Europa

articolul anterior articolul urmator

Alegeri legislative în Germania: teme de campanie, coaliţii posibile şi ce urmează după vot

6
23 Sep 2021 07:27:46
Autor: Cristina Ene
FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

Pe 26 septembrie, germanii votează cel de-al 20-lea Parlament (Bundestag) postbelic, iar Angela Merkel părăseşte postul de cancelar după 16 ani.

Votul în persoană în cele 299 de circumscripţii electorale va începe pe 26 septembrie la 8:00 dimineaţa şi se va închide la 18:00, dar e de aşteptat ca cetăţenii să voteze prin corespondenţă în număr mai mare decât până acum din pricina pandemiei.
 
În Germania sunt circa 60 de milioane de persoane cu drept de vot.
 
Parlamentul german are la bază 598 de locuri la care se adaugă compensarea diferenţelor dintre votul direct pentru un candidat din cele 299 de circumscripţii electorale şi votul pentru partide (celelalte 299 de locuri). Actualul Bundestag are 706 locuri.
 
Celelalte partide sunt compensate dacă candidatul unui partid obţine mai multe voturi decât partidul din care face parte şi anume cu acea diferenţă de voturi.
 

Sistemul de vot din Germania

 
Germania este o republică parlamentară federală şi sistemul său actual datează de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, scrie Euronews.
 
Germanii acordă două voturi în ziua alegerilor: unul pentru candidaţii din circumscripţia lor şi altul pentru listele partidelor politice.
    
Jumătate din Bundestag este alcătuită din candidaţi din cele 299 circumscripţii ale ţării.
 
Votul pentru aceşti candidaţi este pe sistemul „primul care a trecut”, în care persoana cu cele mai multe voturi câştigă direct. Fiecare circumscripţie trimite astfel un câştigător în Bundestag.
 
Restul parlamentului provine din al doilea vot pentru listele partidelor politice. Fiecare partid prezintă o listă de candidaţi în fiecare dintre cele 16 state federale sau landuri ale Germaniei.
 
Numărul de locuri este determinat de populaţia din fiecare land şi apoi acordat partidelor pe baza proporţiei celui de-al doilea vot pe care îl primesc în acel land.
 
Numărul minim de mandate al unui partid este determinat de cifra mai mare dintre cele două voturi.
 
„Când vine vorba de reprezentarea partidelor, al doilea vot este de fapt mai important decât primul vot, deoarece defineşte procentul alocării de locuri partidelor”, spune Jana Puglierin, şeful Consiliului European pentru Relaţii Externe de la Berlin.
    
Al doilea vot determină proporţia de locuri pe care un partid le primeşte în Bundestag, dar un partid ar putea primi locuri suplimentare dacă câştigă mai multe locuri de circumscripţie într-un stat federal decât ar avea dreptul prin al doilea vot.
 
De exemplu, dacă un partid câştigă zece locuri prin votul listelor de partid, dar are  15 candidaţi aleşi direct prin votul circumscripţiei electorale, i se acorda cinci locuri suplimentare în Bundestag.
 
Discrepanţa apare deoarece „tot mai mulţi oameni îşi distribuie voturile diferit” între primul şi al doilea vot, spune Puglierin.
 
Numărul total de locuri Bundestag este apoi mărit pentru a li se acorda partidelor locuri proporţionale cu al doilea vot.
 
Aceste „locuri echilibrante” sunt în vigoare pentru asigurarea faptului că nici un partid nu deţine un avantaj nedrept faţă de celelalte.
 

Partidele din cursă şi coaliţii posibile

 
Partidul câştigător va fi cunoscut chiar din noaptea votului, însă până la alegerea unui nou cancelar e necesară formarea unei coaliţii numită după culorile formaţiunilor componente (negru –CDU; roşu-SPD; galben –FPD; verde-Verzii).  De regulă partidul cu cele mai multe voturi îşi impune candidatul ce va fi apoi aprobat de Parlament. Un partid are nevoie de un prag de 5% pentru a obţine mandate în Parlament.
 
Sondajele au arătat delimitarea a trei partide susceptibile să conducă o coaliţie, două tradiţionale, aliate la guvernarea curentă într-o „mare coaliţie” - Uniunea CDU/CSU,Partidul Social-Democrat (SPD) – respectiv unul în ascensiune, Partidul Verzilor. Ultimele sondaje îi cotează pe social-democraţii de centru-stânga pe primul loc cu 25%, în timp ce creştin-democraţii de centru-dreapta au căzut pe locul secund cu 22%. Verzii au scăzut un procent la 16%.
 
Alte partide contând pentru formarea unei coaliţii guvernamentale sunt: Partidul pro-mediu de afaceri Democraţii liberi (FDP), la 11% şi partidul de stânga Die Linke, la 6%.
 
Partidul radical de dreapa Alternativa pentru Germania (AfD) are 11% intenţii de vot însă nu intră în joc pentru alcătuirea unei coaliţii.
 
Coaliţii posibile sunt Kenya(roşu-roşu- verde), Jamaica (negru-galben-verde), respectiv Semaforul (roşu-galben-verde).
 
După ce Uniunea conservatoare a trecut pe locul doi în intenţiile de vot după 15 ani, e de aşteptat ca următoarea coaliţie să fie una de trei partide.
 
Candidaţii pentru postul de cancelar sunt Armin Laschet, liderul partidului CDU, Olaf Scholz, actualul ministru de finanţe şi vicecancelar, respectiv nou-venita Annalena Baerbock, co-lider al verzilor.
 

Temele cele mai importante

 
Una din temele principale ale campaniei electorale şi o problemă ce va marca viitoarea guvernare va fi reducerea emisiilor de carbon în Germania, o ţară puternic industrială şi cea mai mare economie a Europei.
Actuala guvernare s-a angajat la atingerea neutralităţii de carbon până în 2045.
 
Verzii şi Die Linke propun atingerea acestui obiectiv mai devreme prin renunţarea treptată la energia din cărbună până în 2030.
FPD propune atingerea neutralităţii climatice până în 2050, în timp ce AfD respinge consesnul ştiinţific privind schimbările climatice provocate de om şi nu a avansat o politică referitoare la climă.
 
În campaniile electorale s-a discutat intens despre impactul ţintelor climatice asupra vieţii de zi cu zi a populaţiei. Accentele sunt diferite: schimbul de emisii (CDU, FDP), respectiv limite de viteză pe autostrăzi sau descurajarea/interzicerea zborurilor pe distanţe mici (SPD, Verzii, Die Linke).
 
Consecinţele economice ale pandemiei au fost o altă temă dominantă, scrie The Guardian. Chiar dacă Germania a preluat volume mari de datorii pentru a atenua efectul a două blocaje prelungite, CDU şi FDP resping măririle de  impozite, promiţând alte reduceri de anvergură. SPD şi Verzii, pe de altă parte, spun că vor să ofere scutiri de impozite întreprinderilor mici, dar să reintroducă şi un impozit pe avere de aproximativ 1% pentru persoanele cu venituri mari.
 
Unele probleme au fost remarcabile prin absenţa lor. În timp ce toate marile partide, în afară de AfD, îşi exprimă angajamentul faţă de proiectul european, manifestele lor în acest sens au fost unele sumare.
 

Cursă deschisă

 
 
Cursa a fost mai deschisă decât în istoria electorală recentă, cu toate cele trei partide trecând în frunte la un moment dat, Verzii având o ascensiune fulgerătoare după anunţul candidatei lor Annalena Baerbock, 40 de ani, o faţă proaspătă.
 
Dar ascensiunea lui Baerbock s-a stins în urma acuzaţiilor că ar fi plagiat pasaje dintr-o carte şi şi-a umflat CV-ul, iar CDU şi-a restabilit poziţia favorabilă de care se bucurase în primul an al pandemiei. Cum candidatul CDU Laschet s-a dovedit predispus la gafe şi slab în interiorul propriului partid, în ultimele săptămâni SPD şi-a creat un avans, devenind noul lider- surpriză.
 
Niciunul dintre partide nu este prognozat să câştige mai mult de 25-27% din voturi, ceea ce înseamnă că partidul câştigător în cursul nopţii nu va prezenta automat următorul cancelar decât dacă poate construi o coaliţie cu majoritate guvernamentală.
 
Cu 6-10% din voturile din acest an prognozate să meargă la partidele care nu depăşesc pragul parlamentar, acea majoritate ar putea avea nevoie de doar 46% din voturi.
 
Chiar şi atunci, sondajele actuale arată că următorul guvern german va necesita un acord de partajare a puterii între trei partide diferite, cum ar fi o coaliţie între SPD, Verzii şi FDP (poreclită „coaliţia semaforului” după culorile tradiţionale ale partidelor) sau CDU, Verzii şi FDP (poreclită „coaliţia Jamaica”).
 
Cât timp partidele negociază în vederea unei coaliţii vechiul guvern rămâne la putere într-un rol de interimar, posibil luni întregi: nu există o limită de timp pentru formarea guvernului, deşi Parlamentul trebuie să se întrunească în termen de 30 de zile după vot pentru a alege nou preşedinte. Noul cancelar este votat de Parlament după ce guvernul de coaliţie a ajuns la un acord.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

leuldinpanjshir99
23.09.2021, 08:44:18

O Coalitie care sa cuprinda si Verzii si FDP in realitate nu e posibila. E doar o presupunere teoretica. Partidele respective au viziuni prea diferite. Asa ca mai curand viitoarea Coalitie va fi intre SDP, Verzi si Linke, daca primele doua nu vor avea singuri destule mandate pentru a forma singuri alianta de guvernare. Si atunci sa te tii refugiati, corectitudine politica, reduceri de emisii de carbon, energii din surse regenerabile etc.

+4 (4 voturi)
Lucifer
23.09.2021, 10:05:25

Excluzând AfD, toată Germania a devenit progresistă, marxistă, neomarxistă şi ecologistă, de fapt anticapitalistă.

+2 (4 voturi)
Kongo-Müller
23.09.2021, 20:10:26

Va urma o coalitie catastrofala de culoare rosu-verde. Cancelar va fi Olaf Scholtz.

-8 (10 voturi)
Creier de cristal
23.09.2021, 20:44:23

A fost Merkel nociva dar astia o sa fie un dezastru total.....

-19 (19 voturi)
A. Pretorian
24.09.2021, 11:09:09

Te-au umput "nemtii" de minusuri :-) Daca Olaf-Minciunica ajunge Cancelar, am pus-o! Si se pare, din pacate, ca are chanse bune.

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările