Europa

articolul anterior articolul urmator

Alertă în rândul oamenilor de ştiinţă. Semne că reactorul de la Cernobîl se „trezeşte“. Creştere a reacţiilor de fisiune, după 35 de ani

11
12 May 2021 12:50:40
Autor: Viorica Marin
Chiar dacă autorităţile estimează că oamenii nu vor putea trăi în siguranţă mai devreme de 24.000 de ani, situl atrage din ce în ce mai mulţi turişti în căutare de senzaţii tari.
Chiar dacă autorităţile estimează că oamenii nu vor putea trăi în siguranţă mai devreme de 24.000 de ani, situl atrage din ce în ce mai mulţi turişti în căutare de senzaţii tari.

La 35 de ani după accidentul nuclear de la centrala atomică ucraineană, oamenii de ştiinţă care monitorizează ruinele au văzut o creştere a reacţiilor de fisiune într-o încăpere inaccesibilă din complex.

În prezent, autorităţile investighează dacă problema se va stabiliza sau va necesita o intervenţie periculoasă şi dificilă pentru a preveni o reacţie nucleară, relatează „NewScientist”. Aceste reacţii de fisiune mocnesc din nou în masele de combustibil de uraniu îngropate adânc în interiorul unui reactor deteriorat. „Este ca jăraticul într-un grătar”, spune Neil Hyatt, expert chimist în materiale nucleare la Universitatea din Sheffield, care studiază eliminarea deşeurilor nucleare. 
 
Explozia de la Cernobîl din 1986 a dărâmat ziduri şi a blocat multe camere şi coridoare. Tone de material fisibil din interiorul unui reactor au fost împrăştiate în întreaga instalaţie, iar căldura generată a topit nisipul din pereţii reactorului de beton şi oţel pentru a forma substanţe asemănătoare lavei şi intens radioactive care au străbătut la etajele inferioare. Este posibil ca o cameră, cunoscută sub numele de „camera subreactorului 305/2”, să conţină cantităţi mari din acest material, dar este inaccesibilă şi nu a mai fost văzută de ochi umani sau robotici de la dezastru. În acest moment, cercetătorii au observat o creştere a emisiilor de neutroni din cameră, nivelurile crescând cu aproximativ 40% de la începutul anului 2016. Acest lucru indică o reacţie de fisiune nucleară în creştere, astfel încât cercetătorii încearcă să stabilească dacă această creştere va dispărea, ca anterioarele creşteri din alte părţi ale ruinelor, sau dacă vor trebui să găsească o cale de acces către această cameră şi să intervină. 
Posibilă explicaţie
 
O variantă de explicaţie pentru ce se întâmplă acum este că o nouă structură – sarcofagul, plasată deasupra reactorului în ruină în 2016 determină uscarea centralei. Când combustibilul de uraniu sau plutoniu se degradează radioactiv, sunt emişi neutroni, care pot promova o reacţie de fisiune dacă neutronii sunt capturaţi de către alte particule radioactive. Cu toate acestea, cantităţi mari de apă încetinesc aceşti neutroni, împiedicându-i să fie capturaţi. Tot Hyatt spune că situaţia este „motiv de îngrijorare, dar nu de alarmare”, dar că, dacă rata producţiei de neutroni continuă să crească, cercetătorii ar putea fi nevoiţi să intervină. Aceasta ar putea implica forarea în cameră şi pulverizarea acesteia cu un fluid care conţine o substanţă ce ar absorbi excesul de neutroni şi ar sufoca reacţia de fisiune, numită azotat de gadolinium.
 
Documente desecretizate
 
Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl, aflat la circa 100 km nord de Kiev, a explodat în cursul unui test de siguranţă.  Timp de zece zile, combustibilul nuclear a ars, degajând în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, potrivit anumitor estimări, până la trei sferturi din Europa dar în special Ucraina, Belarus şi Rusia, pe atunci republici sovietice. 
 
Autorităţile sovietice au încercat să ascundă accidentul, Mihail Gorbaciov vorbind public despre el abia pe 14 mai. Potrivit documentelor de arhivă publicate, luna trecută de Serviciul ucrainean de securitate (SBU), cel puţin trei pene s-au produs în centrala de la Cernobîl în 1982 şi 1984, dar autorităţile sovietice le-au trecut sub tăcere. Centrala de la Cernobîl, precum şi cele de la Leningrad şi Kursk (Rusia), care aveau toate acelaşi tip de reactoare, „sunt cele mai periculoase în ceea ce priveşte exploatarea lor, ceea ce poate avea consecinţe ameninţătoare“, potrivit unui document al KGB datând din 1983 şi publicat de SBU.  
În total, 116.000 de persoane au trebuit să fie evacuate în 1986 din zona din jurul centralei, care este în continuare aproape nelocuită şi în ziua de azi. În anii următori, alte 230.000 de persoane au avut parte de aceeaşi soartă. În patru ani, circa 600.000 de „lichidatori“ au fost desfăşuraţi la locul accidentului cu o protecţie foarte scăzută împotriva radiaţiilor pentru a stinge incendiul, a construi o mantie de beton care să izoleze reactorul accidentat şi a curăţa teritoriul din jur. În prezent, bilanţul uman al catastrofei este în continuare subiect de dezbatere.
 
 Comitetul ştiinţific al ONU nu recunoaşte oficial decât circa 30 de morţi în rândul operatorilor şi al pompierilor din cauza radiaţiilor puternice de după explozie. ONG-ul Greenpeace a evaluat în 2006 la 100.000 numărul de decese provocate de catastrofă. Centrala de la Cernobîl a continuat să producă electricitate până în decembrie 2000, când ultimul său reactor operaţional a fost oprit la presiunea Occidentului.
După ani de tergiversări, o carcasă gigantică de oţel etanşă a fost instalată la sfârşitul lui 2016 deasupra reactorului distrus de explozie şi a devenit operaţională în 2019. 
 
Având un preţ de 2,1 miliarde de euro, finanţat de comunitatea internaţională, această structură care trebuie să asigure securitatea sitului pentru următorii o sută de ani a acoperit vechiul „sarcofag“ de beton, fisurat şi instabil, şi a permis o izolare mai bună a magmei radioactive rămase în reactor.
 
Chiar dacă autorităţile estimează că oamenii nu vor putea trăi în siguranţă mai devreme de 24.000 de ani, situl atrage din ce în ce mai mulţi turişti în căutare de senzaţii tari şi Kievul doreşte ca acesta să fie înscris în patrimoniul mondial al UNESCO „pentru a-l conserva şi a le permite generaţiilor viitoare să vadă tot cu propriii lor ochi“, a subliniat luni ministrul culturii, Oleksandr Tkacenko. Absenţa aproape totală a activităţilor umane în zonă a permis florei şi faunei să prolifereze. Aici pot fi văzuţi râşi, vulturi pleşuvi, urşi, elani, cai sălbatici sau lupi.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

11 Comentarii

Mergeti la vot
12.05.2021, 13:00:24

Mostenirea Trump e de vina

+1 (5 voturi)
CRISTIAN MIHAI VIRVOREA
12.05.2021, 13:06:23

Sa faca bine sa verifice ceva microunde prin jurul centralei. Se pare ca sunt la moda prin zona, pe acolo! E suficient un spetnat infiltrat si un aparat montat...zic si eu...

-4 (4 voturi)
Prospero
12.05.2021, 13:14:19

Fisiune? Pai de unde masa critica? De la capacul de beton? Ce stire e asta?

-2 (6 voturi)
Bot
12.05.2021, 13:27:51

Este posibil ca in reactor sa fi ramas combustibil nuclear si sa fi fost ingropat sub beton .

+1 (3 voturi)
apatru apatru as usual
12.05.2021, 13:33:28

Fisiune poate avea loc si in mod spontan exista alfa beta...................masa critica :) maaah omule asta nu e o bomba...........tulai ...astea is vedenii omule:)

-1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (11)

Modifică Setările