Europa

articolul anterior articolul urmator

Alegerile din Olanda: Un vot pentru UE-15

12
19 Mar 2017 09:43:07
Horia Blidaru
Escaladarea
tensiunii turco-olandeze nu reprezintă doar o lovitură electorală aplicată de Mark Rutte extremei
drepte cu propriile ei arme. Prin coordonarea poziţiilor occidentale, poate fi
şi semnul unei înăspriri de ton cu bătaie mai lungă faţă de Ankara
Escaladarea tensiunii turco-olandeze nu reprezintă doar o lovitură electorală aplicată de Mark Rutte extremei drepte cu propriile ei arme. Prin coordonarea poziţiilor occidentale, poate fi şi semnul unei înăspriri de ton cu bătaie mai lungă faţă de Ankara

Alegerile din Olanda au eliminat spectrul Nexit şi au demonstrat că ascensiunea populismului eurofob nu e o fatalitate. Dar rezultatul scrutinului favorizează proiectul revenirii vechilor state membre ale UE la un cerc restrâns. O perspectivă în care România va suferi consecinţa timpului irosit de la aderare până acum.

Valul populist european, încurajat de votul pentru Brexit şi de alegerea lui Trump, s-a lovit, la trei luni după înfrângerea la prezidenţialele din Austria, de o nouă mobilizare remarcabilă la urne. Patru din cinci olandezi au votat miercuri, fapt care a contribuit la stoparea avansului extremei drepte. Propovăduită de tribunii anti-sistem ca o fatalitate, căderea, într-un efect de domino, a democraţiilor liberale occidentale – aşa-zisa „primăvară patriotică”, visată de Geert Wilders – rămâne să-i bântuie doar pe cei care împărtăşesc speranţa liderului Partidului Libertăţii (PVV) că „duhul nu va mai intra înapoi în lampă”.

Dar nici primăvara europeană”, de care UE are atâta nevoie la aniversarea a şase decenii, nu pare, din păcate, să aibă sorţi de reuşită.

Mini-summitul de la Versailles al celor patru mai mari state membre în epoca post-Brexit (Germania, Franţa, Italia şi Spania) a tranşat rapid discuţia lansată de preşedintele Comisiei Europene cu privire la cele cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii. Foarte probabil, opţiunea lor în favoarea Europei cercurilor concentrice va fi împărtăşită de alte state vestice, precum Olanda şi Austria, în care izolaţionismul protecţionist nu mai e doar apanajul dreptei radicale.

Occidentul, exasperat de Erdogan

Escaladarea tensiunii în relaţiile turco-olandeze, în ultima săptămână de campanie, nu reprezintă doar o lovitură electorală aplicată PVV cu propriile–i arme. Prin coordonarea poziţiilor Germaniei, Olandei, Danemarcei şi Austriei (de remarcat excepţia franceză), poate fi şi semnul unei înăspriri de ton cu bătaie mai lungă. Caz în care e posibil un răspuns fără precedent la furia Ankarei – dezlănţuită după interzicerea, în aceste ţări, a prezenţei miniştrilor turci la campania pentru referendumul din 16 aprilie, vizând extinderea prerogativelor preşedintelui Erdogan.

S-ar putea să nu mai ţină la nesfârşit şantajul Turciei cu denunţarea acordului privind controlul migraţiei, respectiv expedierea lunară spre Europa a 15.000 de migranţi, cum a clamat provocator Süleyman Soylu.

Ministrul turc de Interne a avertizat Europa că nu poate construi un joc în această regiune împotriva Turciei”. Oare?...

Deocamdată, Turcia şi-a anunţat retragerea din câteva proiecte de colaborare în cadrul NATO şi, ceva mai anecdotic, o asociaţie a producătorilor de carne a decis să trimită înapoi în Olanda 40 de vaci din rasa Holstein. Iar Erdogan, într-un discurs de campanie, şi-a îndemnat conaţionalii din Vest: „Faceţi nu trei, ci cinci copii. Pentru că voi sunteţi viitorul Europei”.

Dacă nu vă place aici, plecaţi!”

După scrutinul batav, e foarte probabilă, de asemenea, o intransigenţă sporită a Olandei şi pe alte subiecte sensibile pentru UE, precum acordarea dreptului de azil ori solidaritatea financiară cu Grecia şi alte ţări aflate în dificultate.

Dezbaterile din campania electorală franceză privind dumpingul social şi negocierile în curs dintre statele UE privind revizuirea Directivei din 1996 a lucrătorilor detaşaţi sunt, la rândul lor, simptomatice pentru intenţia mai amplă de reevaluare a unor elemente fundamentale până acum ale construcţiei europene – în cazul de faţă, libera circulaţie a forţei de muncă dinspre noile state membre spre Vest.

Dacă în Franţa discuţia e alimentată de dificultăţile economice interne, Olanda se bucură de o creştere constantă în ultimii ani, o rată a somajului de numai 5,3% (cea mai scăzută din ultimii cinci ani) şi un excedent comercial record – elemente care au contribuit la a treia victorie consecutivă a liberalului Mark Rutte, prim-ministru din 2010. Un succes, însă, modest procentual (21,2%, faţă de 13,1% pentru extrema dreaptă), ceea ce a redus ponderea liberalilor în parlament de la 41 la 33 de locuri, obligându-i să caute parteneri pentru ceea ce va fi, din cauza puternicei fragmentări politice, prima coaliţie olandeză, după 1972, formată din patru partide sau mai multe. Prin tradiţie, negocierile pentru formarea guvernului de la Haga durează luni de zile: statisticile arată o medie de 72 de zile, calculată pentru timpul de gestaţie a celor 26 de guverne din 1945 încoace. Cel mai probabil, acum, va rezulta un cabinet de centru-dreapta care va reflecta reticenţa olandezilor faţă de UE în formula sa actuală.

Replierea identitară e determinată mai ales de ameninţările la adresa stilului occidental de viaţă, în special terorismul şi migraţia.

De aceea, campania a fost dominată de problematica integrării şi islamului. Mark Rutte s-a poziţionat, din ianuarie, foarte clar pe aceste teme: „dacă nu vă place aici, plecaţi!”, le-a transmis celor care refuză să se adapteze societăţii de adopţie. Un ultimatum socotit moderat în comparaţie cu pledoariile oponentului său, precum aceasta: „Nexit – varianta olandeză a Brexit, n.a. – e cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla. Am redeveni stăpâni în ţara noastră, ne-am recăpăta cheile de la uşa propriei case”, declara Wilders.

Conservator-liberalul Rutte s-a arătat la fel de ferm în privinţa necesităţii reformelor în Franţa şi Italia, subliniind, la Forumul de la Davos din acest an, că întârzierea reformelor provoacă o lipsă de încredere între nordul şi sudul UE. A fost scânteia unei polemici cu Martin Schulz, fostul preşedinte al Parlamentului European şi candidatul social-democrat pentru funcţia de cancelar al Germaniei. „Imaginea unor ţări care dau lecţii este foarte periculoasă”, a avertizat Schulz, pledând pentru unitate şi o mai mare integrare. În replică, premierul olandez a calificat această viziune ca fiind „romantică” şi reprezentând „cea mai rapidă cale de destrămare a UE”. Rutte a insistat că Europa are nevoie „de o abordare pragmatică şi mai puţin de discursuri poetice” şi a clamat că „ideea unei Uniuni mai aprofundate este moartă şi îngropată”.

De aici până la oficializarea unei Cortine de catifea între Vest şi Est nu mai e mult. Alegerile din 15 martie au eliminat spectrul Nexit, dar nu sunt şanse să împiedice opţiunea viitoarei coaliţii de la Haga pentru revenirea vechilor state membre la o formulă asemănătoare UE-15. O perspectivă în care România va suferi şi consecinţa timpului irosit de la aderare până acum.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

Targeted Indivvidual
19.03.2017, 13:43:14

Comentariu considerat abuziv.

paradoxal
19.03.2017, 16:25:43

Uterul este arma musulmanilor in Europa.Suna atit de penibil sa spui populism intentiei de-a stopa hoardele de salbatici si fanatici/religiosi veniti de peste tot.Este o mare diferenta intre un emigrant roman si unul musulman.Pina acum nici un roman nu sa aruncat in aer in numele religiei sale sau sa comita atacuri teroriste invocind numele lui dumnezeu.Si austriecii si olandezii si francezii vor sa se simta in siguranta in propiile case si nu sa stea cu frica in piept ca apare dintr-odata un ,,emigrant,,primit cu empatie si care se detoneaza in metrou sau o piata publica dupa acea.Deci toti acesti cetateni sunt populisti pentru aceste intentii??

+3 (5 voturi)
daco getul
19.03.2017, 16:57:18

niste concluzii de doi lei trase din inaltul tribunei , acolo unde e ro pe stadionul numit ue, nu se produce nicio ruptura, blocul vechi nu-si permite sa stea descoperit in fata valului de migranti, estul deja se baricadeaza in spatele gardurilor, ce poa sa faca germania cu sute de mii la granita, deci le trebuie niste zone tampon, nici economic nu se poate lipsi vestul de est, cresterea econ e deja prea mica, fara piata estica s-ar duce in rahat cu totul, circu va continua asa inca vreo zece ani d-aici incolo, lumea simpla occidentala e prea ocupata cu treburile zilnice, munca, familie, rate la banca, job, casa de platit, haosul din transport in fiecare tara, stres samd wilders si altii n-au bazin electoral suficient

+1 (1 vot)
Mihai Popescu
19.03.2017, 17:29:22

Pai le-am vindut pe nimic petrolul, gazele, energia, padurile, aurul, terenurile agricole etc. ne-am distrus complet economia si acum nu mai au nevoie de noi. La gunoi cu Romanica pt. ca nu mai prezinta interes, totul este al strainilor. Romanii sunt buni doar de sclavi in tara la ei sau la straini. Gata, jocurile s-au facut. Scor 1-0, 0 pt. Romanica.

+2 (4 voturi)
Stefanescu Marian
19.03.2017, 19:43:52

Chiar dacă pentru moment Olanda a salvat situaţia,asta nu înseamnă că va înghiţi toate pastilele germano-franceze.Valabil şi pentru Italia şi Spania.Apoi,economic vorbind "nuca tare" Germania-Franţa-Italia-Spania este net defavorabilă Germaniei(celelalte trei ţări sunt latine...) iar ajutorul de tip Olanda şi Austria nu echilibrează axele de putere.Ca părere,dacă actuala UE se desfiinţează,o alta nouă este imposibil de re-construit.

-1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (12)