ANALIZĂ Alegerile din Germania, decisive pentru viitorul Europei

Pe 24 septembrie, germanii sunt chemaţi la urne în cadrul alegerilor legislative federale, care au ca miză nu numai desemnarea cancelarului, ci şi viitorul Uniunii Europene.

Campania electorală pentru alegerile federale legislative din Germania a intrat pe ultima sută de metri. Duminică, 61,5 milioane de germani sunt aşteptaţi să-şi exprime opţiunea la urne, între orele 8.00 şi 18.00 (9.00, respectiv 19.00, ora României). 

Vor alege astfel noii membri ai Bundestagului (Parlamentul Germaniei), care, după ce-şi vor prelua mandatul, vor alege prin vot secret viitorul cancelar federal, adică persoana care va conduce Executivul de la Berlin în următorii patru ani.

Actualul cancelar, conservatoarea Angela Merkel, care are la activ trei mandate consecutive în fruntea Guvernului, va încerca să-l câştige pe cel de-al patrulea. Iar sondajele de opinie arată că are mari şanse să obţină din nou postul, vizat şi de social-democratul Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, funcţie la care a renunţat la începutul acestui an pentru a se implica în campania din Germania.

Creştin-democraţii, primii, dar departe de majoritate

Potrivit unei anchete sociologice realizate de Forsa, ce a fost publicată pe 19 septembrie, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) condusă de Angela Merkel şi aliata sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU) întrunesc 36% din intenţiile de vot, în timp ce Partidul Social Democrat (SPD) condus de Martin Schulz este creditat cu 23% din opţiuni.

Dacă vor rămâne la acest nivel şi la votul din 24 septembrie, conservatorii germani nu vor fi departe de scorul care le-a adus înfrângerea în 1998 - 35,1%, comentează France-Presse, adăugând că, în aceste condiţii, vor fi nevoiţi să-şi caute parteneri pentru a forma o coaliţie de guvernare.

Cum atât CDU/CSU, cât şi SPD nu mai vor să formeze o mare coaliţie, aşa cum există în prezent, cel mai probabil, conservatorii lui Merkel vor încerca să-şi găsească unul sau, în funcţie de rezultatele finale, chiar doi parteneri de guvernare.Iar aici intervine marea incertitudine legată de alegerile din Germania.

Şanse să intre în Parlament, în afară de CDU/CSU şi SPD, au patru partide: Grüne (Verzii, în trad.), cotat, potrivit sondajului citat, cu 8% din intenţiile de vot, FDP (liberal-democraţii) – 9%, Die Linke (Stânga, în trad., stânga radicală) – 10% şi AfD (Alternativa pentru Germania, formaţiune de extremă-dreapta, antiimigraţie) – 9%.

În momenul de faţă, în Bundestag se află patru formaţiuni politice: CDU/CSU, SPD, Grüne şi Die Linke. Însă intrarea altor două ar putea complica puţin calculele pentru formarea unei majorităţi absolute. 

Cert este că atât creştin-democraţii, cât şi social-democraţii nu vor să audă nici în ruptul capului de o alianţă cu AfD, prima formaţiune cu o asemenea doctrină care are şanse reale să intre în Parlament începând din 1945 încoace, iar o alianţă cu stânga radicală nu este nici ea văzută cu ochi buni.

Spre negocieri dificile

FDP-ul, resuscitat cu un program vizibil de dreapta, după ce în 2013 nu a reuşit să intre în Bundestag, este un aliat cumva natural al conservatorilor, alături de care a guvernat între 2009 şi 2013. Numai că FDP-ul singur nu o va putea ajuta pe Angela Merkel să obţină majoritatea necesară, astfel că va avea nevoie şi de ecologişti. O astfel de coaliţie s-a format deja în vară, la nivel regional, în nordul ţării, în landul Schleswig-Holstein.

Totuşi, la nivel federal, o astfel de alianţă se anunţă dificil de făcut, mai ales că între liberali şi verzi există diferenţe mari de abordare în privinţa mediului de afaceri şi mai ales în privinţa viitorului maşinilor diesel. În plus, liberalii aspiră la portofoliul Finanţelor, deţinut de creştin-democratul Wolfgang Schäuble, pe care CDU îl vrea în continuare în funcţie.

Totodată, o alianţă cu FDP-ul ar risca să complice proiectele de reformă ale zonei euro promovate de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi pe care Angela Merkel s-a declarat dispusă să le dezbată.

În acest context, anticipează Thorsten Brenner de la Global Public Policy Institute, negocierile vor fi „destul de dificile şi lungi“.

„Nu ştim cu adevărat ce tip de guvern vom avea, suspansul politic va veni abia după votul de duminică“, a afirmat, la rândul său, analista Sudha David-Wilp de la German Marshall Fund.

În cele din urmă, nu este exclusă nici o mare coaliţie, chiar dacă social-democraţii au afirmat cu tărie că nu mai doresc încă un mandat în care să fie la guvernare în umbra lui Merkel, notează Politico.

Mulţi analişti spun că viitorul Europei depinde foarte mult de rezultatul alegerilor din Germania, nu numai pentru că Germania este cea mai puternică economie europeană, ci şi pentru că Angela Merkel este considerată liderul de facto al blocului comunitar.