INTERVIU Ilgvars Kļava, ambasadorul Letoniei în România, despre criza din Ucraina şi cooperarea Bucureşti-ţările baltice
0
Ambasadorul leton la Bucureşti, Ilgvars Kļava, a discutat, la Adevărul Live, despre războiul din Ucraina şi îngrijorările exprimate de ţările baltice cu privire posibilitatea contagiunii acestui conflict în care, până acum, au murit peste 6.000 de oameni.
Domnule ambasador, să vorbim mai întâi despre exerciţiile NATO din regiune. Aztăzi, Nato a anunţat planurile de a întări prezenţa militară în statele baltice, dar şi în România, Bulgaria şi Polonia. Credeţi că acetea sunt de ajuns pentru a contrabalansa prezenţa rusă?
Ilgvars Klava: Aş începe prin a spune că suntem încântaţi de aceste exerciţii şi de reacţia NATOcu privire la înrăutăţirea situaţiei în Ucraina. Suntem convinşi că este un răspuns potrivit, însă nu ştiu cum se dezvolta situaţia în viitor. Dar, din punct de vedere conceptual, NATO a făcut o mişcare importantă. Poate va dura ceva vreme dar este o atitudine corectă a organizaţiei nord-atlantice şi suntem fericiţi să vedem asta.
Este, totuşi, un cerc vicios. NATO anunţă întărirea forţelor în estul Europei, dar şi ruşii văd asta ca un conflict. Nu există o modalitate de a ieşi din acest cerc despre care vorbeam?
Aceasta este o îngrijorare legitimă din partea naţiunilor din flancul estic. Ele vor să se simtă în siguranţă, iar atunci când văd ce se întâmplă în Ucraina, acest lucru nu se mai întâmplă – se simt în pericol. De aceea, NATO are un răspuns adecvat al acestei situaţii de securitate.
Să fie oare, pe moment, o acţiune timidă?
Nu, este foarte potrivită. Puterm permite experţilro din Bruxelles să discute aceste măsuri. Totuşi eu sunt convins că situaţia se va înrăutăţi şi o să vedem acţiuni mult mai dure, aşa că acum, pentru moment, repet, răspunsul NATO este adecvat.
Letonia, Lituania şi Estonia au denunţat, în ultima vreme, incursiunile avioanelor ruseşeti în spaţiile aeriene din aceste ţări, încursiuni care nu sunt doar în ţările balticie, ci şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Sunt cumva mai îngrijorate ţările baltice de situaţia din Ucraina?
Sunt la curent cu rapoarte despre aceste incursiuni ale avioanelor ruseşti, care au intrat până şi în Marea Britanie. În primul rând, avianele ruşeşti nu trec graniţa – din punct de vedere legal, nu sunt încălcări, însă sunt probleme din pucnt de vedere tehnic îngrijorătoare. Pentru că sunt foarte dese, avioanele americane sunt împiedicate. Pur şi simplu, parcă aşteptăm să se întâmple un accident, cu un avion de pasageri. Nu că vrem ca ei să cauzeze un accident în aer, dar pur şi simplu ar putea fi să fie ceva nesăbuit. Ele se pot întâmpla. Şi ar trebui să facem ceva în direcţia aceasta ca să nu aibă loc.
În afară de această „încordare a muşcilor“, este şi o încercare a Moscovei de a testa răspunsul NATO?
Cred că poate fi şvorba şi de asta. Este o testare, o încordare de muşchi să ne arate că ei sunt încă puternici şi sunt destul de puternici. E un punct de vedere militar. Dar, atât timp cât nu este o încălcare a graniţelor, al spaţiului aerian, acesta este doar un motiv de îngrijorare, de luat în considerare.
Vedem această forţă a ruşilor şi în Marea Neagră. Exerciţiile NATO vor începe acolo luni. Or, am văzut o reacţie agresivă din partea ruşilor, care au decis să trimită acolo nave de război în Marea Neagră. Acum are puterea de a face asta pentru că poate controla Crimeea. Ce credeţi că se va întâmpla pe termen scurt în această regiune?
În primul rând, trebuie să avem grijă de treburile noastre. Noi ar trebui să ne întărim teritoriul nostru, graniţele noastre, teritoriul alianţei. Şi trebuie să adunăm toate elementele la un loc ca ţările NATO să se simtă sigure. Ceea ce face Rusia ca răspuns la aceste acţiuni, va veni ca o consecinţă. Noi trebuie să ne întărim securitatea – despre asta este vorba în NATO: întărirea graniţelor alianţei.
Priopritatea NATO este, aşadar, să protejeze scuritatea naţională în ţările de pe flancul estic. Unde intră Ucraina în această ecuaţie? Putem vorbi despre o ipoteză în care Ucraina să deviă membru NATO?
Sigur, NATO este deschisă pentru ţările dispuse să fie membre şi care îndeplinesc condiţiile. Sigur, nu este doar o problemă tehnică, ci şi o decizie politică majoră, din ambele părţi: şi din ţara care a decis să fie membră, dar şi din partea ţărilor deja membre, care trebuie să decidă dacă doresc noul membru. Ucraina nu face parte din NATO şi acest lucru contribuie la această situaţie dramatică care se întâmplă în ţară. În cazul ţărilor baltice sau al României, noi suntem bucuroşi să facem parte din această alianţă, astfel că siguranţa securităţii noastre este complet diferită.
Voci din România au spus că nu ar putea să-şi imagineze o astfel de situaţie critică aici. Credeţi că acst război civil din estul Ucraina a forţat ca ţările NATO să fie mai puternic legate. Avem legături mai însemnate cu Ucraina, cu Letonia, cu Polonia tocmai din cauza conflictului din Ucraina?
Aţi menţionat război civil în Ucraina, însă acesta a fost început cu o încurajare din afară. Veneau luptători in afară. Forţe miliatere străine au preluat controlul iniţial. Acei luptători ruşi chiar se lăudau cu asta, cum au trecut graniţa, cum au ocupat clădirile guvernamentale. Aşa că nu este atât de simplu ca un război civil, pentru că a existat implicarea exterioară. Iar în ceea ce priveşte legătura dintre noi, într-adevăr, ne-a ajutat să ne încurajăm mai mult, să ne coordonăm acţiunile, să avem măsuri de apărare comune pentru a ne apăra ţările.
Ce aţi spus despre războiul civil este interesant. Putem spune că populaţia locală susţine mişcarea separatistă. Este UE şi NATO să intervină aici, dat fiind suportul local pentru separatişti?
Situaţia este relativ nouă. Şi NATO, şi UE învaţă din această situaţia. Nu există o strategie definitivă probabil pentru că Ucraina nu este membră a niciuneia dintre organizaţiile menţionate, iar asta complică un pic situaţia. Cu toţii învăţăm şi încercăm să găsim soluţii şi răspunsuri potrivite.
Oare Bruxelles ar lăsa estul Ucrainei să se rupă de Ucraina, dat fiind faptul că asta vrea populaţia locală. Putem aveam încredere într-un referendum sau o consultare a populaţiei privind această ipoteză?
Aceasta nu ar fi decizia Bruxelles-ului – să lasă o parte dintr-o ţară să se separă, asta ar fi decizai Ucrainei.
Dar Kievul ar cere susţinerea din partea Bruxelles-ului.
Ar cere-o pentru a se asigura că tratatele internaţionale şi principiile internaţionale ar fi păstrate intacte şi nu ar fi încălcate, lucru care se întâmplă acum în Ucraina. Dar din punct de vedere constituţional, e poblema Ucrainei. Bineînţeles, îi vedem pe Angle Merkel şi Francois Hollande care se implică, dar ei fac asta pentru că acest conflict are loc pe continentul Europa, este la uşa Europei şi doresc să oprească vărsarea de sânge.
Mai multe declaraţii:
Se încarcă comentariile...
