Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, la Adevărul Live: „Succesul Ucrainei, o mare ameninţare“ pentru Rusia lui Putin. Gafa legată de Bucovina de Nord
0
La şase ani de la anexarea Crimeei şi începutul conflictului armat din estul Ucrainei, consolidarea militară rusă la Marea Neagră este o realitate şi pacea pare departe în aceste regiuni din apropierea României. Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, vine cu explicaţii pe marginea acestor subiecte la Adevărul Live.
Părem departe de teatrul de război din Ucraina şi tindem să-l „uităm“ printre fel şi fel de treburi cotidiene, dar de fapt suntem atât de aproape încât nici nu ne imaginăm. Situaţia a escaladat acum şase ani, pe fondul victoriei EuroMaidanului în Ucraina şi fugii fostului preşedinte Viktor Ianukovici în Rusia.
EuroMaidanul a fost urmat de anexarea Crimeei de către Rusia, primul rapt teritorial produs în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, un act de agresiune asupra altui stat caracteristic unor vremuri nesigure ce le consideram încheiate, apoi de izbucnirea conflictului armat din Doneţk şi Luhansk, din sud-estul Ucrainei, între armata ucraineană şi, oficial, separatiştii proruşi din cele două regiuni. Un război soldat cu peste 13.000 de morţi până acum şi al cărui final pare încă departe, în pofida acordurilor de încetare a focului semnate până acum şi negocierilor de pace purtate în prezent.
Despre negocierile de pace în formatul Normandia privind conflictul armat din Donbas
Statutul Donbasului reprezintă mărul discordiei între ruşi şi ucraineni în negocierile în formatul Normandia, subliniază ambasadorul Ucrainei în România: „Se pun bazele pentru pace, dar se vede din ce în ce mai clar că poziţia Federaţiei Ruse rămâne neschimbată, că nu vrea într-adevăr pace în Donbas. De fapt, Rusia vrea legalizarea situaţiei în care cei care se prezintă şefi ai aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Luhansk să fie legitimaţi prin alegeri organizate, în condiţiile în care nu avem cum să organizăm alegeri în mod democratic. Avem totuşi unele succese după (summitul în formatul, n. red.) Normandia de la Paris. Este vorba, mai exact, despre un schimb de prizonieri de război. Asta s-a întâmplat la finalul anului trecut, pe 29 decembrie. Dacă nu greşesc, şi acum sunt în curs negocieri la Minsk în grup trilateral privind (realizarea unui, n. red.) schimb de prizonieri de război şi de persoane deţinute în formatul toţi pe toţi. Rămâne discuţia asupra statutului special. Rămânem pe poziţia că orice statut special poate fi rezultatul unor alegeri democratice şi poate fi legalizat numai după aceste alegeri. Iar aceste alegeri, aşa cum au menţionat şi declarat în nenumărate rânduri oficialii de la Kiev, pot fi organizate exclusiv în concordanţă cu legislaţia ucraineană“.
Spre un nou conflict îngheţat de tipul Transnistriei în Donbas?
Ucraina a învăţat lecţia conflictului transnistrean, spune Oleksandr Bankov: „N-aş dori să cred în aşa ceva, întrucât preşedintele (Voldimir, n. red.) Zelenski şi toată echipa politică actuală din Ucraina crede (în pace, n. red.) şi vrea pace pentru Donbas. Dar pacea nu poate fi (făcută, n. red.) cu orice preţ. Totuşi, nu cred că Donbasul are riscuri de a deveni Transnistria, de a deveni un conflict îngheţat. Vă şi explic de ce. În primul rând, în conflictul transnistrean există un dialog între Chişinău şi Tiraspol, ceea ce-i permite de fapt Rusiei să nu fie parte a acestui conflict şi să spună tot timpul că trebuie să rezolvaţi între voi ce aveţi de rezolvat, cu toate că toată lumea înţelege că Tiraspolul este dependent sută la sută de Federaţia Rusă, atât prin prezenţa armatei ruse în teritoriul transnistrean, cât şi economic şi aşa mai departe. În Donbas, Ucraina nu a acceptat niciodată şi nici nu va accepta niciodată dialogul cu aşa-numiţii şefi ai republicilor populare Doneţk şi Luhansk. Noi înţelegem şi am învăţat lecţia conflictului transnistrean şi nu vom permite să ajungem în situaţia ca Rusia să fie scoasă de la masa negocierilor. Va fi scoasă din formatul unde se va prezenta ca observator sau ca fiind cel care garantează, nu din cel ca participant efectiv. Pentru că Rusia participă, alimentează şi susţine acest conflict“.
Riscul extinderii războiului din Donbas
Posibilitatea extinderii conflictului armat din Donbas în alte teritorii ale Ucrainei nu poate fi îndepărtată, avertizează diplomatul ucrainean: „Acest risc nu poate fi exclus, având în vedere că în 2014, de exemplu, şi eu personal nu am crezut că Rusia ne va ataca direct în Donbas după Crimeea. Nici în Crimeea, nici în Donbas, dar uitaţi-vă ce s-a întâmplat! Noi ştim cu toţii despre Ilovaisk, despre Debalţevo, despre implicarea directă a trupelor ruseşti acolo unde era necesar pentru a menţine situaţia teritoriilor ocupate şi pentru a susţine de fapt acţiunile prin implicare mai amplă, cu artilerii.. Bine, nu au folosit aviaţia, dar sperăm să nu ajungem acolo. Dar prezenţa lor este dovedită atât de observatorii OSCE, cât şi de alţi parteneri. Deci nu pot să spun că extinderea acestui conflict este exclusă, tocmai din acest motiv poziţia comunităţii internaţionale şi a partenerilor noştri, atât din UE, cât şi de peste Ocean - SUA şi alte state - este foarte importantă pentru a dovedi Rusiei că preţul acestei extinderi va fi mai mare decât ceea ce Rusia plăteşte acum, prin sancţiuni, prin restricţiile impuse“.
Situaţia Crimeei
La şase ani de la intrarea „omuleţilor verzi“ ai Rusiei lui Putin în Crimeea, ambasadorul ucrainean declară răspicat că peninsula de la Marea Neagră aparţine de jure ţării sale: „Spun foarte clar şi foarte direct că Crimeea aparţine Ucrainei de jure, este parte a teritoriului ucrainean care momentan se afă sub ocupaţia Federaţiei Ruse. Va avea o soluţie într-o zi, pentru că este de datoria noastră. Şi nu mă refer doar la Ucraina, la guvernul şi la preşedintele nostru, mă refer la toată comunitatea internaţională, (ca ele, n. red.) să facă în aşa fel încât această problemă să aibă soluţia adecvată. Dar soluţia adecvată poate fi una singură: întoarcerea la respectul faţă de suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei“.
Şansele de aderare la NATO şi UE
Potrivit lui Oleksandr Bankov, poporul ucrainean îşi doreşte aderarea la UE şi NATO, iar accentul în aceste procese este pus acum pe partea practică: „În primul rând, aceste speranţe se bazează pe dorinţa populaţiei. Vă dau sondaje recente, făcute în februarie anul acesta, care spun că peste 60% din populaţia Ucrainei sprijină aderarea Ucrainei la UE şi peste 50% crede că garanţia securităţii Ucrainei poate fi obţinută prin aderarea la NATO. Asta este drept dovadă că poporul ucrainean crede foarte mult în valorile europene şi crede foarte mult în parcursul european al ţării. Sigur, noi nu avem speranţe să avem mâine o decizie politică la Bruxelle, atât pentru aderarea la UE, cât şi pentru aderarea la NATO, dar linia de acţiune de acum este cea a reformelor, pentru a transforma statul ucrainean într-un stat european atât din punct de vedere al modului de viaţă, cât şi al legislaţiei. Beneficiem de Acordul de asociere cu UE. Ucraina devine din ce în ce mai apropiată de Uniunea Europeană din punct de vedere, dacă doriţi, a aderării practice: crearea unui fond în Ucraina similar cu regulile din Uniunea Europeană“.
Tentativa Rusiei de a împiedica apropierea ucrainenilor de Uniunea Europeană
Apropierea Ucrainei de UE constituie un pericol pentru actualul regim din Rusia, al cărui fir narativ este axat pe prezentarea blocului comunitar în mod ostil, dă de înţeles ambasadorul ucrainean la Bucureşti: „Eu sunt convins în ceea ce spun. Cred că succesul Ucrainei reprezintă o mare ameninţare şi un mare pericol pentru Federaţia Rusă. Pentru că regimul actual din Federaţia Rusă a reprezentat mereu UE şi valorile europene ca fiind ostile pentru mentalitatea, pentru lumea rusească, aşa cum o numesc ei. Iar Ucraina, fiind cel mai apropiat stat pentru Federaţia Rusă din punct de vedere al mentalităţii, dacă doriţi, e cea mai bună dovadă că se poate face altfel, că există totuşi o altă direcţie de dezvoltare, o altă direcţie de dezvoltare civilizaţională, că un stat care a fost pe vremuri parte a Uniunii Sovietice (...) îşi poate clădi o altă realitate, îşi poate clădi alte succese profitând de o cooperare mult mai profundă şi mult mai adecvată cu Uniunea Europeană. Noi, de fapt suntem un risc pentru ei, pentru că noi spunem «hai că se poate, se poate trăi altfel, nu aşa cum trăiesc oamenii în Federaţia Rusă».
Unde ţinteşte Vladimir Putin cu declaraţii că ruşii şi ucrainenii sunt acelaşi popor
„Nu ştiu cine mai crede în astfel de declaraţii, că suntem acelaşi popor, că împărtăşim aceleaşi valori. În Ucraina, după 2013, 2014, 2015, când am asistat cu toţii la ceea ce au făcut ei în Crimeea, apoi în Donbas, după peste 13.000 de morţi, eroii practic care au protejat Ucraina în Donbas, după peste 1,8 milioane de persoane deplasate intern, după mai multe acţiuni ale Federaţiei Ruse, (...) narativul ţinteşte într-o anumită parte a populaţiei. Dar eu nu cred că există sentimente de prietenie faţă de Federaţia Rusă. Asta nu înseamnă că există sentimente de ostilitate. Eu cred totuşi că majoritatea ucrainenilor vor pur şi simplu o restabilire a păcii şi ordinii normale în Ucraina. Şi vor totuşi independenţa, ceea ce s-a dovedit şi la EuroMaidanul din 2013-2014“.
Iniţiativa lui Emmanuel Macron de refacere a relaţiilor cu Rusia
Refacerea relaţiilor cu Rusia trebuie axată pe respectarea obligaţiilor internaţionale şi a suveranităţii celorlalte state, apreciază Oleksandr Bankov: „Nu pot să-l contrazic pe Macron, pentru că sperăm şi noi în pace, dar depinde cu ce preţ vom ajunge la această pace. Trebuie să acceptăm de fapt realitatea aşa cum este: avem de-a face cu Rusia pentru că este vecinul nostru şi un jucător important atât în regiunea noastră, cât şi în regiunea mai largă şi ea nu va dispărea. Având în vedere aceste realităţi, sigur că trebuie să ajungem cumva să restabilim relaţii cu Rusia, dar depinde cu ce preţ. Preţul este în primul rând respectul reciproc, respectul faţă de obligaţiile sale internaţionale, respectul faţă de statele suverane şi independente în jurul său şi în alte regiuni, pentru că se ştie foarte bine că Rusia este implicată şi în alte ţări, alte regiuni. Şi sigur că Rusia trebuie să dea dovada unui stat care este până la urmă şi membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, instituţia internaţională care a fost creată pentru menţinerea păcii şi stabilităţii la nivel global“.
Relaţiile româno-ucrainene
„Relaţiile cu România le caracterizez ca fiind unele bune, unele de bună vecinătate, dar ca având un potenţial mult mai mare decât am atins deja. Mă refer la relaţiile comerciale, economice, energetice, de infrastructură, umanitare... Avem un potenţial foarte mare care încă nu este dezvoltat aşa cum ar trebui să fie“, notează ambasadorul Ucrainei în România.
În ceea ce priveşte criticile provocate în România de o declaraţie a lui Volodimir Zelenski despre Bucovina de Nord, Oleksandr Bankov susţine că situaţia a apărut în urma unei greşeli de traducere.
„Vorbim acum de traduceri. Eu fiind filolog şi traducător, ştiu ce înseamnă să traduci în altă limbă. În primul rând, originalul a fost în limba ucraineană. Şi varianta cea mai apropiată a originalului este «a fost luată». El (preşedintele ucrainean, n..red.) nu a vorbit de ocupaţie, nu a spus cuvântul «ocupat», sau «sub ocupaţia», sau alte forme. Eu consider că subiectul acesta este închis, pentru că într-adevăr a fost o greşeală de traducere pe care ne-o asumăm şi am făcut-o şi public acest lucru printr-o declaraţie pe Facebook unde am scris că: «Da, este o situaţie neplăcută şi înţelegem reacţia aici la Bucureşti, dar până la urmă am corectat traducerea în limba engleză“.
Se încarcă comentariile...
