Ajutorul pentru Grecia, la mâna ţărilor din zona euro - Infografie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Grecii mai au de a;teptat p\n[ vor primi banii
Grecii mai au de a;teptat p\n[ vor primi banii

Parcursul până la obţinerea celui de-al treilea plan de salvare al Greciei de la faliment trece prin parlamentele mai multor state membre ale zonei euro.

Opt parlamente ale statelor din zona euro vor fi chemate să de-a un vot acordului privind salvarea Greciei, iar Bundestag-ul german va trebui să se pronunţe, chiar de două ori. Majoritatea acestor ţări, va aproba înţelegerea , dar în unele, precum Finlanda, discuţiile riscă să devină foarte aprinse.

În Belgia, Luxemburg, Cipru, Lituania, Italia, Spania şi Portugalia, Malta, Slovenia, Olanda, Legislativele nu trebuie să se pronunţe, deoarece noul program ar trebui să fie supravegheat de Mecanismul european de stabilitate (MES), pentru care membrii zonei Euro au deblocat deja capital în 2012. 

Dotat cu 700 de miliarde de euro, Mecanismul European de Stabilitate urmează să înlocuiască în timp Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF), care, în perioada de vârf a crizei datoriilor suverane, a emis obligaţiuni pentru a veni în sprijinul statelor membre ale zonei euro care aveau probleme.

Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va contribui cu o sumă cuprinsă între 40 şi 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea plan de asistenţă pe trei ani acordat Greciei, a cărui valoare totală este evaluată între 82 şi 86 de miliarde de euro, au declarat, ieri, pentru Reuters mai mulţi responsabili europeni.

ESM, fondul de salvare al zonei euro, nu va fi singurul contributor la acest program, deoarece Fondul Monetar Internaţional va fi implicat şi el.
 

„FMI nu se poate angaja la ora actuală, deoarece Grecia este în incapacitate de plată. Însă, după ce această problemă va fi soluţionată, FMI va putea fi implicat şi, astfel, vor fi reduse sumele oferite de ESM“, a declarat, luni seară, preşedintele ESM, Klaus Regling.

Membrii din afara zonei euro nu vor să ajute Atena 

Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, va încerca să blocheze orice tentativă a Uniunii Europene de a include fonduri britanice în noul program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, relatează marţi AFP, care citează mai multe cotidiane din Marea Britanie.

În timpul unor convorbiri telefonice cu omologi de-ai săi din alte state membre, Osborne a subliniat opoziţia Londrei faţă de participarea Marii Britanii la refinanţarea Greciei, potrivit Financial Times şi altor publicaţii britanice.

„Colegii noştri din zona euro au primit un mesaj clar şi puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziţia britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară“, a indicat o sursă a Ministerului de Finanţe de la Londra.

Şi premierul ceh Bohuslav Sobotka şi ministrul finanţelor Andrej Babis au declarat că Cehia refuză să garanteze un posibil împrumut pentru Grecia şi nu îi vor acorda niciun credit direct. UE îşi propune să utilizeze temporar instrumentul vechi cunoscut sub numele de Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Împrumuturile MESF sunt garantate de toate statele membre ale UE, nu numai de membrii zonei euro.

Potrivit lui Sobotka, este mai bine să existe un acord cu condiţii dure pentru Grecia decât un stat prăbuşit total în interiorul UE şi în NATO. El a spus că dacă Grecia vrea mai mult ajutor, trebuie să pună în aplicare măsuri de reformă. El a adăugat că solidaritatea europeană are limite şi graniţe.

Babis a declarat la rândul său că în cadrul mecanismului MESF, alte ţări din UE sunt împinse de asemenea în această problemă. El a amintit o declaraţie făcută în trecut de Consiliul European că acest mecanism nu va mai fi utilizat după iunie 2013, adăugând că Republica Cehă refuză orice garanţii pentru datoriile Greciei.

Republica Cehă ar trebui să ofere garanţii pentru 1,13% din posibilul împrumut în cadrul MESF dacă este aprobat. 

infografie grecia

Revoltă în Syriza, proteste şi greve în ţară 

Premierul grec, Alexis Tsipras, se confruntă cu misiunea dificilă de a-şi convinge partenerii de coaliţie să voteze acordul încheiat luni dimineaţă cu liderii din zona euro privind un nou plan de salvare a Greciei şi ar putea fi nevoit să-şi remanieze Guvernul şi să se bazeze pe voturile opoziţiei.

Parlamentul grec trebuie să voteze până astă seară patru legi, inclusiv cele privind reforma sistemului de pensii şi TVA. Dar ministrul Apărării, Panos Kammenos, din cadrul partidului antiausteritate Grecii Independenţi, a declarat deja că nu va susţine măsurile, deşi vrea să rămână în Guvern. El a comparat situaţia actuală cu o „lovitură de stat“.

De altfel, la revenirea lui Tsipras în Grecia, luni, au avut loc manifestaţii împotriva austerităţii, iar funcţionarii publici au făcut apel la o grevă de 24 de ore miercuri. Numeroşi greci care consideră că le sunt impuse condiţii extrem de dure şi-au exprimat furia online, folosind eticheta #ThisIsACoup (aceasta este o lovitură de stat-n.r.).

În condiţiile în care numeroşi parlamentari ai partidului premierului, Syriza, ar urma să nu respecte indicaţiile şi să respingă acordul, Tsipras ar putea să-şi remanieze Cabinetul sau să formeze un nou Guvern de coaliţie cu partidele de opoziţie Noua Democraţie, Potami şi PASOK, care susţin planul de salvare.

După revenirea delegaţiei elene de la Bruxelles, consilierii şi miniştrii lui Tsipras au avut toată ziua întâlniri pentru a redacta legile care trebuie adoptate de Legislativ.

Varoufakis: Acordul, „o lovitură de stat“

Fostul ministru grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, a condamnat vehement acordul pe care fostul său aliat, premierul Alexis Tsipras, l-a semnat cu creditorii internaţionali, calificându-l drept „o umilire“ a Greciei şi comparându-l cu lovitura de stat militară din anul 1967. „Acordul cu creditorii este o predare a Greciei, care devine un vasal al Eurogrupului. Este o umilire totală a Greciei, o anulare completă a suvernităţii naţionale“, a declarat Varoufakis pe blogul său.

„Acordul este comparabil cu lovitura de stat a coloneilor produsă în Grecia în anul 1967. Summitul liderilor zonei euro este un fel de lovitură de stat; diferenţa majoră este că în anul 1967 nu au fost afectate proprietăţile publice, pe când acum s-a cerut vânzarea tuturor proprietăţilor publice...“, a adăugat Varoufakis. El consideră că acest acord nu are nimic de-a face cu economia şi nici cu „o agendă de reforme capabilă să scoată Grecia din mocirlă“.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite