Europa

articolul anterior articolul urmator

A fost oare atinsă limita superioară de acţiune a instituţiilor europene? Mai degrabă am intrat în „diplomatic stand-by“

19
2 Oct 2020 11:17:52
Cristian Unteanu

Aşa pare, din moment de, pe absolut toate marile subiecte ţinând se securitatea zonei de proximitate imediată, în mod normal cea mai preocupantă şi, din motivele pe care le cunoaşteţi foarte bine, deenită o mare provocare în curs de desfăşurare pentru însăşi pacea lumii.

În acest sens, după declaraţiile anterioare ale liderilor europeni, după decizia de a nu-l recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte legitim în Belarus, singura necunoascută era să vedem cât de extinsă va fi lista de sancţiuni şi ce domenii strategice vor fi afectate.

Pentru asta trebuia convins Ciprul să renunţe la poziţia sa anterioară, de a condiţiona acceptarea listei de sancţiuni de adoptarea uneia asemănătoare împotriva Turciei. S-a reuşit , aşa că aseară a venit şi anunţul foarte aşteptat, făcut de Charles Michel, Preşedintele Consiliului UE într-o conferinţă de presă comună cu Ursula Von den Leyen, Preşedinta Comisiei Europene: "Azi am decis să impunem sancţiuni. Este foarte important să facem ceea ce decisesem în urmă cu câteva săptămâni, în acelaşi timp un semnal că suntem credibili".  Dar a ţinut  precizeze imediat că Preşedintele Alexander Luxaşenko nu figurează printre cele 40 de nume care figurează pe lista de sancţiuni.

O precizare care arată unde se situează limita jocului UE în raport cu Rusia. Asta e, atât poate face şi nimic mai mult, în orice caz nu acum, nu în aceste condiţii în care Kremlinul poate fi pus în situaţia dramatică de a reacţiona în teren cu trupe, răspunzând unei cereri de ajutor făcute de Lukaşenko în termenii Tratatului de la Taşkent (CSTO). Cu perspectiva că Armenia ar putea face acelaşi lucru. Coşmar la orizont pentru absolut toată lumea. UE dă acum un timp de respiro nu numai lui Lukaşenko personal pentru a-şi organiza pe mai departe represiunea şi preluarea în forţă, direct sau indirect, a punctelor de control pierdute în timpul protestelor dar, ceea ce este cel mai important, arată că Moscova este mult mai liberă de acţiune din moment ce, politic, diplomatic, a prevalat estimarea făcută iniţial de Putin care l-a exonerat pe Lukaşenko de orice responsabilitate în organizarea sau măcar aprobarea unui plan de intervenţie împotriva civililor, susţinând, atunci şi acum, teza unei mişcări de protest pregătită de forţe externe, exact cum a făcut-o şi în cazul Ucrainei. Citiţi pasajul din concluziile Summitului în care UE solicită "să pună capăt violenţei şi opersiunii, să elibereze toţi prizonierii politici, să respecte libertatea presei şi a societăţii civile şi să înceapă un dialog naţional comprehensiv".

În cazul Turciei, aceeaşi situaţie.

Macron în primul rând, susţinut de Sebastiann Kurz, cancelarul Austriei. Amândoi au afirmat public că acţiunile Turciei înseamnă o "depăşire a liniei roşii" şi au cerut acţiune europeană decisă în acest sens: "Acum, Uniunea Europeană trebuie să arate unde se află liniile noastre roşii. Asta înseamnă încheierea discuţiilor privind aderarea şi sancţiuni"- a afirmat Kurz. Iar Macrfon a reiterat poziţia franceză: "Solidaritatea cu Grecia şi Cipru nu este negociabilă".

Nu este prevăzută adoptarea de sancţiuni sau nu se pomeneşte de o decezie formală privind alt tip de măsuri punitive. Dar, ca şi în cazul situaţiei din Belarus, liderii europeni vor să transmită mesajul că, pe viitor, în funcţie de situaţie, s-ar putea să acţioneze cu mare fermitate şi fără ezitare. Iată ce spune Preşedinta Comnisiei Europene: "Dacă Ankara îşi va continua acţiunile ilegale, vom folosi toate instrumentele care se află la dispoziţia noastră...Comnisia a primit sarcina de a elabora sancţiuni economice şi ele sunt pregătite pentru a fi utilizate imediat".

Dar a fost cu mult mai importantă poziţia Germaniei care doreşte să păstreze încă speranţele în legătiră cu un final pozitiv al negocierilor între Grecia şi Turcia: "Sperăm într-o nouă diamică în relaţiile cu Turcia...UE are un mare interes să dezvolte o relaţie realmente constructivă cu Turcia, în ciuda tuturor dificultăţilor". Asta şi în contextul în care, de ieri, există un acord între NATO, Grecia şi Turcia în privinţa unui "mecanism militar de evitare a conflictelor" pentru evitarea unor ciocniri maritime, iar Erdogan s-a declarat decis "să menţină deschise canalele de dialog".

Dincolo de asta, există însă şi semnale de speranţe. Aşa cum vă spuneam în articolul de ieri, europenii, pe toate canalele posibile, transmiseră mesaje susţinând voinţa predominantă acum la Bruxelles, în lipsa presiunii contrare americane, de a deschide cât mai rapid dar cu condiţionalităţi foarte clare canalele necesare care să uşureîe negocierile în vederea semnării Acordului de liber schimb. Ca dovadă, ieri, liderii europeni au adoptat "fără discuţii sau dezbateri" marea strategie în raport cu China şi s-au angajat ca î 20121 să aibă o nouă întâlnire cu Preşedintele Xi Jinping. Aşa cum era de aşteptat, "în concluzii, au insistat asupra preocupărilor create de situaţia drepturilor omului din Hong Kong şi tratamentul rezervat persoanelor aparţinând grupurilor miniorităţilor". Interesant ca amănunt diplomatic, în text nu este citată în mod expres populaţia uigură. 

În opinia mea, după ce am văzut textul Concluziilor (text publicat pe situl Consiliului) cred că se intră într-o perioadă de stand-by diplomatic în aşteptarea unor evenimente viitoare care să precizeze natura mediului internaţional în care UE va fi nevoită să navigheze în continuare, Iar schimbările par a fi foarte importante şi deja în mers.

 

Concluziile Consiliului European privind relaţiile externe, 1 octombrie 2020

II. Relaţii externe

Estul Mării Mediterane

15. UE deţine un interes strategic faţă de un mediu stabil şi sigur în estul Mării Mediterane şi faţă de dezvoltarea unei relaţii de cooperare şi reciproc avantajoase cu Turcia. Continuarea cu bună credinţă a dialogului şi abţinerea de la acţiuni unilaterale care sunt îndreptate împotriva intereselor UE şi care încalcă dreptul internaţional şi drepturile suverane ale statelor membre ale UE este o cerinţă absolută în această privinţă. Toate diferenţele trebuie să fie rezolvate prin dialog paşnic şi în concordanţă cu dreptul internaţional. În acest context, Consiliul European reiterează solidaritatea sa deplină cu Grecia şi Cipru, ale căror suveranitate şi drepturi suverane trebuie respectate.

16. UE salută paşii recenţi parcurşi de Grecia şi Turcia în materie de consolidare a încrederii, precum şi anunţul că aceste ţări îşi vor relua convorbirile preliminare vizând delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive ale celor două ţări. Aceste eforturi trebuie susţinute şi extinse.

17. În acelaşi timp, Consiliul European condamnă cu fermitate încălcările drepturilor suverane ale Republicii Cipru, care trebuie să înceteze. Consiliul European solicită Turciei să se abţină de la a desfăşura activităţi similare în viitor, care încalcă dreptul internaţional. Consiliul European subliniază că delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive ar trebui să fie abordată prin dialog şi negocieri cu bună credinţă, cu respectarea deplină a dreptului internaţional, şi solicită Turciei să accepte invitaţia Ciprului de a se implica într-un dialog având drept obiectiv soluţionarea tuturor litigiilor dintre Turcia şi Cipru care sunt legate de domeniul maritim.

18. Consiliul European sprijină reluarea rapidă a negocierilor, sub auspiciile ONU şi rămâne pe deplin angajat faţă de o soluţionare cuprinzătoare a problemei legate de Cipru cu respectarea cadrului ONU şi în conformitate cu rezoluţiile relevante ale CSONU, inclusiv cu rezoluţiile 550 şi 789 ale CSONU, şi în concordanţă cu principiile pe care este fondată UE. Se aşteaptă la acelaşi lucru din partea Turciei. UE este pregătită să joace un rol activ în sprijinirea negocierilor, inclusiv prin numirea, la momentul reluării acestora, a unui reprezentant pentru misiunea de bune oficii a ONU.

19. Cu condiţia să existe eforturi susţinute de a opri activităţile ilegale vizavi de Grecia şi Cipru, Consiliul European a convenit să lanseze o agendă politică pozitivă UE-Turcia cu accent deosebit pe modernizarea uniunii vamale şi pe facilitarea comerţului, pe contactele interumane, pe dialogurile la nivel înalt şi pe cooperarea continuă în ceea ce priveşte chestiunile referitoare la migraţie, în concordanţă cu Declaraţia UE-Turcia din 2016. Consiliul European îşi invită preşedintele să elaboreze, în cooperare cu preşedinta Comisiei şi cu sprijinul Înaltului Reprezentant, o propunere de reimpulsionare în acest sens a agendei UE-Turcia.

20. Amintind şi reafirmând, printre altele, concluziile sale anterioare privind Turcia din octombrie 2019, în cazul unor noi acţiuni sau provocări unilaterale care încalcă dreptul internaţional, UE va recurge la toate instrumentele şi opţiunile de care dispune, inclusiv în conformitate cu articolul 29 TUE şi cu articolul 215 TFUE, pentru a apăra interesele proprii şi pe cele ale statelor sale membre.
Consiliul European va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei şi va reveni în consecinţă asupra chestiunii şi va decide în mod corespunzător cel târziu la reuniunea sa din decembrie.

21. În cele din urmă, Consiliul European solicită organizarea unei conferinţe multilaterale cu privire la estul Mării Mediterane şi îl invită pe Înaltul Reprezentant să se implice în discuţii pe această temă. Modalităţile efective, cum ar fi participarea, sfera de acoperire şi calendarul, vor trebui stabilite de comun acord cu toate părţile implicate. Conferinţa ar putea aborda chestiuni pentru care sunt necesare soluţii multilaterale, inclusiv delimitarea maritimă, securitatea, energia, migraţia şi cooperarea economică.

China

22. Consiliul European salută raportul verbal privind reuniunea liderilor UE cu preşedintele Xi Jinping care a avut loc la 14 septembrie, precum şi semnarea Acordului privind indicaţiile geografice. Consiliul European subliniază necesitatea de a se reechilibra relaţiile economice şi de a se obţine o reciprocitate. Acesta aminteşte obiectivul constând în finalizarea, până la sfârşitul acestui an, a negocierilor pentru un ambiţios acord cuprinzător privind investiţiile între UE şi China, care să abordeze asimetriile actuale în ceea ce priveşte accesul la piaţă, să contribuie la condiţii de concurenţă echitabile şi să stabilească angajamente semnificative privind dezvoltarea durabilă. De asemenea, solicită Chinei să îşi îndeplinească angajamentele anterioare privind abordarea barierelor din calea accesului pe piaţă, să înregistreze progrese în materie de supracapacitate şi să se implice în negocieri privind subvenţiile industriale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

23. Consiliul European încurajează China să îşi asume o responsabilitate mai mare în abordarea provocărilor globale. Acest lucru include, în special, adoptarea unor măsuri mai ambiţioase în domeniul climei, în concordanţă cu obiectivele Acordului de la Paris, şi în domeniul biodiversităţii, precum şi sprijinirea unor răspunsuri multilaterale la pandemia de COVID-19, în special în ceea ce priveşte tratamentele şi vaccinurile, revizuirea independentă a răspunsului internaţional în materie de sănătate şi reducerea datoriilor ca o condiţie necesară pentru redresarea în urma pandemiei, îndeosebi în Africa. Consiliul European salută, ca un pas important în direcţia cea bună, declaraţia preşedintelui Xi Jinping, în urma videoconferinţei liderilor, potrivit căreia China va urmări să obţină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înainte de anul 2060.

24. Consiliul European subliniază profunda sa îngrijorare referitoare la situaţia drepturilor omului din China, inclusiv referitoare la evoluţiile din Hong Kong, şi la tratamentele aplicate persoanelor care aparţin minorităţilor, astfel cum a fost exprimată cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-China din iunie şi a reuniunii liderilor din 14 septembrie.

25. Consiliul European reafirmă abordarea politică vizând relaţiile dintre UE şi China, astfel cum a fost expusă în comunicarea comună a Comisiei şi a Înaltului Reprezentant intitulată „UE-China: O perspectivă strategică” din martie 2019, şi lansează un apel pentru a se depune în continuare eforturi coerente în vederea punerii în aplicare a acesteia. Invită Comisia şi Înaltul Reprezentant să prezinte, până în martie 2021, un raport privind progresele înregistrate. Consiliul European aşteaptă cu interes desfăşurarea în 2021 a unei reuniuni a tuturor membrilor săi cu preşedintele Xi Jinping.

Belarus

26. Consiliul European condamnă violenţa inacceptabilă a autorităţilor din Belarus împotriva protestatarilor paşnici, precum şi intimidările şi arestările şi reţinerile arbitrare survenite în urma alegerilor prezidenţiale, nerecunoscând rezultatele acestora din urmă. Consiliul European sprijină pe deplin dreptul democratic al poporului belarus de a-şi alege preşedintele prin alegeri noi, libere şi corecte, fără intervenţii externe. Consiliul European solicită autorităţilor belaruse să pună capăt violenţei şi represiunii, să îi elibereze pe toţi deţinuţii şi prizonierii politici, să respecte libertatea mass-mediei şi societatea civilă şi să demareze un dialog naţional incluziv. Este de acord cu faptul că ar trebui impuse măsuri restrictive şi invită Consiliul să adopte fără întârziere decizia în cauză. De asemenea, Consiliul European încurajează Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru Belarusul democratic.

27. În ceea ce priveşte centrala nucleară belarusă de la Ostroveţ, Consiliul European reiterează importanţa asigurării securităţii nucleare şi a mediului.

Conflictul din Nagorno-Karabah

28. Consiliul European solicită să se pună de îndată capăt ostilităţilor şi îndeamnă părţile să se reangajeze la o încetare de durată a focului şi la soluţionarea paşnică a conflictului. Pierderile de vieţi omeneşti şi impactul asupra populaţiei civile sunt inacceptabile. Nu pot exista nici soluţii militare ale conflictului, nici ingerinţe externe. Azerbaidjanul şi Armenia ar trebui să se implice în negocieri de fond, fără condiţii prealabile. Consiliul European îşi exprimă sprijinul faţă de copreşedinţii Grupului de la Minsk al OSCE şi solicită Înaltului Reprezentant să analizeze posibilitatea unui sprijin suplimentar din partea UE pentru procesul vizând soluţionarea situaţiei.

Alexei Navalnîi

29. Consiliul European condamnă tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, realizată cu un agent chimic neurotoxic militar care face parte din grupul numit „Noviciok”. Utilizarea armelor chimice constituie o încălcare gravă a dreptului internaţional. Consiliul European solicită autorităţilor din Federaţia Rusă să coopereze pe deplin cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a asigura o anchetă internaţională imparţială şi pentru a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la 15-16 octombrie 2020.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

19 Comentarii

Lucifer
2.10.2020, 11:58:47

Penibil. UE, inclusiv Franţa, a devenit căţeluşul Germaniei, care are interese economice şi politice fundamentale cu Rusia şi Turcia. Este evident că Franţa a pierdut bătălia politică din UE şi Germania a câştigat-o. Pentru ţările de pe Frontul de Est s-a aprins lumina roşie de pericol: Germania VREA relaţii politice şi economice bune cu Rusia şi Turcia. Ceea ce tot ziceam pe aici că Germania a devenit un pericol pentru Europa se adevereşte. Germania şi parţial Franţa AU TRĂDAT ţările din Estul şi Sudul Europei în favoarea Rusiei şi Turciei. Oare, cum s-o simţi Macron? Oare, ce or zice Polonia, Ţările Baltice, Ucraina, Moldova şi Belarus? Oare, ce va face România?

-3 (9 voturi)
Vanatorul/d.c.
2.10.2020, 13:37:25

Dl.Unteanu o face pe..”niznaiul”: ”A fost oare atinsă limita superioară de acţiune a instituţiilor europene? Mai degrabă am intrat în „diplomatic stand-by“ Nicidecum, dom Unteanu..! E vorba doar de duplicitate, coruptie si lasitate..! Asta-i caracterizeaza in prezent pe birocratii din staff -ul de la Bruxelles, asta-i caracterizeaza acum pe Macron, Merkel si ceilalti sefi de state si guverne care pocnesc din calcaie in fata lor ca niste vasali (slugoi) sadea..!

-2 (10 voturi)
COVID-19
2.10.2020, 12:19:53

Ce mai putem spune, in afara de ceea ce stiam deja, si anume ca atat se poate la nivel diplomatic si aceasta este limita UE. Aceasta este limita UE si inca o data s-a dovedit ca fara SUA, fara "taticul" cel mare si puternic care a protejat Europa de 70 de ani incoace," copii" nu fac fata in fata "golanilor" mai mari care-i ameninta. Cel mai bun exemplu este conflictul dintre Grecia si Turcia. Noroc ca NATO, prin mecanismul militar de evitare a conflictelor, a calmat situatia, pentru ca UE nu reusea nimic, va garantez. Asadar despre ce vorbim? Sanctiuni cotra Belarus? Care sanctiuni, din moment ce Lukashenko s-a inteles cu Putin zilele astea si vor relansa relatiile de afaceri si diplomatice, Belarus acceptand practic anexarea la Rusia fara interventii speciale. Putin are tot interesul sa-l mentina pe Lukasenko la putere, iar semnalul transmis catre UE (Franta) a fost clar: nu va atingeti de Belarus sau de Lukasenko. UE s-a conformat in liniste, precum fostul bloc comunist inainte de '89 atuci cand URSS transmitea un ordin.

-7 (11 voturi)
Lucifer
2.10.2020, 12:31:57

Ca informaţie, SUA a propus Greciei să mute baza de la Incirlîk( Turcia), inclusiv armamentul nuclear, în insula Creta din Mediterana. Este un semnal important pe care SUA+NATO îl dau Europei, Turciei şi Rusiei. NB: cocoşelul galic Macron a luat-o peste creastă, în Europa Germania şi-a impus politica externă.

-11 (13 voturi)
COVID-19
2.10.2020, 12:41:22

Eu vad baza de la Incirlik ca pe un risc pentru SUA in caz de conflict mare intre Rusia si Turcia, in Azerbaijan, de exemplu. Erdogan este imprevizibil si poate declansa conflicte in mai multe zone, incepand din Libia si pana in Caucaz, iar baza militara poate fi tinta oricand, mai ales ca acolo sunt si focoase nucleare, din cate stiu. Insa, mutarea bazei de la Incirlik nu este un semn bun in general, daca se va produce.

-9 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (19)

Modifică Setările