Analiză. Europa intră în febra europarlamentarelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liberalii europeni şi partidul preşedintelui Macron fac front comun pentru europarlamentare, popularii şi-au ales candidatul pentru şefia executivului european, socialiştii mizează pe olandezul Frans Timmermans.

Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, La Republique en Marche (LREM), şi liberalii europeni şi-au anunţat, sâmbătă, intenţia de a face front comun la alegerile europene din mai 2019, anunţ venit la încheierea congresului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), desfăşurat la Madrid.  La acest congres a fost adoptat un manifest al liberalilor europeni pentru „construirea unei largi alianţe împotriva naţionalismului şi populismului“. În această alianţă ar urma să intre şi partidul preşedintelui francez, care nu face parte din ALDE.

„En Marche şi ALDE şi-au spus <<Da>>, a declarat vice-preşedintele ALDE, spaniolul Luis Garicano. Delegata formaţiunii preşedintelui Macron la acest congres, Astrid Panosyan, a propus vineri crearea unei coaliţii comune. „Ne putem pune de acord asupra unui front comun (...) ALDE este inima cu care En Marche vrea să construiască această coaliţie“, a subliniat ea, cerând totodată să fie abordate în acest demers şi alte partide europene ce nu au fost reprezentate la congresul ALDE.

Racolări de la familia popularilor

Această coaliţie vizează cooptarea „partidelor care vin din alte familii politice“, în special din rândul conservatorilor Partidului Popular European (PPE), dar şi din rândul social-democraţilor, a explicat agenţiei France Presse după congres deputatul francez Pieyre-Alexandre Anglade, membru al LREM.

Obiectivul în cele din urmă este „constituirea unui grup pivot, articulat, central în Parlamentul European care să fie capabil să răstoarne raportul de forţe al unei Europe ce astăzi este dominată de PPE“, a mai menţionat acelaşi deputat francez.

Război declarat populiştilor

Liberalii europeni au venit încă din deschiderea congresului lor cu pledoarie puternică împotriva populismului şi naţionalismului, criticându-i totodată şi pe popularii europeni pentru că nu l-au exclus din familia lor politică pe premierul ungar Viktor Orban. „Trebuie să câştigăm în dauna populiştilor şi a naţionaliştilor în toată Europa“, a spus în discursul său preşedintele grupului liberal din Parlamentul European, belgianul Guy Verhofstadt.

„Pentru că Orban continuă să facă parte din clubul lor,  au pierdut orice autoritate morală de a guverna Europa“, a adăugat el. Un discurs împotriva naţionalismului şi populismului a avut şi reprezentanta preşedintelui Macron, Astrid Panosyan, care a subliniat că este important ca aceste fenomene să fie oprite, menţionând că ele afectează nu doar Ungaria, ci şi Italia, unde liderul extremei drepte, Matteo Salvini, este vicepremier. 

Guy Verhofstadt, liderul liberalilor europeni, ALDE, şi unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai premierului maghiar, a demarat o acţiune inedită împotriva politicilor lui Viktor Orban şi a campanilor mass-media din cercul guvernului ungar. Un panoul publicitar imens pe care scrie în limba engleză: "Mai întâi ne-a luat banii, acum vrea să distrugă Europa" şi în maghiară: "La început, a vrut doar banii noştri. Acum, miza este unitatea Europei", a fost amplasat pe o camionetă. Aceasta a circulat mai întâi prin Bruxelles şi mai apoi prin Ungaria.

Pe de altă parte, spre deosebire de popularii europeni şi de social-democraţi, liberalii europeni nu vor avea un candidat unic pentru preşedinţia Comisiei Europene. „Vom face o campanie bazată pe idealuri, pe ceea ce noi putem face pentru cetăţenii europeni”, a declarat preşedintele partidului ALDE, olandezul Hans van Baalen.

Germanul Manfred Waber, candidatul PPE pentru şefia CE

Germanul Manfred Weber a fost învestit joi, la Helsinki, „cap de listă“al dreptei europene pentru alegerile din mai anul viitor pentru Parlamentul European, scrutin care ar urma să fie caracterizat, potrivit majorităţii previziunilor, de o ascensiune a formaţiunilor populiste, notează AFP. Dacă PPE va rămâne prima forţă în Parlamentul European după alegerile din mai anul viitor, Manfred Weber ar putea pretinde succesiunea luxemburghezului Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene. 

Germanul Manfred Weber, eurodeputat din anul 2004, este o persoană tradiţională, cu o convingere catolică puternică şi un politician prudent care şi-a construit un renume prin capacitatea de a găsi consensuri. În discursul de la finalul Congresului PPE, Weber a insistat asupra importanţei conservării şi afirmării moştenirii creştin-democrate unite. 

Cea mai mare parte a carierei sale politice coincide cu cea de membru al Parlamentului European (PE), unde s-a evidenţiat prin capacitatea de a articula majorităţi parlamentare şi de a gestiona - în calitate de lider actual al grupului PPE - un grup europarlamentar eterogen, în care printre formaţiunile membre regăsim Fidesz-ul lui Viktor Orban, Forza Italia, Partidul Popular spaniol sau partidele germane CDU şi CSU, ultimul fiind şi partidul său. 

Weber a ştiut să gestioneze atât marea coaliţie din PE între populari şi social-democraţi, precum şi aşa-numitul „grup al celor 6“, un front comun creat de toate forţele politice din hemiciclul de la Strasbourg pentru a scoate din joc euroscepticii la voturile cele mai importante. Deşi este german, lui Weber îi place să-şi formeze echipe în care să se regăsească europeni proveniţi din ţările din sud şi est, iar în timpul dezbaterilor este înclinat mai mult să asculte decât să vorbească.

Socialiştii europeni mizează pe Frans Timmermans

Socialiţştii europeni  vor avea congresul în decembrie. Ei vor miza pe olandezul Frans Timmermans pentru şefia Comisiei Europene, după ce  vicepreşedintele Comisiei Europenei, slovacul Maros Sefcovic, a anunţat luni că se retrage din cursa pentru desemnarea capului de listă al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, informează politico.eu. 

În prezent, PPE şi social-democraţii europeni au împreună o majoritate de 55% în Parlamentul European, dar sondajele de opinie prognozează încetarea acestei dominaţii după alegerile europene. Potrivit ultimelor estimări la alegerile europene din mai anul viitor PPE ar putea obţine circa 180 de mandate, socialiştii europeni 137 mandate, iar liberalii europeni 71 de mandate în viitorul Parlament European cu 705 locuri.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite