Acuzaţii de crime de război şi crime împotriva umanităţii la adresa lui Putin şi responsabililor de la Kremlin. Ce urmează?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine din oraşul Bucea din Ucraina, locul unde sunt acum documentate „crimele de război” comise de trupele ruse
Imagine din oraşul Bucea din Ucraina, locul unde sunt acum documentate „crimele de război” comise de trupele ruse

Putin şi echipa sa de la Kremlin sunt acum acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii, iar asta proiectează asupra Rusiei un climat de dispreţ, ură şi furie cum lumea nu mai cunoscuse decât atunci când au fost dezvăluite crimele naziste şi, ca atare, reacţiile politice sunt pe măsură.

Asistăm la o nefericită şi tragică premieră mondială: şeful unuia dintre statele membre ale Consiliului de Securitate, ţară aflată printre învingătorii din cel de-al Doilea Război Mondial şi, în această calitate, cu procurori şi judecători în Tribunalul de la Nurnberg care a judecat şi condamnat criminalii de război nazişti, este nominalizat acum ca prezumtiv principal responsabil care a comandat şi aprobat acţiunile purtate în cadrul „operaţiunii militare speciale” care însângerează Ucraina şi în care apar dovezi ale unui comportament inuman din partea trupelor ruseşti invadatoare.

În urmă cu câteva săptămâni vă spuneam, comentând primele mişcări în acest sens ale Curţii Penale Internaţionale, că se auzea că începea să fie pus în mişcare mecanismul enorm şi foarte complex al justiţiei internaţionale, totul fiind condiţionat de voinţa statelor lumii de a susţine această acţiune. Aşa cum se vede în acest moment, ea se organizează la nivel global cu participarea voluntară a din ce în ce mai multe ţări care-şi trimit echipele de specialişti pentru a susţine activitatea procurorilor Curţii Penale Internaţionale de a strânge şi analiza probele. Printre foarte multe exemple de acest fel, Marea Britanie şi Canada au anunţat asemenea acţiuni, foarte relevante în acest moment când au ieşit la iveală dovezile unor masacrele la scară largă împotriva civililor ucrainieni de la Bucea sau Irpin sau bombardamentele din zona Odesa.

Preşedintele Zelenski i-a acuzat direct pe responsabilii de la Kremlin de „crime” şi „tortură”: „Vreau ca toţi responsabilii politici ai Rusiei să vadă cum le sunt executate ordinele... Au o reponsabilitate comună. Pentru crimele astea, pentru torturi, pentru braţele smulse de explozii... Pentru gloanţele trase în ceafă”. Adăugând că va fi instituit „un mecanism special” pentru anchetarea „crimelor ruseşti” perpetrate în Ucraina. Irina Venediktova, procurorul general al Ucrainei, a declarat că în zona din apropiere de Kiev recucerită de forţele ucrainiene au fost găsite 410 cadavre de civili lăsate să zacă pe străzi.

Secretarul General al ONU s-a declarat „profund şocat”, iar liderii de la Madrid, Londra, Paris, Berlin şi Washington au spus că denunţă categoric „atrocităţile” şi crimele de război comise în primul rând la Bucea, Emannuel Macron repetând faptul că „autorităţile din Rusia trebuie să fie făcute răspunzătoare pentru aceste crime”, iar într-un comunicat al Naţiunilor Unite se spune că descoperirea cadavrelor de civili la Bucea „ridică numeroase întrebări privind posibile crime de război”. Iar cei de la Human Rights Watch au vorbit ieri despre excesele teribile ale trupelor ruseşti împotriva civililor, acte asimilabile „crimelor de război” în oraşele Cernişev, Harkov şi Kiev, menţionând că au dovezi privind mai multe cazuri de „încălcare a legilor războiului” (violuri, execuţii sumare, acte de violenţă, ameninţări, furturi).

De partea cealaltă, ruşii îi acuză pe ucrainieni de a fi fabricat dovezi şi montat imagini pentru reportaje tip „fake news”, cerând o reuniune a Consiliului de Securitate pentru a-şi susţine punctul de vedere. Este vorba doar despre „provocări”, a acuzat ministrul rus al apărării, purtătorul de cuvânt al Kremlinului spunând şi el că în imaginile prezentate „se vede cu ochiul liber că sunt multe falsuri şi montaje trucate”.

Dar asta nu a împiedicat absolut deloc ca mecanismul internaţional deja pus în mişcare să capete un imbold nou, extrem de puternic: Prim-ministrul italian Mario Draghi a spus că ţara sa „condamnă ororile din Ucraina cu absolută fermitate”, iar Luigi Di Maio, ministrul său de externe vorbea despre „cruzime, moarte şi oroare”. Charles Michel, preşedintele Consiliului European a transmis că „noile sancţiuni & sprijinul sunt pe drum”, ministrul de externe britanic Liz Truss a spus că ţara sa „va oferi sprijin deplin oricărei investigaţii deschise de Curtea Penală Internaţională”.

Vorbe şi iarăşi vorbe?

Nu cred sau, cel puţin, de data asta, nu aşa pare să se proiecteze viitorul. Chiar dimpotrivă, politicienii par să-şi fi ieşit din somnolenţă şi fermitatea reacţiei la nivelul opiniei publice internaţionale s-ar putea chiar să fi reuşit miracolul de a-i pune la treabă. Drept care sunt brusc revitalizate acţiuni trecute ale Curţii Penale Internaţionale vizând acuzaţii de crime de război perpetrate de trupele ruse în trecut, în Georgia. Ca atare, vă sugerez să lecturaţi un extrem de edificator material sub semnătura lui Frank Petit în JusticeInfo şi intitulat „Georgia, terenul de încercare al Curţii Penale Internaţionale în cazul Ucrainei”. Este vorba despre o investigaţie asupra războiului din 2008 Rusia-Georgia, deschisă în 2016 de Procurorul General de atunci al Curţii şi finalizată acum de noul Procuror General care a emis trei mandate de arestare împotriva unor lideri separatişti din Osetia de Sud, teritoriu care de curând, cum vă anunţam deja, a transmis că este foarte aproape de momentul de organizare a unui referendum pentru alipirea la Rusia.

Ukr

Mandatele de arestare sunt împotriva a trei persoane (foto) suspectate de crime de război, Mihail Mindsaiev, Gamlet Guchmazov şi David Sanakov, plus generalul rus Viaceslav Borisov, actualmente decedat, fostul comandant al trupelor ruseşti de ocupaţie. Iar acuzaţiile sunt similare cu cele pe care le-a formulat deja procurorul general de la Haga în rechizitoriul prin care a cerut şi a obţinut aprobarea declanşării investigaţiei din Ucraina.

Chestiunea care rămâne deschisă este dacă, pot să fie găsite temeiurile juridice pentru a stabili răspunderile personale ale liderilor politici şi militari de la Kremlin. În acest sens, dacă doriţi să vedeţi care este stadiul discuţiei din acest moment în ce priveşte relevanţa procedurilor viitoare care pot fi deschise pe această temă împotriva lui Vladimir Putin şi echipei sale, aveţi aici un material pregătit de doi specialişti norvegieni cu îndelungată experienţă în domeniu, ei argumentând că există, în ciuda percepţiei general răspândite, şanse reale de succes pentru deschiderea urmării penale pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în contextul în care există acum evidenţa absolută că a avut loc deja crima de agresiune. Asta pare să fie exact linia de acţiune a echipelor de procurori care pregătesc acum actul de acuzare: „acţiunea militară specială” este echivalată cu un act de agresiune, „unul dintre delictele pentru care, în termenii jurisdicţiei internaţionale', există posibilitatea stabilirii răspunderii individuale”. Exact ca în cazul actelor de acuzare din procesul de la Nurnberg. Concluzia studiului mi se pare a fi relevantă, cu atât mai mult în contextul acestor zile:

„Dacă se va dovedi că, în timpul invaziei, au au fost comise crime de război şi crime împotriva umanităţii, iniţiate, ordonate sau executate cu consimţământul liderilor ruşi, este foarte posibilă responsabilitatea pentru co-participarea la crimele de război şi împotriva umanităţi...Dacă civilii şi oraşele ucrainene au fost supuse terorii bombardamentelor sau asediului care a dus la diverse tipuri de crime de război, ceea ce pare deja să fie cazul în acest moment, asemenea comportamente pot implica foarte uşor responsabilitatea penală personală nu numai a comandanţilor din teren, dar şi pentru a conducerii din Rusia... Dacă Putin şi ceilalţi din leadershipul rusesc sunt acuzaţi de crime de război şi împotriva umanităţii, contextul agresiunii dublează gravitatea faptelor. Gravitatea crescută poate fi luată în considerare de Curte în toate stadiile procesului şi poate fi în final o circumstanţă agravantă în stabilirea sentinţelor (posibil argument pentru închisoare pe viaţă)... Pentru a împrumuta o frază folosită de Procurorul Şef Robert H.Jackson în declaraţia sa de deschidere la Nurnberg, «ultimul pas în evitarea războaielor este de a face ca omul de stat să fie responsabil în faţa legii  în condiţiile în care legea trebuie să condamne agresiunea». Justiţia trebuie făcută. procurorul General al Curţii Penale internaţionale are un rol vital în această direcţie, în acest scop”.  

Asta începe acum: ICC a deschis procedura oficială de anchetă, Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU şi OSCE au format misiuni speciale pentru adunarea de probe în cadrul unei cooperări speciale, venind în sprijinul echipei mixte formate de Lituania, Polonia şi Ucraina, deschisă şi participării altor ţări, în paralel cu cererea formulată de membrii US Select Committee on Intelligence care au solicitat directorului de la National Intelligence să prioritizeze adunarea de informaţii privind atrocităţile comise de armata rusă. Associated press şi Frontline au format un War Crimes Watch Service  cu misiunea explicită „de a documenta evidenţele privind potenţiale crime de război în Ucraina”.

Să vedem ce fac ceilalţi, noi, de pe margine, eventual, dacă cineva ne cere, susţinem şi observăm cu atenţie şi preocupare. Asta putem, asta facem.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite