Acord informal în cadrul NATO de a nu livra arme grele Ucrainei

Foto: Arhivă

Între ţările membre NATO ar exista un acord informal de a nu livra Ucrainei arme grele, pentru a evita ca Rusia să catalogheze această mişcare drept o „provocare” sau o intervenţie activă într-un război, informează postul german ARD, citat joi de Agerpres.

Ţările membre NATO au decis într-o manieră informală să nu furnizeze anumite tipuri de armament Ucrainei în cadrul „operaţiunii militare speciale” a Rusiei pentru a reduce pe cât posibil pericolul unei confruntări între blocul nord-atlantic şi Rusia, au afirmat miercuri seara pentru agenţia germană DPA surse din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. 

Postul german ARD, care menţionează surse din cadrul Partidului Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz, citează, la rândul său, că ar fi vorba despre o înţelegere tacită care nu este transpusă în vreo rezoluţie. 

Liderii UE au promis totuşi să continue să înarmeze şi să finanţeze Ucraina în faţa „atrocităţilor” ruseşti, care provoacă suferinţe şi distrugeri, potrivit draftului unui proiect de la summitul UE-Ucraina, datat cu 24 mai şi consultat de EUobserver.

„Uniunea Europeană este neclintită în angajamentul său de a ajuta Ucraina să-şi exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii ruse”, se arată în document.

Statele UE au furnizat până acum arme în valoare de două miliarde de euro Ucrainei, dintr-un fond comun.

Potrivit Euobserver, liderii vor adopta orice nouă „măsură de confiscare” legală a activelor ruseşti pentru a explora „opţiunile care vizează folosirea avuţiei ruseşti pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei”. 

De asemenea, în proiectul de lege văzut de Euobserver, este menţionat că Executivul European „condamnă cu fermitate distrugerea şi însuşirea ilegală de către Rusia a producţiei agricole din Ucraina” şi cere „noi rute terestre, în special pentru a ajunge la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică", se arată în proiectul de lege. 

„Rusia, Belarus şi toţi cei responsabili vor fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor în conformitate cu dreptul internaţional", se arată în draft-ul summitului UE. 

Liderii UE se gândesc să  înăsprească şi mai mult sancţiunile şi vorbesc despre „eliminarea treptată a dependenţei Uniunii Europene de importurile ruseşti de gaze, petrol şi cărbune cât mai curând posibil”. 

Tototdată, ei mai vorbesc şi despre sporirea „ pregătirii pentru posibile perturbări majore ale aprovizionării şi a rezilienţei pieţei UE a gazelor”, prin accelerarea „depozitării înainte de iarna viitoare”. 

Însă Ungaria pretinde că este dependentă de petrolul rusesc, încât se opune unui embargo asupra petrolului şi a unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, ceea ce i-a determinat pe unii lideri din UE, precum Germania, să ia în considerare embargoruile unilaterale. 

În ceea ce priveşte sectorul apărării, UE intenţionează să-şi construiască propriile forţe armate separate de NATO. 

"Războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a provocat o schimbare majoră în mediul strategic al Uniunii Europene şi a arătat necesitatea unei Uniuni Europene mai puternice şi mai capabile în domeniul securităţii şi apărării", se arată în proiectul de lege. 

Guvernul lui Scholz a admis la sfârşitul săptămânii trecute expedierea de blindate Gepard în Ucraina, după tensiuni cu Kievul, care solicită de la Berlin un sprijin mai mare în domeniul apărării sale. 

Concomitent cu autorizarea importurilor, ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a informat că alte furnizări de tancuri vor fi realizate în cadrul unor proceduri de schimb cu alte ţări NATO, relatează EFE. Ele livrează Ucrainei echipamente de producţie sovietică, iar Germania umple golurile respective din stocurile sale de armament. 

Armamentul promis de Germania încă nu a ajuns la ucraineni 

Cu toate aceste angajamente, astfel de furnizări încă nu s-au efectuat, ceea ce a iscat critici dure din partea opoziţiei conservatoare faţă de coaliţia tripartită a lui Scholz între social-democraţi, verzi şi liberali. 

Până acum, Ucraina nu a primit tancuri ofensive de la NATO, a observat televiziunea publică germană, ceea ce ar amplifica argumentul existenţei unui acord tacit între membrii săi pentru a evita ceea ce Moscova ar putea interpreta drept o intervenţiei a Alianţei în războiul pe care l-a declanşat în Ucraina. 

Membrii Alianţei au respectat, până în prezent, această înţelegere tacită, potrivit unor surse diplomatice, menţionate de DPA, de teama că în cazul unei răzbunări din partea Moscovei, membrii alianţei nu ar oferi un ajutor total. 

Acesta ar fi şi motivul pentru care Polonia a fost nehotărâtă în luna martie cu privire la expedierea unor avioane de luptă MiG-29 Ucrainei după ce Statele Unite au refuzat să intermedieze furnizarea. 

De asemenea, până în acest moment, membrii NATO s-au abţinut să livreze Kievului tancuri şi avioane de luptă occidentale, scrie DPA. 

Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa şi Comandant al Forţelor SUA în Europa, generalul Tod D. Wolters declarase atunci, pe baza aprecierii informaţiilor livrate de serviciile secrete, că „transferul de avioane MiG-29 Ucrainei ar putea fi confundat cu o escaladare şi ar putea antrena o escaladare între Rusia şi NATO ... producând un scenariu cu risc ridicat”. 

Un purtător de cuvânt al NATO nu a dorit să comenteze pentru DPA informaţiile despre o astfel de înţelegere, declarând că orice hotărâre de a livra arme trebuie să fie luată de fiecare stat membru în parte. 

Ucraina solicită arme moderne pentru a respinge asaltul din Donbas 

Încă de la debutul invaziei ruse, mule ţări est-europene au livrat Ucrainei echipamente şi arme din epoca sovietică în valoare de 2 miliarde de euro. 

Dezbaterea despre livrarea de vehicule blindate a survenit pe fondul cererilor repetate ale Ucrainei de a primi un ajutor mai puternic pentru apărare, conform solicitărilor lansate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi de ministrul său de Externe, Dmitro Kuleba. 

Controversa s-ar fi iscat după ce secretarul de stat german pentru apărare Siemtje Moeller a afirmat duminica trecută pentru canalul ZDF că în cadrul NATO s-a convenit să nu se livreze Ucrainei niciun vehicul de infanterie sau tanc occidental. 

Guvernul german condus de cancelarul Olaf Scholz se află sub presiunea opoziţiei cu privire la livrarea de arme Ucrainei, cu numeroase critici că furnizările de armament greu ar fi insuficiente. 

Parlamentari din SPD au confirmat miercuri, pentru DPA, existenţa respectivului acord informal. 

„Comisia de Apărare a fost pe deplin informată despre acest lucru la mijlocul lunii mai”, a comunicat purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar SPD, Wolfgang Hellmich, pentru DPA. 

Hellmich a ţinut să puncteze că NATO nu a luat nicio hotărâre oficială, deoarece Alianţa Nord-Atlantică în sine nu livrează arme, ci statele membre o fac în mod individual. 

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a afirmat miercuri la Davos că NATO ca instituţie nu face „absolut nimic” pentru a ajuta Ucraina în războiul dezlănţuit de Rusia împotriva sa, conform Interfax-Ukraina. 

„Punctul meu de vedere este foarte simplu: vedem aliaţi care ajută Ucraina. Vedem un grup de aliaţi NATO care ne ajută. Dar la începutul războiului, poporul Ucrainei credea că NATO este o forţă puternică, iar UE nu putea decât să-şi exprime diferite niveluri de îngrijorare. Dar războiul este întotdeauna un test care înlătură măştile şi toţi am văzut feţele reale”, a declarat el. 

„Am văzut decizii revoluţionare luate de UE pe care ea însăşi nu se aştepta să le ia şi vedem NATO ca pe o alianţă, o instituţie care stă deoparte şi nu face literalmente nimic. Spun asta cu regret”, a mai adăugat Dmitro Kuleba.