Europa

„Acesta este un război”: Kaczyński, fă-l mândru pe Ceauşescu!

95
30 Oct 2020 15:04:09
Roxana Dumitrache
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

„Iadul femeilor”, „Acesta este un război”, „Bine aţi venit în Gilead” (o trimitere către statul distopic imaginat  de M. Atwood în „Povestea sluijitoarei”), „Aveţi mâinile pline cu  sânge” sunt doar câteva dintre mesajele polonezelor care protestează împotriva unui stat imoral, sadic şi pregătit să îşi instituie monopolul asupra corpurilor femeilor.

Intenţia politică a PiS, partidul naţionalist ultracatolic Lege şi Justiţie, s-a dovedit şi de această dată consistentă în cinism, reprezentând încă o încălcare gravă a drepturilor omului. Mai mult, momentul ales nu e doar nefast, ci adaugă o gravitate incalificabilă legii: în plină pandemie când devine problematic orice act de „nesupunere civică”, iar adunările sunt ilegale în contextual restricţiilor. Într-o singură zi de proteste, Polonia a ajuns la 18.820 de infectări noi şi 230 de morţi.

A trecut o săptămâna de la momentul promulgării legii de către Curtea Constituţională a Poloniei, organism controlat de PiS printr-o majoritate de judecători loiali, iar societatea poloneză e puternic polarizată. De altfel, chiar şi în absenţa acestei legi, Polonia figura printre statele europene cu cea mai restrictivă legislaţie privind întreruperea unei sarcini, singurele cazuri în care avortul era legal fiind incestul, violul, o sarcina care ar periclita viaţa mamei sau cazul în care fetusul prezintă malformaţii. În noua formă, legea interzice avortul şi în ultimul caz. De altfel, 98% din totalul întreruperilor de sarcina efectuate anul trecut au avut drept justificare prezenţa unor malformaţii fetale detectabile în morfologiile de sarcină. Mai puţin de 2000 de întreruperi de sarcinsă înregistrate, însă 20.000 efectuate ilegal sau în alte state, într-un soi de turism disperat al avortului

E un truism pe care şi România l-a validat în perioada infamului decret 770/1966, dar interzicerea întreruperii unei sarcini nu rezolva nici deficitul demografic, nu ne face nici mai puri şi mai morali, nu livrează soldaţi statului şi nici măcar, pentru cei care cred, nu pare să ne apropie mai mult de gusturile providenţei. Dimpotrivă, mutilează nişte vieţi, descentrează indivizi, fragilizează total nişte femei care sunt obligate să trăiască o penitenţă inutilă. Există, sigur, cazurile de o mare nobleţe sufletească în care femeile aleg informat să aducă pe lume copii, indiferent de malformaţii fetale şi de destinele complicate pe care le vor avea, însă, dincolo de resorturile morale, decizia le aparţine şi e un act de voinţă. Nu e martiraj şi nici penitenţă, nu e lupta cu vreo formă de eugenie socială, ci libertatea de a alege, libertate pe care statul polonez o limitează treptat până la anulare. Ne putem întreba, în logică acestei interdicţii, dacă nu cumva vor fi interzise întreruperile de sarcină în toate cazurile, chiar şi în cele de viol, incest sau când există un risc semnificativ pentru sănătatea şi viaţa mamei.

Într-o singură zi, în Polonia au avut loc 265 de proteste. S-au blocat străzi şi s-a îngreunat traficul, s-a campat pe scările Bazilicii Şfanţilor Petru şi Pavel din Poznan, s-a mărşăluit pe străzile din principalele oraşe şi s-a întrerupt serviciul religios. Mariusz Kaminski, Ministrul de Interne, a numit acţiunile jandarmilor împotriva protestatarilor ca fiind „acţiuni decisive” şi a precizat că 76 de persoane au fost reţinute până în acest moment în contextul protestelor din biserici. Televiziunea naţională aruncă etichete ideologice ignorante, inspirate de Donald Trump, numind în repetate rânduri protestatarii „fascişti”. Comisarul pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic, cunoscută anterior pentru activismul ei constant, a calificat aceste zile ca fiind momente de doliu pentru drepturile femeilor, iar Donald Tusk a criticat atât conţinutul legii, cât şi momentul ales. La Roma, Lisabona şi Stockholm, au avut loc acte de solidarizare cu femeile poloneze, iar noile media au fost invadate de mesaje de susţinere, care arată că, dincolo de spaţiul polonez, femeile trăiesc cu şi în frică. În frica anihilanta de a pierde drepturile civile şi politice câştigate cu greu, în lupte pe care istoria le-a trimis în minorat şi irelevanţă. Iar suma tuturor fricilor e că, total contraintuitiv, tocmai Europa devine un loc din ce în ce mai claustrofobic pentru femei. O Europă a statelor care interzic studiile de gen, probabil cea mai gravă formă recenta de imixtiune şi de limitare a libertăţii academice, a ţărilor în care există decalaje de venit între femei şi bărbaţi, violenţa împotriva femeilor e ubicuă, violul e justificat moral, iar cei mai înverşunaţi susţinători pro-life sunt tocmai cei care nu vor putea, fiziologic, naşte niciodată: bărbaţii. O Europă care se poate întoarce, ca într-o era a cârtiţei, la anii sumbri în care femeile îşi pierdeau viaţa în avorturile din bucătării, cu umeraşe şi andrele pe post de chiurete şi improvizaţii pe post de protocol post-intervenţie doar pentru că îşi cereau viaţa înapoi. Si au „insolenţa” sălbatică de a lupta cu dictatura din uterul lor.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

95 Comentarii

Eyou Demsky
30.10.2020, 15:18:25

>Europa devine un loc din ce în ce mai claustrofobic pentru femei. O Europă a statelor care interzic studiile de gen, probabil cea mai gravă formă recenta de imixtiune şi de limitare a libertăţii academice, a ţărilor în care există decalaje de venit între femei şi bărbaţi, violenţa împotriva femeilor e ubicuă, violul e justificat moral, iar cei mai înverşunaţi susţinători pro-life sunt tocmai cei care nu vor putea, fiziologic, naşte niciodată: bărbaţii. O Europă care se poate întoarce, ca într-o era a cârtiţei, la anii sumbri în care femeile îşi pierdeau viaţa în avorturile din bucătării, cu umeraşe şi andrele pe post de chiurete şi improvizaţii pe post de protocol post-intervenţie doar pentru că îşi cereau viaţa înapoi. Si au „insolenţa” sălbatică de a lupta cu dictatura din uterul lor. vestea buna e ca se pot muta in africa.

-12 (18 voturi)
Teodorus
30.10.2020, 15:20:24

În plina pandemie cu zeci de mii de infectări, câteva nemulțumite cu legea privind interzicerea sarcinii , ies în strada sfidând orice moralitate civica. Mai bine zis "ne doare fix în pix de pandemie, pe noi de doare de noi". În timp ce tara arde lor la pasa de pieptănat parul. Ce e mai grav în toate acestea e ca demonstrația este văzută ca si un sacrificiul depus de aceste femei pemtru salvarea speciei umane. Trist este puțin spus. Jalnic !

-3 (17 voturi)
Azzumbo Jo
30.10.2020, 15:35:09

Teodorus Comentariul tau e jalnic pentru ca: - nu doar femeile protesteaza impotriva acestei legi, ci si barbatii. Toti poarta masca si nu scandeaza impotriva restrictiilor legate de pandemie. - legiuitorii polonezi au considerat ca pandemia este momentul potrivit sa legifereze aceasta aberatie, sparand ca nu vor fi proteste. La fel cum au sperat Ciordache si Dragnea ca frigul si ninsoarea ii vor tine pe romani in case, atunci cand au votat O13. Ei bine, ghinion. - nu este vorba despre cateva nemultumite ci de sute de mii de oameni care au iesit sa protesteze, in toate orasele mari din Polonia si in fata ambasadelor Poloniei din diverse capitale din intreaga lume.

+5 (11 voturi)
Gheorhge Popescu
30.10.2020, 15:46:11

O bacterie pe Marte e viață, dar un făt în burta mamei, nu? 7 reflecții sumare despre bullying, talibanizare și tehnica „dog whistle” 1. „Satana în sutană” se cheamă unul dintre cele mai veninoase și venale articole scrise de CTP în ultimii ani. „Pentru a prosti oamenii, șarlatanul Daniel n-are nevoie de matematică, nici de logică – o dă direct, ca o strigătură pentru vitele ce le păstorește” – un citat din articol. 2. Nu vi se pare că CTP scrie același articol, permutând aceleași cuvinte, de vreo 10-15 ani? Daniel, sutană, imbecil (sau o variațiune), pupător de oase, hoție; aproape săptămână de săptămână, același text (sau aceleași texte). Toate aceste cuvinte sunt „dog whistles”, stimuli care triggeruiesc un public captiv și din ce în ce mai talibanizat. Aproape ca un lider de sectă care își întărâtă cultiștii la un urlet și hăulit continuu. Poate de aia tot atacă așa ceea ce el ar putea percepe – într-o viziune cu totul deformată despre lume și realitate – ca fiind „concurența”? 3. Dincolo de argumente, care sunt în fapt imprecații; și de stilistica toxică; aceeași morgă de individ autosuficient, emițător de verdicte ultime, pe care le împarte în stânga și-n dreapta cu barda și toporul. Încă de acum 15 ani m-am întrebat: oare cum pot lua românii în serios așa ceva drept jurnalism? Oare cum pot unii și acum să îl ia în serios? 4. Deci CTP crede în satana? Dar în același timp se declară ateu sau „liber cugetător”. Să afirmi că tu crezi în satana, dar în același timp nu crezi în realitatea supranaturală, viața de apoi, îngeri și Dumnezeu este fie ipocrizie, fie denotă o minte foarte superstițioasă. Ba, mai rău, denotă bigotism. 5. Foarte interesantă conincidență: aproape concomitent cu textul CTP-ului au fost ventilate și îngrijorările cu privire la posibila contractare a Patriarhului de către fosta Securitate. O altă coincidență: s-au îngrijorat cam aceleași platforme care îl apărau și-l justificau, acum doi ani, pe fostul procuror general al României și în vremea comunismului șef al comisiei de eliberări condiționate de la Penitenciarul Aiud. Păi ori avem înțelegere pentru vremurile pre-revoluționare când „oricine s-a întâlnit într-un troleu sau a stat la coadă cu un securist”, ori nu avem? Sigur că e de interes public să știm cine și ce legături a avut cu Securitatea. Dar nu tocmai această dublă măsură și aceste piruete incredibile aruncă subiectul în derizoriu? 6. Ce a zis PF Daniel, de i-a supărat pe toți așa? El a citat din Sfântul Apostol Pavel, spunând că Dumnezeu este îndelung răbdător, dar este și drept. Iată citatul integral: „Mai întâi iubirea Sa milostivă copleșește dreptatea Sa. Dreptatea Sa se arată atunci când El dorește îndreptarea oamenilor, folosind uneori și medicamente amare, nu numai dulci pentru îndreptarea oamenilor și așa îngăduie ca ei să fie certați cu diferite încercări. Prin aceasta vedem că «Dumnezeu nu se lasă batjocorit», după cum spune Sfântul Apostol Pavel” (Galateni 6:7). Mare este Apostolul Pavel, dacă toate aceste reacții se strânesc pentru un simplu verset citat dintr-o epoistlă de-a sa. 7. Nu-i apăr fără rezerve și fără discriminare (sic!) pe ierarhi. Și am avut de-a lungul timpului rezerve cu privire la poziții ale Patriarhiei și le-am formulat și comunicat sub formule care erau potrivite cu acele obiecții și situații. Apăr însă niște chestiuni de principiu; că nici ura, nici bullyingul, nici batjocorirea unor valori morale și spirituale nu au ce căuta în spațiul public. Iar Biserica și cele sfinte nu trebuie să fie o țintă perpetuă pentru o mână de inși monomaniaci și/sau scelerați. Iar astfel de hăhăieli și sudălmi nu-i afectează doar pe ierarhi, ci și pe toate „vitele” acestora – adică pe toți oamenii care își mai caută și de suflet și nu trăiesc chiar fără nici un Dumnezeu.

-3 (9 voturi)
Gheorhge Popescu
30.10.2020, 15:47:15

Curtea Constituțională a Poloniei nu „a interzis avortul”, cum a scris presa de pe la noi. Ci a emis o hotărâre prin care sunt interzise avorturile DIN MOTIVE EUGENICE, protejând copiii cu sindrom Down. adevarul.ro/.../ce-intampla.../index.html... Hotărârea Curții Constituțională a Poloniei este bazată pe legislația internațională, mai ales pe Convenția Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului și pe Convenția cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care interzice discriminarea copiilor cu dizabilități. De asemenea, decizia Curții Constituționale respectă legislația europeană, care nu prevede nicăieri vreun „drept la avort”, conform European Center for Law and Justice. eclj.org/.../pologne--le-tribunal-constitutionnel... Un articol de pe CBS News ne arată că Islanda “se îndreaptă în ritm susținut spre eliminarea sindromului Down prin intermediul avortului”. Articolul este însoțit de o fotografie frumoasă a unui copilaș cu sindrom Down care pare să se bucure de viață în mijlocul naturii. twitter.com/CBSNews/status/897254042178650113 Mi se pare extrem de cinic să pui problema în acest fel. Nu, Islanda nu este pe cale să elimine sindromul Down. Islanda nu a găsit nici un tratament genetic sau de altă natură pentru a elimina sindromul Down. Islanda îi ucide, pur și simplu, pe toți copiii cu sindromul Down, prin avortul eugenic. Este o diferență foarte, foarte mare. Dacă acel copil din imagine, cu sindrom Down, se bucură așa de viață, de ce nu celebrăm și încurajăm viața? În loc să celebrăm moartea? Am văzut campanii frumoase inclusiv în presa de la noi pentru angajarea persoanelor cu sindrom Down. Una dintre ele este ilustrată prin imaginea alăturată și este realizată de fundația “Angajați, nu asistați!” angajare.specialolympics.ro/ Cred că ar trebui să spunem lucrurilor pe nume până la capăt. Să pretinzi că “vindeci” sindromul Down prin avortul eugenic este ca și cum ai pretinde că vindeci Covid-19 prin injecția letală sau prin scaunul electric. Este pur și simplu cinic și inuman. Și despre Covid-19 s-a spus că lasă sechele, ba chair sechele psihologice sau mentale permanente (nu știu dacă e așa și eu unul mă îndoiesc; dar au tot circulat astfel de știri, în perioada asta). Nimeni nu propune exterminarea foștilor bolnavi de Covid-19. Dacă cineva ar face așa ceva, ar trebui să vedem o revolă-monstru. Copiii cu sindrom Down au dreptul la viață, la fel ca toți ceilalți copii. Este o chestiune care ține de umanitatea noastră fundamentală. Dacă nu putem să recunoaștem asta, înseamnă că un mare întuneric s-a lăsat deja peste mințile multora; și din păcate peste lume.

-1 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (95)

Modifică Setările