Analiză. Europenii şi-au pierdut interesul pentru piaţa muncii din Marea Britanie. Cine profită

0
Publicat:
Ultima actualizare:
brexit

Interesul lucrătorilor faţă de Marea Britanie ca destinaţie profesională, din toate ţările UE începând din 2016, când a fost organizat referendumul privind apartenenţa la blocul comunitar, a scăzut, potrivit unui studiu realizat de  unitatea de cercetare a portalului de job-uri Indeed. De acest trend a profitat Germania, unde emigranţii din statele membre s-au dovedit un motor de creştere pentru economie.

Un studiu realizat de unitatea de cercetare a portalului de job-uri Indeed sugerează că interesul pentru găsirea unui loc de muncă în Marea Britanie a scăzut rapid în ţările UE. Marea Britanie urmează să iasă din UE în martie anul viitor, iar cearta continuă dintre cele două părţi privind viitoarele relaţii dintre ele face ca multe sectoare ale economiei să fie afectate de incertitudinile legate de consecinţele economice.

Irlanda prezintă cea mai mare scădere a interesului lucrătorilor faţă de Marea Britanie ca destinaţie profesională, din toate ţările UE începând din 2016, când a fost organizat referendumul privind apartenenţa la blocul comunitar. Studiul, publicat de unitatea de cercetare a portalului de job-uri Indeed, sugerează că interesul irlandezilor în căutare de locuri de muncă în construcţii şi sănătate în Regatul Unit a scăzut cu 44% în ultimii trei ani.

Urmează Polonia, în scădere cu 26% în aceeaşi perioadă, şi România, cu o pierdere de interes de 19% faţă de 2016. 

Emigranţii din UE, motor de creştere pentru economia Germaniei

Mulţi dintre cetăţenii comunitari s-au îndreptat spre alete state mebre, iar Germania a fost una dintre destinaţiile favorite. Un studiu publicat miercuri de SIW, unul din principalele institute de studii economice din Germania, arară că ţara ar trebui să îşi accelereze eforturile destinate atragerii unui număr mai mare de cetăţeni din alte state membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care, în perioada 2011-2016, cei cinci milioane de emigranţi din UE au stimulat creşterea înregistrată de prima economie europeană cu 0,2% pe an.

Potrivit acestui studiu, majoritatea emigranţilor din UE care au ajuns în Germania sunt tineri, bine calificaţi şi activi pe piaţa muncii, unde au ocupat multe poziţii vacante şi în plus au stimulat consumul.

Migraţia cetăţenilor din alte state membre UE în Germania a atins nivelul de vârf în 2015, când au impulsionat PIB-ul Germaniei cu 0,3%. "Fără ei, PIB-ul Germaniei ar fi înregistrat o creştere de doar 1,2%", susţine Marius Clemens, unul dintre autorii studiului.

Potrivit DIW, având în vedere îmbătrânirea populaţiei şi deficitul de mână de lucru calificată, Germania ar trebui să facă eforturi pentru a atrage şi mai mulţi emigranţi din UE, în special având în vedere că aceştia ar putea să se îndrepte alte ţări, în special din zona euro.

Mai mulţi cetăţeni din UE s-au mutat în Germania între 2011 şi 2016 decât emigranţi şi refugiaţi din afara blocului comunitar a căror venire a generat dispute în rândul politicienilor. Grupările de extremă dreapta din Germania susţin că emigranţii profită de sistemul de asigurări sociale fără a contribui la economia germană.

Potrivit statisticilor oficiale, rata şomajului în Germania a coborât în luna august la cel mai scăzut nivel de după reunificarea ţării. 

Salariul minim, majorat la 9,19 euro pe oră din 2019

Guvernul german a aprobat miercuri creşterea salariului minim cu 0,35 euro pe oră, la 9,19 euro (10,43 dolari), începând din 2019, şi la 9,35 euro pe oră din 2020, transmit AP şi Reuters.

Majorarea, care ar putea sprijini consumul în cea mai mare economie europeană, a fost propusă în iunie de o comisie alcătuită din reprezentanţi ai angajaţilor, ai sindicatelor şi experţi. Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a introdus în 2015 un salariu minim de 8,50 euro pe oră valabil pentru mai mult de trei milioane de muncitori. Ultima dată, salariul minim a fost majorat în 2017, până la nivelul actual de 8,84 euro pe oră.

"Cred că un salariu minim de 12 euro pe oră ar fi adecvat. Companiile nu ar trebui să facă economii în privinţa salarizării", a afirmat ministrul de Finanţe, Olaf Scholz, pentru publicaţia Bild.

Cu anumite excepţii, salariul minim se aplică tuturor angajaţilor, cu excepţia şomerilor de lungă durată, care au găsit un nou loc de muncă în ultimele şase luni. Unele sectoare ale economiei germane au însă propriul lor salariu minim, care este mai mare decât cel impus la nivel naţional.

Atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică au sfătuit Germania să majoreze salariile şi să investească mai mult pentru a stimula cererea internă şi a reduce excedentul său mare de cont curent.

Oficiul Federal pentru Muncă a anunţat marţi că numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a coborât în octombrie cu 11.000, până la cifra ajustată de 2,29 milioane.

Rata şomajului, care măsoară proporţia persoanelor fără loc de muncă în raport cu populaţia aptă de muncă, s-a menţinut la 5,1% luna aceasta, fiind cel mai redus nivel de după reunificarea Germaniei, în 1990. Analiştii se aşteptau ca rata şomajului să se menţină la 5,1%, iar numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să scadă cu 12.000.

În schimb, numărul de angajaţi a urcat cu 557.000 în septembrie, ajungând la nivelul record de 45 de milioane, a anunţat separat Oficiul federal de statistică (Destatis).

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite