Alegerile prezidenţiale din Ucraina, în umbra ameninţării ruse: cum arată lupta finală dintre un comediant şi „Regele ciocolatei“

La cinci ani de la pierderea Crimeei, ucrainenii sunt chemaţi duminică la urne să aleagă în turul doi al scrutinului prezidenţial între actualul şef de stat şi un actor de comedie.

Un novice în politică, comediantul şi antreprenorul Volodimir Zelenski este văzut marele favorit în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Ucraina în faţa actualului şef de stat Petro Poroşenko, ajuns la putere acum cinci ani pe fondul mişcării „EuroMaidan“.

Conform unui sondaj publicat miercuri de Rating Group, Zelenski va obţine scaunul prezidenţial cu 51,2% din voturi. Poroşenko este creditat cu 19% în intenţiile de vot, în timp ce 19,3% dintre ucrainenii cu drept de vot sunt indecişi şi 9,9 nici nu intenţionează să se prezinte la urne.

Dat învins de toate sondajele publicate după turul întâi, desfăşurat acum aproape trei săptămâni, preşedintele în exerciţiu al Ucrainei mizează de-acum pe marea dezbatere cu contracandidatul său. Cei doi urmează să se dueleze faţă în faţă vineri seară, pe Stadionul Olimpic din Kiev, în faţa a circa 70.000 de spectatori.

Zelenski, „clovnul“ de la uşa preşedinţiei

Scenariul încă părea greu de imaginat pentru mulţi ucraineni chiar şi turul întâi. Volodimir Zelenski, cunoscut de o ţară întreagă pentru spectacolele sale umoristice, este un candidat real la şefia statului, scrie AFP.

Căsătorit şi tată a doi copii, acest rusofon cu descendenţă evreiască născut acum 41 de ani în oraşul industrial Krivoi Rog (sud) a fost deja „preşedinte“, dar într-un serial popular de televiziune intitulat „Servitorul poporului“. El joacă acolo rolul unui profesor de istorie devenit peste noapte şef de stat.

La fel ca în film, a mizat în campanie pe nemulţumirea ucrainenilor faţă de elitele corupte şi ineficiente. Dacă susţinătorii săi, majoritatea tineri, îl văd drept o gură de aer proaspăt, criticii pun accent pe lipsa sa de experienţă pentru conducerea unei ţări afectate de război. Mai mult, este văzut drept o marionetă a oligarhului Igor Kolomoiski, un duşman al lui Petro Poroşenko.

Însă Zelenski le răspunde contestatarilor că nu are nicio legătură cu Kolomoiski, cu toate că îşi prezintă spectacolele la postul de televiziune al acestuia din urmă, şi că s-a înconjurat de consilieri reformatori. Promiţând că va ţine direcţia europeană şi va discuta franc cu preşedintele rus Vladimir Putin, s-a deplasat deja la Paris pentru a se afişa alături de Emmanuel Macron.

„Când am anunţat că voi voi câştiga preşedinţia, mi-au spus că sunt un clovn. Sunt clovn şi sunt foarte mândru de asta“, s-a apărat el în faţa detractorilor.

Poroşenko, „Regele ciocolatei“ devenit şef de război

Îmbogăţit datorită produselor de cofetărie, Petro Poroşenko, în vârstă de 53 de ani, a preluat preşedinţia Ucrainei în 2014, după fuga în Rusia a precedesorului său Viktor Ianukovici. El s-a impus în cursă promiţând eliminarea corupţiei şi victoria în războiul cu separatiştii proruşi din Donbas.

La cinci ani distanţă, conduce o ţară ruptă teritorial, aflată încă în război, care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi până acum, măcinată de corupţie şi de mari probleme economico-sociale.

Totuşi, Poroşenko dă asigurări că reprezintă în continuare cea mai bună opţiune pentru preşedinţie.

„Riscurile şi ameninţările nu sunt mai mici astăzi decât în 2013-2014“, a avertizat el miercuri, referindu-se la Rusia.

„Trebuie să salvgardăm unitatea statului, trebuie să contrăm planurile Kremlinului cu privire la divizarea Ucrainei“, a insistat preşedintele ucrainean în exerciţiu, un obişnuit al ţinutelor militare şi vizitelor pe frontul de război.

Serviciile de securite ale Ucrainei, în căutare de sabotori

Cu doar câteva zile înainte de duelul final pentru preşedinţie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (FSB) a făcut două mari anunţuri.

Marţi, FSB a dezvăluit că anchetează asupra unor suspiciuni precum că Zelenski a primit bani pe filieră rusească. Informaţiile ar proveni de la hackeri asociaţi site-ului naţionalist Mirotvoreţ, care ar fi pus mâna pe e-mailuri ale unor agenţi ruşi. Potrivit acestor e-mailuri, un agent rus ar fi transformat criptomonede în bani reali pentru a investi în campania lui Zelenski. „Am aprobat bugetul pentru acţiuni ale comediantului“, scrie el într-un e-mail. Mai mult, conform Newsweek, printre sponsorii lui Zelenski apar Vladislav Surkov, un strateg al lui Putin pe tema Ucrainei, şi omul de afaceri Konstantin Malofeev, vizat de sancţiuni în legătură cu anexarea Crimeei şi războiul din Donbas. Însă unii experţi pun la îndoială credibilitatea acestor informaţii.

A doua zi, miercuri, FSB a anunţat destructurarea unui comando de asasini şi sabotori din cadrul GRU, serviciul de informaţii al Satului Major al Armatei Ruse. Potrivit şefului SBU, Vasili Hriţak, agenţia sa a arestat opt agenţi GRU însărcinaţi cu lichidarea unui spion militar ucrainean. Ultima operaţiune de arestare vizând acest comando, constituit din şase ucraineni şi doi ruşi, a avut loc miercuri dimineaţă. „Persoanele reţinute au fost implicate într-o tentativă de asasinare a unui angajat al Serviciului de Informaţii de pe lângă Ministerul Apărării, la Kiev, în (4, n. red.) aprilie“, a explicat într-o conferinţă de presă procurorul Anatoli Matios.

Moscova pune presiuni cu trei zile înainte de alegeri

Nemişcat de acuzaţiile de părtinire, Kremlinul a recunoscut că îl preferă pe Zelenski în locul „partidului războiului“, adică formaţiunea politică formată în jurul lui Poroşenko. Chiar a doua zi după turul întâi, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale Ruse s-a exprimat clar împotriva realegerii lui Petro Poroşenko pentru un nou mandat de cinci ani la preşedinţia Ucrainei.

„Desigur, nu ne dorim să vedem partidul războiului la cârma Ucrainei, ci un partid care caută o reglementare progresivă şi reală a situaţiei în sud-estul Ucrainei, pe baza acordurilor existente“, a declarat Dmitri Peskov.

În plus, cu trei zile înainte de alegeri, premierul rus Dmitri Medvedev a anunţat că pregăteşte interdicţii pentru comerţul cu Ucraina. „Definim lista de mărfuri care vor putea fi exportate în Ucraina începând cu 1 iunie doar în baza unor permise speciale. În această categorie sunt incluşi combustibilii fosili, precum cărbunele, petrolul şi derivatele sale“, a spus el, prezentându-şi măsura drept un răspuns la un act similar al Kievului.