Socialiştii bulgari au decis, printr-un referendum intern, să meargă în alegerile prezidenţiale din toamnă cu un singur candidat, depăşind astfel disputele dintre cele două organizaţii de stânga, Partidul Socialist Bulgar şi Alternativa pentru Renaşterea Bulgariei.

Emmanuel Macron, ministrul francez al Economiei, a organizat primul miting al mişcării sale politice, numite En Marche, căreia i-a fixat drept scop victoria în 2017, un mesaj pe care mulţi comentatori l-au înţeles ca anunţ al unei candidaturi prezidenţiale.

Centriştii croaţi l-au invitat pe fostul premier independent Orešković să li se alăture la viitoarele alegeri parlamentare anticipate, iar peneliştii din România i-au făcut o ofertă similară premierului tehnocrat Dacian Cioloş.

Ministerul de Interne de la Bruxelles a anunţat că 457 de belgieni au mers (sau au avut intenţia să meargă) în Siria ori în Irak, pentru a combate alături de calif, mai bine de jumătate dintre ei fiind încă în teritoriile controlate de Al Baghdadi.

Cifre interesante au fost publicate şi de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care a anunţat că, de la începutul lui 2016, a ajutat aproximativ 2500 de imigranţi sosiţi în Olanda să se întoarcă la casele lor din Bosnia şi Herţegovina, Afganistan, Indonezia sau Irak.

După ce ministrul ceh de externe a cerut demisia lui Jean-Claude Juncker, premierul Sobotka a declarat că şeful Comisiei Europene ar trebui să rămână în funcţie, fiindcă nu el e vinovat pentru votul care a condus la Brexit.

La rândul lui, Juncker a declarat, într-un interviu pentru Der Spiegel, că îl susţine pe socialistul Martin Schulz pentru a continua ca preşedinte al Parlamentului European, cu toate că acesta a fost ales doar pentru doi ani şi jumătate şi ar trebui să cedeze fotoliul de la Strasbourg unui membru PPE, peste cinci luni.

Numărul danezilor care susţin apartenenţa ţării lor la Uniunea Europeană a sporit cu aproape 10 procente după referendumul din Marea Britanie, ajungând la 69%.

Preşedintele maghiar a confirmat data referendumului în cadrul căruia cetăţenii vor fi chemaţi să se pronunţe în privinţa distribuirii cotelor de imigranţi fără acordul Parlamentului de la Budapesta: 2 octombrie, adică ziua în care şi austriecii vor merge la urne, pentru a repeta turul al doilea al prezidenţialelor.

Beata Szydlo, şefa guvernului polonez, a anunţat că va găzdui, în curând, o reuniune a grupului de la Vişegrad, pentru a discuta despre reformarea Uniunii Europene.

Pe 15 iulie, toată lumea discuta din nou doar despre terorism, iar peste 24 de ore atenţia s-a mutat la Istanbul, unde un grup de militari a anunţat preluarea puterii, fiind anihilat fără un efort prea mare.