Talpeş, despre conflictul din Ucraina: „Putin mi-a spus: «Domnule Talpeş, noi nu acceptăm ideea că ruşii nu au aceleaşi drepturi ca ceilalţi»“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La Adevărul Live, Ioan Talpeş, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, a încercat să găsească un răspuns coerent la o întrebare nu numai legitimă, dar şi extrem de urgentă: ce se întâmplă, de fapt, în Ucraina? Emisiunea a fost moderată de jurnalistul Cristian Unteanu.

Cristian Unteanu: Toată lumea este cu ochii pe Ucraina şi se întreabă ce va urma.

Ioan Talpeş: Cred că ne aflăm în faza în care en este bgreu să răspundem cu adevărat ce va urma. lucrurile sunt sub imperiul emoţiilor. Încă nu s-a ajuns la adevăratele resentimente. 

Cr. Unteanu: Ce se întâmplă în Ucraina?

Talpeş: Spun că trebuie neapărat să ţinem cont de faptul că există sentimente şi resentimente, atunci când încercăm să răspundem la momentele actuale a situaţiei în care se găseşte Ucraina astăzi. Există mulţi oameni în Ucraina care cred că apropierea Ucrainei de UE a fost făcută forţat şi că aceasta nu reprezintă şi opţiunile populaţiei de origine rusă. Trebuie să găsim un teritoriu de comunicare, pentru că soluţiile nu se găsesc peste noapte. 

Unteanu: Avem o intervenţie directă a Rusiei în această zonă. Este o formulă de conflict militar?

Sper că nu se va ajunge aici. Dar Moscova şi preşedintele Putin niciodată n-au renunţat la ideea că populaţia rusă din teritoriile respective are dreptul la propria exprimare şi că, dacă Kievul a ales să meargă cu Europa, şi ei au dreptul să se pronunţe. În 53-53, în timpul lui Hrusciov, s-au făcut o serie de înţelegeri care la Moscova s-au interpretat a fi concesii, cedări teritoriale, care aveau ca logică să liniştească un posibil naţionalism ucrainean. S-a făcut o cedare de teritoriu, inclusiv Crimeea, ca să fie un fel de factor de prsiune continuă. Eu am discutat cu ucraineni, care spun că au fost alături de ruşi când au cucerit Siberia şi se întreabă cu ce au rămas.

I se va da dreptate Moscovei care cere un stat de tip federal?

Eu sunt convins că formula de federaţie va fi singura soluţie care va rezolva condiţia statalităţii ucrainene.

Rusia are interesul politic de a intra într-o formulă de conflict deschis cu Ucraina?

Nu cred că cineva gândeşte în termenii aceştia, dar un lucru este clar: sunt hotărâţi să meargă până la aşa ceva. Am avut cu domnul Putin o discuţie particulară, în care mi-a spus aşa: Domnul Talpeş, noi nu putem să acceptăm ideea că ruşii nu au aceleaşi drepturi ca ceilalţi. Drepturile au fost stabilte de Occident. Nu vrem decât să ni se aplice aceleaşi drepturi. Ruşii se gândesc că, după 1989, au fost neîndreptăţiţi.

Credeţi că Putin va avea curajul politic de a ordona o intrare a armatei în stare de război?

Nu cred că el va escalada. 

Dar trupele de acum din Ucraina ce sunt?

Un mic ajutor frăţesc. Acelea nu sunt trupe, sunt avertismente. 

Guvernul de la Kiev va reacţiona împotriva acestui ajutor frăţesc?

Ar face o mare greşeală dacă ar face asta. Au tradiţia unor astfel de confruntări între comunităţi. Gândiţi-vă la tătari, la kazaci. Noi trecem peste faptul că acum ne aflăm în faţa unui alt experiment, acela de transformare a homo soviecticus. În 1918-1919, pe formula căderii marilor imperii, imperiul ţarist a intrat în disoluţie. Deodată a fost promovată o altă variantă a unităţii: acest homo sovieticus. Noi nu prea am înţeles în România ce înseamnă acest homo sovieticus. Pe teritoriul URSS s-a mers pe această variantă care dădea un fel de compensaţie formulelor etnice şi lingvistice.

Care este riscul acestei renaţionalizări a spaţiului ex-sovietic?

În ceea ce priveşte fosta URSS, lucrurile sunt mai directe.Ucraina a venit ca prima formulă de Rusie kieveană. Prima radă ucraineană a decis alăturarea la Moscova.

Există posibile ameninţări de securitate înspre România şi R. Moldova?

Moldova trăeişte momentele care se petrec în Ucraina, pentru că este înconjurată de teritorii ucrainene. Mai mult, există şi populaţie de etnie ucraineană în Moldova. Trebuie să luăm în calcul şi problematica Transnistriei, care intră într-o zonă de escaladă, pentru că devine foarte importantă pentru Moscova ca formulă de variantă statală. Se fac mereu sugestii, ca România, ca stat de drept moştenitor, să dea o declaraţie de renunţare a Transnistriei. Nu cred că România ar trebui să facă acest lucru. 

Pot veni formule de ameninţări la adresa României?

Ameninţări e dificil, pentru că în ultima vreme s-a insistat pe apartenenţa la NATO, nu din partea nostră, ci din parte acelor care le pot oferi. Mă refer la garanţii americane explicite. Ar trebui să luăm în seamă cam de câte ori în ultimii ani s-a vorbit la Moscova că scutul de la Deveselu n-ar avea ce căuta în România. O asemenea chestiune este cam din 1878, când România a fost considerată un teritoriu în care Rusia îşi prelungea o poziţie avantajată în sensul că România nu putea să fie folosită de alte forţe fără acordul Rusiei.

Credeţi că Rusia se poate angaja într-o formulă preconflcit cu NATO?

Mi-e greu să vorbesc în aceşti termeni. Ne-ar duce la dezastru global. Dacă i se cere Rusiei să fie logică şi raţională, şi ruşii au dreptul să fie logici şi raţionali.

În 1995, Ucraina a renunţat la toate rachetele cu rază medie şi la încărcături nucelare. A fost o înţelegere între NATO şi Rusia pe care liderul de la Kiev a acceptat-o - Kicima- după o întânire la care a paritcipat şi preşedintele SUA, Clinton. Şi Boris Elţîn a fosta colo.Eu am fost în ucraina de mai multe ori, îmncercând să obţin de la ei o formulă de tratat, pentru că nu puteam să luăm în discuţie negocierile cu NATO până când nu ajungeam să încheiem un tratat de frontiere cu Ucraina. Atunci,  în 1996, a avut loc o conferinţă regională, zonală, la Bucureşti, la care a participat inclşusiv şi domnul Primakov, ministrul de Externe al Rusiei, după ce eu am fost însărcinat să-l conving să vină la Bucureşti. A venit special de la Shanghai, de unde se semna un acord special între China şi Rusia, cu un avion.A venit omul să semneze un tratat şi nu s-a mai semnat.

De ce?

Asta vreau şi eu să întreb. 

Şi n-aţi reuşit să aflaţi?

Haideţi să vă spun ce mi-a spus mie Primakov. Primakov mi-a spus, la o întâlnire privată: Eu vin de la Shanghai şi mi se spune aşa din parte ministrului de Externe al vostru. 

Ce i s-a spus?

Mi-a fost greu să-i spun că nu ştiu ce i-a spus ministrul ţării mele, pentru că eu am fost trimis la Moscova şi la Kiev pentru discuţii de preşedintele Iliescu. Era domnul Meleşcanu ministru. Eu îl convinsesem pe Primakov să semneze un tratat de tipul celui semnat între Rusia şi Polonia.

Iar domnul Primakov nu v-a spus ce i s-a spus?

El mi-a spus atunci următoarea chestiune, mi-a dat un anunţ fenomenal: «Voi veţi pierde alegerile», asta îmi spunea în iunie. Când spunea voi, se referea la PDSR. A continuat: «dar nu voi semna până când nu veţi reveni şi nu voi semna decât cu dumneata». Ce mi-a spus mie atunci în particular, a mai spus la Moscova, când l-am însoţit pe preşedintele Iliescu, în 2003, şi când s-a semnat tratatul care trebuia semnat în 1996.

NATO va putea impune regulile unei încercăti de supravieţuire în cazul în care situaţia se tensionează mai mult în Ucraina?

Cred că da. Este clar că suntem în faza în care se cere un contact direct. NATO nu prea vrea să intervină, pentru că Ucraina nu e membră NATO.

Evoluţia din teren o vedeţi ascendentă sau lucrurile se vor opri?

Cred că cea mai nefericită escaladă ar fi aceea care ar face apel la cea care se cheamă mândrie publică. Cred că asupra Rusiei se fac nişte presiuni uriaşe, cum ar fi pierderi economice imense. Trebuie să înţelegem că tot ce s-a întâmplat cu petrolul după 2003 a fost o înţelegere între Est şi Vest, între Rusia şi SUA.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite