Alegeri legislative în Muntenegru, dominate de probleme identitare şi economice

Milo Djukanovic, aflat la conducerea ţării de aproape 30 de ani, vizează un nou mandat pentru formaţiunea sa, Partidului Democratic al Socialiştilor

Alegătorii din mica republică adriatică Muntenegru sunt chemaţi duminică la urne în cadrul unui scrutin legislativ pe fondul epidemiei de coronavirus şi dominat de temele identităţii naţionale şi economiei.

Urnele s-au deschis la ora locală 07.00 (05.00 GMT) şi se vor închide se vor închide la ora 20.00 (18.00 GMT). Pe listele electorale sunt înscrişi 541.232 de alegători, în peste 1200 de secţii de votare. Procesul electoral se defăşoară în condiţiile epidemiei de coronavirus: cei care se prezintă la urne trebuie să poarte măşti, să îşi dezinfecteze mâinile şi să păstreze distanţa unii faţă de alţii.

În faţa electoratului s-au prezentat 11 partide politice, care îşi dispută cele 81 de locuri în parlament. Alegerile sunt monitorizate de 2089 de observatori, inclusiv 265 străini. Simultan, au loc şi alegeri locale în cinci municipii, ceea ce ar putea prelungi numărarea voturilor.

Se aşteaptă un rezultat strâns, o victorie la limită a PDS. Din 1990, când în Muntenegru - încă aflat în componenţa fostei Iugoslavii - a fost introdusă democraţia multipartinică, alegerile nu au fost niciodată atât de disputate.

Sunt previzibile din nou tensiuni, ca şi la precedentul scrutin, din octombrie 2016. Atunci, au fost arestate mai multe persoane, iar Djukanovic, la vremea respectivă prim-ministru, a acuzat Rusia şi Serbia că sprijină o tentativă de lovitură de stat împotriva sa. Actualul preşedinte, în vârstă de 58 de ani, conduce ţara aproape fără întrerupere de la începutul anilor 1990, când s-a prăbuşit regimul comunist ex-iugoslav.

Între timp, Muntenegrul a aderat la NATO, în 2017, şi este candidat la intrarea în Uniunea Europeană.

În centrul atenţiei se află Biserica Ortodoxă Sârbă, reprezentantă a celei mai mari comunităţi religioase din Muntenegru, care a de câţiva ani o campanie împotriva preşedintelui. Biserica a declanşat proteste după ce parlamentul de la Podgoriţa a adoptat o lege prin care cere tuturor cultelor să facă dovada proprietăţii asupra imobilelor utilizate. Clericii au acuzat autorităţile că intenţionează să efectueze o naţionalizare, inclusiv a mănăstirilor şi locaşurilor de cult.

Deşi mulţi alegători sunt de părere că regimul Djukanovic a fost marcat de corupţie, nepotism şi legături cu crima organizată, muntenegrenii sunt nemulţumiţi şi de profilul pro-sârbesc al principalelor partide de opoziţie.

În plus, economia a avut mult de suferit din cauza epidemiei de coronavirus, deoarece turismul genera aproape un sfert din produsul intern brut. 

Liderul pro-occidental al Muntenegrului, Milo Djukanovic, aflat la conducerea ţării de aproape 30 de ani, vizează un nou mandat pentru formaţiunea sa, Partidului Democratic al Socialiştilor (DSP).

Dominant pe scena politică muntenegreană de la sfârşitul erei comuniste, la începutul anilor 1990, Milo Djukanovic a condus Muntenegru la independenţă în 2006, în NATO în 2017 şi până la porţile aderării la Uniunea Europeană.

Rivalii săi îl acuză neîncetat de clientelism, corupţie şi legături cu crima organizată, iar DPS ar putea avea dificultăţi de această dată să-şi asigure o majoritate.

În alegerile de duminică, DPS se va confrunta cu opoziţia reprezentată de coaliţia pro-sârbă 'Pentru viitorul Muntenegrului', care vrea relaţii mai strânse cu Serbia şi Rusia şi are sprijinul Bisericii Ortodoxe sârbe.

Din cei 620.000 de locuitori ai Muntenegrului, circa o treime se declară sârbi şi mulţi dintre ei se opun în continuare separării de Serbia.

Un sondaj din 13 august, realizat de Centrul pentru democraţie şi drepturile omului (CEDEM), creditează DPS cu 32-38% din intenţiile de vot, iar coaliţia rivală „Pentru viitorul Muntenegrului“ cu 22-27%.

În legislatura încheiată, DPS a deţinut o majoritate de numai 42 de deputaţi în parlamentului cu 81 de locuri.

Dacă va câştiga duminică, partidul ar putea fi obligat să caute şi alţi parteneri pentru a avea o majoritate viabilă, afirmă directoarea CEDEM, Milena Besic. 'Vor trebui să existe concesii către potenţialii parteneri', adaugă ea.

Cel mai fierbinte subiect de campanie se dovedeşte o lege privind proprietăţile comunităţilor religioase, adoptată în 2019. Ea deschide calea ca statul să preia controlul a sute de proprietăţi ale Bisericii Ortodoxe sârbe, dominantă în Muntenegru.

Legea nu a fost încă pusă în aplicare din cauza protestelor de masă conduse de Biserica Ortodoxă şi susţinute de partidele pro-sârbe.

Săptămâna trecută, mitropolitul Amfilohije, cel mai înalt ierarh al Muntenegrului, le-a cerut oamenilor să voteze împotriva coaliţiei de guvernare.

La un miting electoral desfăşurat miercuri, prim-ministrul Dusko Markovic s-a declarat încrezător în victoria DSP şi a spus că Biserica Ortodoxă este principalul adversar al Muntenegrului.

Djukanovic a acuzat în mod repetat Serbia şi Rusia că folosesc Biserica Ortodoxă pentru a submina independenţa ţării.

Chiar dacă dezbaterile identitare domină, mulţi cetăţeni ar prefera ca politicienii să se aplece asupra problemelor economice. Pandemia a zguduit sectorul turismului, de care depinde în mare măsură economia ţării.

În condiţiile în care sejururile turistice au scăzut cu 90% faţă de 2019, Muntenegrul se teme de cea mai mare contracţie economică, estimată la 9%, de la proclamarea independenţei.

Salariul mediu este de circa 520 de euro, iar şomajul i-a împins pe mulţi tineri să plece din ţară.

Scrutinul de duminică are loc în plină epidemie de coronavirus, ceea ce îi îngrijorează pe unii alegători. Muntenegru a raportat până acum peste 4.300 de cazuri de infectare şi 89 de decese.

„Nu voi vota pentru prima dată în 30 de ani. Mă tem de coronavirus şi, ca să vă spun totul, nu am pentru cine să votez“, a declarat pentru AFP Vesna, o pensionară în vârstă de 64 de ani din capitală.