VIDEO Generalul Grumaz: „România ar fi trebuit să fie într-un du-te-vino cu Polonia pentru a stabiliza ameninţarea din Est”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ucraina

Separatiştii din estul Ucrainei au cerut luni integrarea în Federaţia Rusă, după anunţarea unor rezultate pozitive la votul de duminică, desfăşurat sub ameninţarea armelor. Lipsa de răspuns a Moscovei a crescut tensiunile între proruşi, în timp ce UE a extins lista sancţiunilor.

Principalele declaraţii din timpul emisiunii: 

Mircea Barbu: 

Prima zi a republicii Doneţk este foarte frumoasă. Magazinele s-au redeschis, mijloacele de transport în comun au început să funcţioneze, lucrurile revin la normal. Au mai fost incidente violente peste noapte, dar nimic semnificativ. 

Conflictele sunt deja, separatiştii atacă militarii, aceştia răspund. Acum vor avea mai mult legitimitate, din punctul lor de vedere. Au anunţat deja că vor considera trupele ucrainene „forţe ocupatoare”. 

Există rupturi în interiorul facţiunilor separatiste. Autorităţile separatiste din Doneţk nu sunt în legătură cu cele din Lugansk, cel puţin aşa ni se transmite. Cu toate acestea, este greu de crezut, s-au coordonat foarte bine pentru organizarea referendumului. 

Alexandru Grumaz: 

Priviţi evenimentele din Ucraina la momentul actual. Dar haideţi să ne uităm la începutul acestei crize. Putin a obţinut deja ce a vrut. Crimeea este deja un precedent, o lecţie învăţată. Poate fi un precedent pentru alte conflicte, cum ar fi cele din Asia. Putin a întreţinut toată această îmbulzeală la graniţe. 

Acum, tonul lui Putin s-a îndulcit. Crimeea s-a alipit Rusiei, sancţiunile economice asupra Rusiei nu sunt foarte importante, popularitatea lui Putin este la 82%. Acum, el vrea să se transforme în pacificator, să rezolve lucrurile. 

De fapt, ne îndreptăm în mod sigur spre o federalizare a Ucrainei. 

Prima etapă din dezmembrarea Ucrainei, încheiată. Urmează negocierile sau războiul? 

Darie Cristea: 

Ni se comunică tot felul de cifre care nu au nicio bază. Este clar că cifrele de la referendumuri sunt aberante. Există cifre paralele, să le zicem sondaje, care arată că populaţia nu este încântată de situaţie. Rusia are interesul să transnistrizeze aceste regiuni. De cealaltă parte, separatiştii vor integrarea în Rusia, reluarea unor legături comerciale. 

Nimeni de acolo nu ar fi dispus la un război civil care să dureze mult. Separatiştii au tot interesul să dorească pacificarea. 

Alexandru Grumaz: 

Aducerea lor la aceeaşi masă de negocieri legitimizează separatiştii din estul Ucrainei. 

Darie Cristea: 

Nu este chiar cea mai fericită alegere geopolitică între Ucraina şi Rusia. 

Cum va evolua criza din Ucraina în următoarele zile şi care sunt ameninţările pentru România sunt întrebări la care vor răspunde gen.(r) Alexandru Grumaz, sociologul Darie Cristea şi corespondentul Adevărul la Bruxelles, Cristian Unteanu, în cadrul unei noi ediţii Adevărul Live, începând cu ora 13.00. Trimisul special la Slaviansk, Mircea Barbu, va relata evoluţia de la faţa locului şi planurile separatiştilor din provincia Doneţk.

Cristian Unteanu: 

Prima etapă din dezmembrarea Ucrainei de-abia începe. Abia acum se pun piesele într-un raţionament care nu vizează doar Ucraina. Ucraina este un experiment. Un prim punct îl reprezintă folosirea referendumului, arma democratică supremă. 

Din punctul de vedere al legislaţiei internaţionale, povestea nu este încheiată. Recunoaşterea unilaterală a rezultatelor referendumului de către Rusia ar însemna nu doar că se crează un precedent în anexarea unui teritoriu, ci se dă o uriaşă masă de argumente. 

Candidatul UDMR pe lista de europarlamentare spune că pe agenda sa se află autonomia Ţinutului Secuiesc. O asemenea afirmaţie privind Ţinutul Secuiesc nu poate decât să inflameze o populaţie şi-aşa supusă unui bombardament. 

Mai mult multe alte posibile zone de revendicări. Să nu uităm că în Ucraina luptă foste trupe de elită, de partizani, care au fost în fosta Iugoslavia. 

Vorbim despre elemente care se aşează pentru o uriaşă demonstraţie. Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este o lovituă în inima Europei, cu armele şi legislaţia Europei. 

Alexandru Grumaz: 

Văd Ucraina la ora actuală ca pe o posibilă Libie. Nu există un guvern stabil, există facţiuni rebele pe tot teritoriul său şi partea de vest. 

Istoric, Ucraina este un teritoriu de confruntare. Extremiştii de la Kiev sau Sectorul de Dreapta nu au o pondere aşa mare în rândul populaţiei. Ei sunt văzuţi într-o anumită aură de presa de la Moscova, dar nu se bucură de sprijinul populaţiei. 

Asistăm la un război informaţional condus de la Moscova. 

Darie Cristea:

Pare că secesiunea din Ucraina se produce la adăpostul a ceea ce ar putea părea legislaţie internaţională. Să fim serioşi, într-un stat democratic, nu face oricine vrea un referendum, fie în baze etnice, fie în baze religioase. 

Alexandru Grumaz:

Să nu credeţi că invazia Crimeei a fost gândită cu trei luni înainte. Ea fost planificată cu mult timp înainte, asta s-a văzut şi din felul în care a decurs. 

Haideţi să ne întoarcem în 1999, când Putin a fost pus preşedinte de servicii cu ideea de a reface URSS. Această elită a fost gândită de Andropov, care a creat un serviciul de externe paralel. 

Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este cauzat de Snowden, care a furat multe informaţii militare. 

Darie Cristea: 

Dacă ne uităm la situaţia unui stat comunist înainte de 1989, este evident că membrii acestor servicii paralele urmau să preia o serie de avantaje după căderea comunismului. Ei aveau informaţii, aveau deschidere în afară. 

Cristian Unteanu: 

Situaţia cu Rogozin a fost foarte gravă. Nu este vorba neapărat de forţarea spaţiului aerian. Noi am căzut pradă unor specialişti în jocuri politice. Provocarea a fost foarte reală. A arătat că spaţiul României şi al Ucrainei pot fi penetrate. 

Convocarea CSAT ar avea sensul de a da un mesaj că situaţia este urmărită la nivelul real al gravităţii sale. 

Ameninţări există. A început destabilizarea în Ucraina. Este considerată o potenţială sursă de extensie pe un flanc al NATO. 

Nimeni nu vrea să-şi reamintească o frază esenţială spusă de Lavrov: „Noi vom proteja cu toate mijloacele pe care le avem conaţionalilor noştri de pretutindeni”.

Alexandru Grumaz:

Bulgaria nu renunţă la South Stream. Există o relaţie de prietenie foarte bună între Putin şi Viktor Orban. Nu vedem că în jurul nostru s-au dat zeci de miliarde de euro pentru centrale nucleare, bani de la Moscova. 

Nu mai vorbim despre gaz. Trebuie să privim imaginea de ansamblu. Sunt surprins că n-am văzut la Bucureşti niciun desant politic de la Bruxelles, de la Londra, de la Berlin. Suntem în Europa, dar o să vedem un desant de la Washington. Unitatea Europei este fragmentată în ceea ce priveşte Ucrainei. 

Iar aici revine importanţa uriaşă a parteneriatului nostru cu SUA şi NATO. Noi, alături de Polonia, reprezentăm flancul estic al NATO. Ar fi trebuit să fim într-un du-te-vino permanent cu Varşovia şi, împreună cu SUA, să găsim soluţii pentru a stabiliza acest flanc.

Darie Cristea: 

Divizarea Europei este evidentă şi în incidentul cu Rogozin. Dacă urmărim declaraţiile preşedintelui şi ale prim-ministrului, vedem că, la un moment dat, în UE s-a spus că aceste persoane nu mai au voie să vină. Dar nu s-au stabilit norme operaţionale. 

Cristian Unteanu: 

Pentru ca o asemenea măsură să devină operaţională, ea trebuie să facă parte dintr-un acord semnat şi aprobat prin consens în Consiliul European. 

Alexandru Grumaz: 

Aceste vizite au ca prim scop reasigurarea ţărilor estice din NATO de sprijinul american. Este importantă consolidarea stabilităţii politice din ţările respective.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite