Toleranța norvegienilor, pusă la încercare de romii est-europeni. Povestea țiganului român dintr-o pădure de lângă Oslo
0
Angajamentul Norvegiei de a întâmpina xenofobia cu toleranţă, la un an de la atacul terorist comis de Anders Behring Breivi din iulie 2011, este pus la încercare de reacţiile ostile generate de fluxul de ţigani veniţi din Europa de Est.
Prim-ministrul Norvegiei, Jens Stoltenberg, a declarat că a fost deranjat de tonul oficialilor folosit în dezbaterea despre micile tabere de adăposturi improvizate, ridicate de ţigani în Oslo şi în împrejurul capitalei.
După ce vecinii s-au plâns de condiţiile insalubre, de zgomot şi de construcţiile ilegale, oficialităţile care se ocupă cu imigrarea au solicitat ca ţiganii să fie strânşi şi duşi cu autobuzul înafara ţării. Potrivit comentariilor din mediul virtual, acţiunea Norvegiei a fost considerată crudă şi rasistă.
„Ceea ce am văzut este înspăimântător. Nimeni nu ar trebui să fie judecat pentru că aparţine unui grup etnic”, declară Soltenberg pentru TV2.
Sentimentul pe care l-au trăit norvegienii nu e diferit de restul Europei, deşi multi ţigani susţin că în Norvegia sunt trataţi mai bine decât în ţările lor natale, ca România sau ca Bulgaria. Discuţia vine într-un moment nepotrivit pentru Norvegia, care onorează duminică memoria celor 77 de victime ale celui mai mare masacru petrecut pe timp de pace, în ţările nordice.
Anders Behring Breivik, criminalul care şi-a recunoscut fapta şi-şi va primi pedeapsa luna viitoare, a declarat că fapta lui este începutul unui război împotriva multiculturalismului, notează heraldnet.com.
Condamnare la unison
Practic, toată Norvegia a condamnat atacurile, chiar şi grupurile de dreapta, iar Stoltenberg a mişcat naţiunea cu apelul său la o atitudine deschisă faţă de străini şi de democraţie, ca răspuns la tragedia suferită.
Deşi nu e membră a Uniunii Europene, Norvegia este un partener apropiat al blocului european şi permite cetăţenilor UE, printre care celor din România şi din Bulgaria, să stea primele trei luni fără să se înregistreze.
Guvernul nu ţine evidenţe cu cetăţenii UE care intră în ţară, motiv pentru care nu există cifre oficiale care să indice câţi ţigani trîiesc în Norvegia. Activiştii drepurilor omului spun însă că au observat o creştere a numărului de ţigani. Ţara nu e afectată de criza europeană datorită resurselor de petrol şi de gaz pe care le deţine.
„Norvegia e un rai” pentru țiganii români
Într-o tabără de 100 de persoane, ascunsă într-o pădure la periferia capitalei Oslo, Cristian Tudescu, din România, povesteşte că a trăit în Grecia şi în Turcia înainte de a veni în Norvegia. Cristian câştigă chiar şi 25 de euro din colectarea şi din returnarea sticlelor de plastic într-o unele zile. El economiseşte bani din vânzarea unei reviste editată de o organizaţie non-profit, care sprijină ţiganii din Norvegia.
„Norvegia e un rai”, mărturiseşte Tudescu, adăugând că norvegienii au fost buni cu el, deşi i s-au întâmplat şi câteva incidente nefericite în care a fost lovit şi numit „hoţ”.
Răspunzând îngrijorărilor potrivit cărora ţiganii ar exploata sistemul norvegian, Ministrul Muncii a explicat că străinii care vin în Norvegia beneficiază de ajutoare sociale doar dacă au slujbe cu normă întreagă.
„Cerşitul nu e interzis de lege, dar nu poate fi considerat un loc de muncă. Ţiganii, la fel ca orice vizitator european, trebuie să se întreţină singuri”, declară Gina Lund un oficial din Ministerul Muncii.
Eskil Pedersen, şeful Partidului Laburist atacat de Breivik şi supravieţuitor al masacrului din insula Utoya, a declarat că replicile negative cu privire la ţigani l-au dezgustat. Reacţia multor norvegieni cu privire la acţiunea luată împotriva acestora a demonstrat că spiritul de incluziune care a precedat atacul de anul trecut este încă viu.
Aranjamentele pentru comemorarea de duminică vor include o coroană de flori depusă la locul în care a fost detonă bomba, un discurs suţinut de prim-ministru, participarea la biserică a familiei regale din Oslo, o ceremonie pentru supravieţuitorii masacrului de pe Utoya şi un concert în memoria victimelor, susţinut în centrul capitalei.
Se încarcă comentariile...
