Şase „triburi politice“ decid viitorul Uniunii Europene

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: EPA/Arhivă
Foto: EPA/Arhivă

Anul acesta a adus o schimbare în atmosfera politică din cadrul Uniunii Europene. După şocul produs de votul britanicilor din iunie 2016 în favoarea ieşirii ţării lor din blocul comunitar şi de victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale de anul trecut din SUA, 2017 a fost marcat de un suflu de optimism în rândul liberalilor proeuropeni şi comentatorilor politici.

În martie, în Olanda, populistul antieuropean Geert Wilders nu a obţinut succesul pe care miza, în mai, în Franţa, centristul Emmanuel Macron a învins-o pe eurosceptica Marine Le Pen, iar percepţia opiniei publice despre UE pare să se îmbunătăţească. Eurobarometrul din primăvară arată că un număr în creştere de cetăţeni au o imagine poztivă despre blocul comunitar - 40%, cu 5% mai mult faţă de toamna anului 2016.

Chiar şi aşa, provocările cu care se confruntă blocul comunitar nu au dispărut. În Olanda şi în Franţa antieuropenii au totuşi un electorat considerabil, iar provocarea populismului de dreapta s-a făcut simtiţă şi la alegerile federale legislative care au avut loc în septembrie în Germania, când formaţiunea antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD) a câştigat aproape 13% din voturi.

În acest context, Institutul Regal de Afaceri Internaţionale Chatham House de la Londra a făcut un studiu referitor la modul în care cetăţenii europeni privesc prezentul şi viitorul blocului comunitar. 

Analizând alături de compania de cercetare de piaţă Kantar Public răspunsurile date de 10.000 de persoane din zece ţări europene, studiul a arătat că opinia publică europeană este împărţită în şase „triburi politice“. Este vorba despre: europenii ezitanţi (36%), europenii mulţumiţi (23%), contestatarii UE (14%), proeuropenii frustraţi (9%), rebelii austerităţii (9%) şi federaliştii (8%).

1. „Tribul“ europenilor ezitanţi

Cei din acest grup, cel mai mare de altfel, sunt relativ mulţumiţi de viaţa pe care o duc şi consideră că au un oarecare control asupra circumstanţelor ei, iar îngrijorările lor se referă în special la imigraţie.

Optează, de obicei, pentru centrul sau dreapta spectrului politic şi sunt mai degrabă în favoarea suveranităţii naţionale decât a integrării europene. Faţă de alţii, par mai apatici când vine vorba de viaţa politică. Totodată, în acest „trib“ femeile sunt mai bine reprezentate (57%).

În general, arată studiul Chatham House, membrii acestui grup au venituri mici sau medii şi trăiesc în special în Europa Centrală şi de Est.

2. „Tribul“ europenilor mulţumiţi

Membrii acestui grup, majoritatea cu vârste între 18 şi 29 de ani, sunt satisfăcuţi de viaţa pe care o au, simt că pot controla ce se întâmplă în jurul lor, consideră că beneficiază de pe urma faptului că trăiesc în ţări membre UE, iar în privinţa crizei migraţiei susţin cotele de distribuire a refugiaţilor.

În opinia lor, imigraţia are efecte pozitive, iar relaţia de putere dintre UE şi statele membre este relativ corectă. Totodată, cei din acest grup susţin căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi se opun pedepsei cu moartea.

Femeile sunt mai dispuse să îmbrăţişeze valorile acestui „trib“, arată studiul, adăugând că cetăţeni mulţumiţi se află în toată Europa, dar în special în Europa de Est, unde tinerii par destul de satisfăcuţi de perspectivele profesionale oferite de UE.

3. „Tribul“ contestatarilor UE

Cei din acest grup nu se simt deloc mândri că sunt europeni, nu consideră că au avut de câştigat de pe urma faptului că ţările lor sunt în UE şi nici nu au vreun sentiment de solidaritate cu ceilalţi membri ai comunităţii europene. Sunt destul de furioşi când vine vorba de chestiuni politice şi şi-ar dori ca imigraţia să fie oprită.

Se situează la dreapta spectrului politic, iar acest lucru este reflectat de valorile lor: sunt cei mai predispuşi să susţină pedeapsa cu moartea şi cei mai puţin predispuşi să susţină căsătoria între persoane de acelaşi sex.

Consideră că UE nu este democratică şi vor ca statelor membre să le fie redate puterile. Acest „trib“ este dominat de bărbaţi şi, în general, membrii săi sunt de vârstă mijlocie. Au un nivel mai scăzut de educaţie (cel mult liceul) şi trăiesc în special în ţările nordice, dar şi în Marea Britanie, Austria, Franţa şi Belgia.

4. „Tribul“ proeuropenilor frustraţi

Membrii acestui grup privesc pozitiv procesul de integrare europeană, însă sunt nemulţumiţi de situaţia actuală. Consideră că Bruxelles-ul ar trebui să aibă mai multe atribuţii, dar mulţi afirmă că nu simt beneficiile apartenenţei la blocul comunitar.

Consideră Uniunea Europeană ca fiind moderat democratică şi susţin cu precădere partidele de extremă-stânga. Sprijină politica europeană comună privind criza refugiaţilor, dar şi ideea că statele bogate trebuie să le ajute pe cele sărace.

51% din membrii acestui „trib“ sunt bărbaţi, au venituri medii şi provin în special din Franţa, Belgia şi Italia.

5. „Tribul“ rebelilor austerităţii

Nemulţumiţi de Uniunea Europeană şi de politicile ei, cei din acest grup consideră că nu au beneficiat de pe urma apartenenţei la blocul comunitar, nu se simt mândri că sunt europeni, vor ca puterile să le fie returnate statelor membre şi consideră că Uniunea Europeană este nedemocratică. Însă tot ei vor ca statele membre mai bogate să le ajute pe cele mai sărace. 

În privinţa crizei migraţiei, susţin ideea ca fiecare ţară să accepte o cotă de refugiaţi corectă pentru ea. Se situează în centrul sau la stânga spectrului politic, sunt de vârstă mijlocie, trăiesc mai degrabă în mediul urban decât în cel rural, o proporţie mai mare a acestora fiind în Europa de Sud, în ţări precum Grecia şi Italia. 

6. „Tribul“ federaliştilor

Acesta este cel mai proeuropean grup, dar şi cel mai bogat. Membrii acestuia spun că au beneficiat de pe urma apartenenţei ţărilor lor la Uniunea Europeană şi sunt mulţumiţi de viaţa pe care o duc.

Privesc pozitiv imigraţia şi chiar susţin ideea formării „Statelor Unite ale Europei“. Referitor la poziţionarea politică, sunt răspândiţi cam în tot spectrul, dar se situează mai rar în centru.

„Tribul“ federaliştilor este dominat puternic de bărbaţi cu studii superioare şi care au conexiuni strânse cu persoane din străinătate. Cei mai mulţi dintre ei locuiesc în Europa de Sud. 

Implicaţii la nivelul Europei

Autorii studiului susţin că analizarea electoratului european prin prisma acestor segmentări arată că dezbaterile în termeni de „pro-UE şi anti-UE“ sau de „mai multă sau mai puţină integrare“ sunt limitate şi că trebuie ţinut cont de faptul că există mult mai multe nuanţe ale modului în care este perceput blocul comunitar. Iar a le propune votanţilor o dezbatere binară riscă să-i frustreze sau să-i îndepărteze pe cei din „triburile“ care nu pot fi incluse nici în categoria „pentru“, nici în cea „contra“.

În plus, nu toate aceste grupuri îşi regăsesc punctele de vedere în politicile partidelor din ţările lor. Dacă „tribul“ contestatarilor se poate simţi reprezentat de populişti de dreapta, europenii ezitanţi sau proeuropenii frustraţi sunt mai greu de absorbit de o formaţiune politică. Iar acest lucru sugerează, spun autorii studiului, că unele „triburi“ au o capacitate mai mare de a juca un rol mai important din punct de vedere politic.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite