Analiză. Emmanuel Macron, spre o majoritate zdrobitoare în Parlament. Avantaje şi pericole pentru Franţa INFOGRAFIE

Formaţiunea politică a preşedintelui francez, La République En Marche, a obţinut o victorie istorică  în primul tur al alegerilor legislative, marcat de cea mai mică prezenţă la vot din ultimele şase decenii.

Potrivit  rezultatelor definitive publicate de ministerul de Interne francez, partidul preşedintelui Emmanuel Mcron, La République en Marche, înfiinţat în urmă cu doar un an,  a obţinut  32,3% din sufragiile exprimate. Aliat cu centriştii din Mişcarea Democratică (Modem), formaţiunea prezidenţială ar obţine în viitorul parlament francez între 415 şi 455 deputaţi din cele 577 mandate câte numără Adunarea Naţională, practic o treime din numărul de fotolii parlamentare. 

Majoritatea absolută este de 289 de locuri. Macron şi-a strivit adversarii, obţinând un scor care-l pune într-o poziţie ultra-dominantă, cu un parlament aproape monocolor.

Amploarea succesului său depăşeşte toate aşteptările. Niciodată până acum, într-o democraţie occidentală, un politician nu a cunoscut o ascensiune atât de rapidă, care a cuprins şi formaţiunea din jurul său.

Partidele tradiţionale au suferit o înfrângere ursturătoare.  Republicanii, partidul conservator francez , cu nume sonore precum Nicolas Sarkozy, Alain Juppe, Francois Fillon, a obţinut 21,56% din voturi şi ar urma să ocupe între 70 şi 130 de locuri în viitoarea Adunare Naţională. 

Frontul Naţional, extrema dreaptă franceză, a cules 13,2% din sufragii, departe de cele 21 de procente obţinute de liderul său, Marine Le Pen, înprimul tur al recentelor alegeri prezidenţiale. Partidul extremist ar urma să ocupe între 1 şi 10 fotolii de deputat şi ar fi în imposibilitatea de a forma un grup parlamentar. Pentru a forma un grup parlamentar e nevoie de cel puţin 15 deputaţi.  

Formaţiunea Franţa nesupusă a lui Jean-Luc Mélenchon, cu 11 procente, ar putea avea un grup în Parlament întrucât proiecţiile îi prezic între 10 şi 23 de parlamentari după trul doi de scrutin.   

Socialiştii care controlau până acum jumătate din Legislativ au obţinut în acest prim tur de alegeri  9,5 procente, adică între 15 şi 40 de mandate de deputat. O prăbuşire istorică pentru mişcarea fostului preşedinte François Hollande.

În urma acestui prim tur, doar 4 deputaţi au fost aleşi direct, adică au primit mai mult de 50% din voturile exprimate. În urmă cu 5 ani, 36 de politicieni erau aleşi din primul tur, notează RFI. 

Prestaţia preşedintelui, decisivă

O contribuţie importantă la această victorie a fost şi prestaţia din primele săptămâni de mandat în fruntea Franţei a preşedintelui Emmanuel Macron. Nou-venit în politica mare, Macron a ieşit foarte bine după întâlnirile cu omologii american şi rus, Donald Trump şi respectiv Vladimir Putin. În plus, pieţele financiare se bazează pe el, la fel ca şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Aceasta l-a felicitat duminică seara pe preşedintele francez, pentru „marele succes” al partidului său în primul tur al alegerilor parlamentare şi a considerat că acest vot este unul „pentru reforme”.

La Republique En Marche , formaţiunea de centru-stânga, a aruncat în luptă în alegerile legislative 530 de candidaţi, dintre care cei mai mulţi nu au deţinut niciodată o funcţie aleasă în Franţa. Macron le-a interzis acestora să-şi angajeze membri ai familiei, dacă vor fi aleşi în Adunarea Natională. De asemenea, toti parlamentarii formaţiunii au primit interdicţie să activeze drept consultanţi în timpul mandatului de deputat. Ţunamiul Macron îi clatină pe baronii locali scrie „Le Figaro“.

Provocările lui Macron

Dar greul începe de acum încolo. Macron are nevoie de succese rapide, mai ales în reformarea pieţei muncii. Şi are nevoie de ajutor de la Berlin pentru a face prevederile financiare prea stricte din zona euro ceva mai confortabile, notează analiştii.

Emmanuel Macron are în plan reformarea totală a învechitelor structuri ale statului francez: politica fiscală, educaţia, administraţia, justiţia, starea periferiilor. De altfel, guvernul său a şi început negocierile cu sindicatele pentru modificarea codului muncii. 

Cotidianul „Le Monde“, scrie că „majoritatea zdrobitoare de care va dispune Macron peste o săptămână va trebui relativizată de uriaşul absenteism înregistrat la primul tur. Ceea ce părea improbabil acum şase luni, e pe cale să se realizeze. Emmanuel Macron va dispune de toate puterile, legislativă şi executivă. 

Formaţiunea sa şi aliaţii săi ar putea câştiga 455 din cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului, însă sprijinul popular s-ar putea să nu fie atât de mare pe cât pare. Prezenţa la vot în primul tur al alegerilor legislative a fost de 49%, cea mai redusă din istoria celei de-a Cincea Republici. Doar 15% din alegătorii francezi au votat pentru candidaţii lui Macron. 

Planurile lui Macron se vor confrunta cu opoziţie activă, poate chiar cu proteste în stradă. Cea mai importantă reformă a lui Macron, cea a pieţei muncii, are ca scop reducerea costurilor şi încurajarea companiilor să facă angajări. El a promis că va reduce taxele impuse companiilor şi că va reduce deficitul bugetar micşorând sectorul public.

Schimbările sunt esenţiale pentru ca Franţa să obţină un ritm satisfăcător de creştere economică şi să-şi reducă rata şomajului, de 10%.

Învinşii speră să mai salveze ceva duminică

După rezulatele acestui prim tur legislativ, conservatorii  s-au arătat  precupaţi de două lucruri. Mai întâi de slaba participare a cetăţenilor la vot, 48,7 % ,  şi apoi de faptul că există riscul de a vedea „un partid unic, un program unic şi deci puterile concentrate în mâinile unuei fingure formaţiuni politice“ după cum spunea François Baroin, liderul dreptei tradiţionale la aceste alegeri. „E un scor decepţionant pentru familia noastră politică“ declarat şi Bernard Accoyer, fostul preşedinte conservator al parlamentului.

Frontul Naţional s-a declarat „decepţionat“ de scorul obţinut ieri, iar Marine Le Pen a lansat un apel la moblizare generală duminica viitoare, când va avea loc al doilea tur de scrutin, pentru a contra proiectul prezidenţial.

Comuniştii francezi, aliaţi cu Mélenchon în turul doi, cheamă şi ei la mobilizare în turul doi şi constată faptul că „diviziunile stângii se plătesc foarte scump“.

Socialiştii au deplâns „un rezultat sever, prea sever“ şi le-a cerut alegătorilor de stânga să se trezească la turul doi. „Cu un grup de doar 20 de aleşi socialişti în viitorul parlament, cred că o să fie o problemă pentru democraţie“ a spus Bruno Julliard, primar adjunct al Parisului.

Publicaţia „Le Figaro“ scrie că „Macron se îndreaptă spre o majoritate zdrobitoare. Un partid politic care nici nu exista acum doi ani de zile e pe cale să cucerească o insolentă majoritate în viitorul parlament, bulversând totodată un peisaj politic pe care-l credeam multă vreme imuabil.

Macron şi-a câştigat pariul dinamitând peisajul politic. Efectul Macron este devastator, dar atenţie la iluzia optică. Zdrobitoarea victorie în mandate se datorează mai ales efectului de pârghie al scrutinului majoritar în două tururi şi nu unei mari moblizări populare" notează ziarul conservator. 

„L'Humanité“, publicaţia comuniştilor francezi, comentează pe un ton amar "camera albastră a lui Macron", aluzie la presupusa culoare a partidului prezidenţial care însă nu a fost încă bine definită. Unii o văd în galben, alţii chiar în violet… Ziarul de stânga mai scrie însă că "nivelul record al absenteismului este marele învingător al scrutinului."

În editorialul său, L'Humanité schiţează "pericolul unei majorităţi zdrobitoare a partidului prezidenţial. Scorul de ieri este o veste proastă pentru democraţie. Duminica viitoare trebuie aleşi cât mai mulţi deputaţi care să combată politica autoritară şi antisocială promovată de La République en Marche", atenţionează ziarul de stânga.

„Les Echos“ trage un alt semnal de alarmă: „Cu o majoritate enormă, Emmanuel Macron va avea probleme să-i ţină în frâu pe toţi aceşti noi aleşi“.