Europa

articolul anterior articolul urmator

Albania, refugiul surprinzător al elitei afgane

5
21 Sep 2021 18:58:48
Autor: Ion Gaidau
Complexul turistic Rafaelo, loc de găzduire pentru 600 de refugiaţi afgani FOTO Tripadvisor
Complexul turistic Rafaelo, loc de găzduire pentru 600 de refugiaţi afgani FOTO Tripadvisor

Plecaţi de pe aeroportul din Kabul în condiţii dramatice, la bordul unor aeronave militare americane, numeroşi afgani şi-au găsit un refugiu temporar în Albania până la finalizarea dosarului de viză pentru destinaţia finală: SUA.

În staţiunea balneară Shëngjin, situată în apropierea graniţei cu Muntenegru, la la 70 de kilometri nord-vest de Tirana, aproape 600 de afgani descoperă noua lor gazdă. Sunt ingineri, medici, jurnalişti, profesori sau studenţi, anglofoni în mare parte, reprezentanţi ai unei elite puse pe fugă de noii stăpâni ai Afganistanului: talibanii. Albania, despre care nu ştiu mai nimic, serveşte ca centru de tranzit, la fel ca Macedonia de Nord şi Kosovo. La cererea SUA, cele trei ţări balcanice s-au angajat să primească temporar afgani aflaţi în pericol. Albania, de exemplu, şi-a asumat găzduirea până la 4.000 de refugiaţi pentru o perioadă de „12-14 luni”, timp suficient pentru soluţionarea dosarului de viză pentru SUA. În Shëngjin, refugiaţii afgani sunt cazaţi într-un complex de cinci stele cu o replică perfectă în mijloc a Statuii Libertăţii, simbolul ţării în care aspiră să ajungă într-o bună zi, transmite corespondenta „Le Monde” Isabelle Mandraud.

„Pentru noi este o cauză firească. Acum 30 de ani, eram la fel ca afganii când am plecat spre coastele italiene”, explică premierul Edi Rama într-un interviu acordat pe 16 septembrie din biroul său de la Tirana.

Pe 19 august, la patru zile de la intrarea talibanilor în Kabul, premierul socialist al Albaniei a postat pe Twitter un colaj format din două imagini - una cu sute de afgani înghesuiţi într-un avion militar american pe aeroportul din capitala Afganistanului şi cealaltă cu mii de albanezi luând cu asalt o navă de marfă în 1991, după prăbuşirea celui mai intolerant regim comunist din Europa.

Doar 700 de refugiaţi afgani au reuşit să ajungă până acum în Ţara Vulturilor, evacuăriile fiind oprite între timp. Peste o sută dintre ei au fost preluaţi de Fundaţia Soros în oraşul port Durres, la vest de Tirana. În Albania, o ţară mică, cu mai puţin de 3 milioane de locuitori, unde salariul mediu lunar nu depăşeşte 460 de euro, alegerea de a găzdui refugiaţi nu este pusă în discuţie, nici măcar de către opoziţie, chiar dacă fostul preşedinte de dreapta, Sali Berisha, acuzat de corupţie, a fost declarat persona non grata peste Atlantic.

Refugiaţi afgani sosiţi în Albania pe 27 august FOTO EPA-EFE

„Albanezii datorează totul Statelor Unite, de la integrarea în organismele internaţionale, inclusiv în NATO (în 2009), până la stabilizarea lor”, explică Sébastien Gricourt, directorul Observatorului Balcanic, din cadrul Fundaţiei Jean Jaurès. „Îşi iau foarte în serios rolul în NATO, iar primirea unei părţi a refugiaţilor este o politică inteligentă, deoarece nu au prea multe de oferit ţărilor mari”, confirmă Toby Vogel, specialist în probleme balcanice.

Frustrate de blocarea aderării lor la Uniunea Europeană, Albania, Kosovo şi Macedonia de Nord, „ţările cele mai pro-americane din lume”, caută mai mult ca niciodată să intre în graţiile Washingtonului pentru favoruri ulterioare, subliniază Vogel.

Atenţi la suferinţă

Contrastul dintre condiţiile dramatice ale plecării din Kabul şi experienţa din Shëngjin este izbitor pentru refugiaţii afgani. Câţiva tineri se răcoresc în piscină râzând. Alţii joacă alături badminton sau volei. La apus, femeile se duc la plajă. Unele adolescente văd pentru prima dată în viaţă marea şi se aventurează în apă chicotind. Latifa, o fată drăguţă de 15 ani, se delectează din porumb la grătar oferit spontan de o turistă albaneză.

Refugiate afgane bucurându-se de apa mării FOTO Enri Canaj/ Magnum Photos via Le Monde

„Fizic sunt aici, dar mental am rămas acolo”, recunoaşte Linda Mohammedi. Ochii ei verzi şi frumoşi devin trişti când mărturiseşte că nu mai are nicio fotografie cu viaţa de dinainte. La fel ca mulţi refugiaţi din ţara sa, această tânără de 26 de ani specializată în agricultură şi genetică şi-a şters toate informaţiile de pe telefonul mobil şi din calculator de teama de a nu fi găsite de talibani.

Angajată de un ONG american, Linda vorbeşte de separarea dureroasă de familia sa, de orele petrecute la porţile aeroportului din Kabul, de spaima care i-a cuprins pe cei 67 de pasageri ai autobuzului său în care se afla atunci când au auzit, abia după ce au trecut de ultimele blocaje rutiere, despre atacul sinucigaş din 26 august soldat cu peste o sută de morţi, inclusiv 13 soldaţi americani. „În acel moment, ni s-a cerut să lăsăm totul, să luăm cu noi doar telefonul mobil sau un computer şi documentele”, spune ea.

În mijlocul unei mulţimi în panică, tânăra şi-a pierdut tovarăşii de drum. S-a îmbarcat, pe 28 august, la bordul unui avion militar american. A ajuns iniţial în Qatar, iar două zile mai târziu în Albania.

Toţi pasagerii din acel autobuz aveau acelaşi „sesam, deschide-te” preţios, o scrisoare de la Institutul de Tehnologie Agricolă al Universităţii din Michigan care îi făcea eligibili pentru a lua calea SUA, precizează corespondenta „Le Monde”. Najib (prenumele a fost schimbat la cererea sa), în vârstă de 39 de ani, este doctorand al acestei universităţi. A ajuns în Albania direct de la Kabul împreună cu soţia şi cei trei copii ai săi.

„Am fost de trei ori în Statele Unite şi tot de atâtea ori ori m-am întors să trăiesc şi să lucrez în Afganistan”, suspină el. „Am fost nevoiţi să lăsăm totul în urmă. Ultimul lucru la care m-am gândit când am închis uşa casei a fost că ultimii douăzeci de ani s-au terminat. Toate progresele realizate, toată munca depusă, s-a terminat”, adaugă Najib.

Ură faţă de talibani

„Talibanii ne detestă. Am primit mesaje de ameninţare, apoi vecinii mi-au spus că m-au căutat la birou”, spune Faisal Karimi, fost profesor de jurnalism la Universitatea Herat.

Faisal Karimi a condus şi Institute for Research and Media Studies, un centru care a iniţiat numeroase femei afgane în tainele jurnalismului.

Aflând despre descinderea talibanilor în biroul său, acest profesor a decis să fugă din oraş şi să ajungă cât mai repede la Kabul. A intrat în Kabul deghizat cu o barbă falsă. Pe 7 septembrie, în Albania, a aflat că vărul său, fotograful Morteza Samadi, a fost arestat de talibani în timp ce făcea poze la un protest organizat de femei.

Talibani defilând la Kabul FOTO EPA-EFE

O cunoscută prezentatoare TV în Afganistan a preferat la rândul ei să părăsească Kabulul după un ultim interviu cu noii stăpâni ai ţării. Acum preferă să rămână discretă.

Toţi aceşti refugiaţi împărtăşesc un sentiment de ură faţă de talibani, care s-au întors la putere după 20 de ani, dar şi faţă de ex-preşedintele fugar Ashraf Ghani, pe care îl acuză de încheierea unui „înţelegeri” cu noul regim islamist fundamentalist. Poate s-au schimbat între timp? Întrebarea îl face pe Najib să zâmbească amar: „Nu poţi să numeşti religioşi în posturi de miniştri ai economiei, agriculturii sau educaţiei!”. Apoi se încruntă. Jumătate din personalul afgan al Universităţii din Michigan încă nu poate să părăsească ţara. La fel ca ei, mii de afgani sunt în aşteptarea unei soluţii în timp ce situaţia umanitară se deteriorează. La marginea piscinei, Mahmoud, dentist de profesie, se ia cu mâinile de cap. Din cauza lipsei paşapoartelor, soţia şi copiii săi nu au putut pleca împreună cu el.

Edi Rama vrea să fie realist. „Probabil va dura mai mult de un an până când vor putea ajunge în Statele Unite”, afirmă el. „Va trebui să găsim soluţii pentru educaţia copiilor. Trebuie să ne pregătim şi pentru momentul în care finanţarea organizaţiilor americane va lua sfârşit”, adaugă premierul albanez. Aflat la putere din septembrie 2013, Rama vorbeşte din experienţă. La cererea Washingtonului, Albania găzduieşte din 2014 încoace 3.000 de mujahedini ai poporului iranian, opozanţi radicali ai regimului de la Teheran care au fost nevoiţi să plece din Irak odată cu retragerea forţelor americane.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

pathfinder
21.09.2021, 19:09:06

Nu e absolut nimic surprinzator.

-7 (13 voturi)
Adevarul supara
21.09.2021, 19:12:15

Degeaba plecati daca luati cu voi naravurile proaste, femeia tot umilita va fi, tot indoctrinata si fara posibilitatea de a lua decizii singura. Copiii vostri vor fi dusmanii occidentului fiind usor indoctrinati de imami, vor inunda strazile Europei de sange si panica. Acest film a mai fost, musulmani veniti la munca in Europa in anii 70 iar copiii lor teroristi in lume .

-10 (16 voturi)
pathfinder
21.09.2021, 19:40:35

"Plecaţi de pe aeroportul din Kabul în condiţii dramatice, la bordul unor aeronave militare americane, numeroşi afgani şi-au găsit un refugiu temporar în Albania până la finalizarea dosarului de viză pentru destinaţia finală: SUA." Mai fiul mamei care e tot timpul insarcinata, tu ai citit articolul?!?

-10 (14 voturi)
Kelemen Jakob
21.09.2021, 22:35:40

"Refugiate afgane bucurându-se de apa mării " Bineinteles ca au intrat imbracate in apa ca niste vaci.

-10 (16 voturi)
Simitis Kostas
21.09.2021, 23:01:17

Kelemen Jakob. Măi Boule, măi trollule muscălesc, dar de unde cunoști tu că vacile trebuie să se dezbrace ca să intre în apă. Zii măi Boule!!!

0 (4 voturi)
Modifică Setările