André Krouwel, strateg politic olandez: E ridicol să crezi că românii din străinătate fură locuri de muncă!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
André Krouwel, strateg politic olandez.
André Krouwel, strateg politic olandez.

André Krouwel, strateg politic olandez, profesor universitar la Vrije Universiteit Amsterdam, specializat în ştiinţe politice şi comunicare, a participat, în saptămâna ce tocmai s-a încheiat, la mai multe evenimente universitare şi la un seminar politic, organizat de coordonatorul PES Cluj, dl. Mihnea Stoica.

Seminarul  ”Provocări pentru stânga europeană”  a însemnat o seară cu "dezbateri antrenante şi cu idei practice despre modalităţi de revitalizare a stângii europene şi, implicit, a celei din România", universitarul Mihnea Stoica reuşind să organizeze un eveniment încărcat de conţinut.

Reputatul strateg a avut amabilitatea să-mi răspundă şi la câteva întrebări despre modul în care sunt văzuţi românii în Europa, despre refuzul Olandei de a accepta intrarea României în Spaţiul Schengen şi câteva cuvinte despre Syriza şi partidele de stânga reunite în Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică.

Horia Nasra: În ultimii ani, politicieni şi publicaţii britanice s-au obişnuit în a învinovăţi românii  că ocupă locurile de muncă ale englezilor. Mai mult decât atât o serie de documentare realizate de televiziuni britanice au prezentat extrem de subiectiv condiţia socială a românilor, arătând în cele mai multe cazuri doar sărăcia din România. Cum calificaţi aceste atitudini faţă de românii care muncesc în Anglia?

André Krouwel: Românii care călătoresc în Europa, în vederea găsirii un job, sunt adesea văzuţi ca ”furând” locuri de muncă în ţările în care imigrează. E o atitudine cel puţin stranie, care demonstrează că cei care cred într-adevăr acest lucru, nu au nici cea mai vagă idee despre cum funcţionează economia. Ei cred că cineva care dobândeşte un loc de muncă, deposedează automat pe altcineva de un loc de muncă. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că problema nu se pune în aceşti termeni. În momentul în care cineva merge într-o altă ţară, acea persoană contribuie, de fapt, la economie, pentru că începe să consume. Ca atare, situaţia e chiar inversă, ei creează locuri de muncă pentru că folosesc servicii şi consumă bunuri. Este un efect multiplicator care trebuie explicat cât se poate de clar. Oamenii care cred că economia este un joc de sumă nulă, în care un loc de muncă al unui român este, de fapt, un loc de muncă luat unui britanic, se înşeală. E ridicol să crezi aşa ceva. Un alt aspect se referă la ideea conform căreia imigranţii români se folosesc de serviciile sociale sau de facilităţile puse la dispoziţie de sistemul de sănătate spre exemplu. Nici acest lucru nu este adevărat. Sunt multe studii care demonstrează că imigranţii folosesc sistemul social mult mai puţin decât naţionalii statului respectiv. Mai mult decât atât, majoritatea imigranţilor nu merg într-un alt stat pentru a nu face nimic pur şi simplu. Merg acolo pentru a lucra şi pentru a face bani, pe care apoi să îi cheltuie sau să îi trimită acasă. Dar, chiar şi aşa, oamenii cred celelalte poveşti pentru că le sunt spuse foarte des de către politicienii de dreapta, care adesea conving oamenii să îi voteze apelând la politica fricii.

Horia Nasra: Olanda a avut o atitudine negativă constantă faţă de aderarea României la Spaţiul Schengen. De ce trataţi România precum o ţară de rangul doi în cadrul Uniunii Europene?

André Krouwel: Păstrarea graniţelor închise cu şapte ani mai mult pentru români decât pentru ceilalţi europeni şi refuzul de a accepta România în Spaţiul Schengen cred că face parte dintr-o filosofie conform căreia imigraţia este un fenomen negativ. Sigur, se poate ca imigraţia să aibă şi efecte negative, însă în cea mai mare măsură, imigraţia nu este un lucru rău, pentru că generează o piaţă a muncii mult mai dinamică. Ceea ce însă e corect, iar social-democraţii şi socialiştii (din Europa de Vest n.r.) au subliniat acest lucru, e că imigraţia creează o cursă contra cronometru în care imigranţii oferă forţă de muncă mai ieftină decât alţi muncitori. Iar asta poate fi o problemă. Însă, în loc să interzici imigraţia, ar fi mai bine să te asiguri că oamenii care vin în ţara ta lucrează în aceleaşi condiţii ca şi alţi muncitori, cu aceleaşi salarii şi aceleaşi beneficii. Atunci poţi crea un spaţiu al egalităţii, care nu va permite imigraţiei să fie, aşa cum clamează unii, parazitică. Dar, de obicei politicienii scot în evidenţă doar unul dintre aspecte în discursul lor, referindu-se doar la efectele negative. Ar trebui, însă, să se asigure că oamenii care vin să muncească legal pot face acest lucru în condiţii bune şi că cei care îi angajează nu pot să îi discrimineze din punct de vedere salarial. Aşadar, în această ecuaţie un rol la fel de important îl are şi angajatorul şi statul. Astfel nu ar mai conta deloc din ce ţară provine persoana care este angajată.

Horia Nasra: Syriza a câştigat alegerile en fanfare. Cu toate acestea, a fost pusă la colţ, chiar de unele partide de stânga din Europa, considerând-o, alături de Podemos, o formaţiune politică radicală, chiar dacă doctrina socială a noii stângi este apropiată de cea a partidelor de stânga considerate moderate de acum 30-40 de ani. Cât este de radicală Syriza, cât şi-au pierdut din conţinutul doctrinar partidele de centru-stânga din Europa?

André Krouwel: În confruntarea actuală de pe scena politică europeană, partidele de centru-stânga încearcă să sugereze că stânga radicală e pur şi simplu populistă şi iresponsabilă. Totuşi, cred că stânga moderată ar trebui să-şi regândească strategia, iar asta pentru că stânga radicală s-ar putea să aibă dreptate, din punct de vedere moral, în a se întreba care este rolul sărăcirii unei populaţii, în acest caz grecii. De ce le-ai lua din bani şi i-ai lăsa fără locuri de muncă pe greci, doar pentru a echilibra finanţele în Vest? Probabil întrebările lor sunt legitime, la fel ca şi încercarea lor de a stopa austeritatea într-o ţară deja profund afectată de criza economică. Pe de cealaltă parte, Syriza trebuie să înţeleagă faptul că aceste datorii au fost acumulate de guvernele precedente, că sunt contracte internaţionale sau tratate pe care ei le ignoră. Aşadar, aici avem de-a face cu o dilemă între, pe de o parte, legalitatea, iar pe de cealaltă parte, legitimitatea problemei. Europa spune că sunt obligaţii contractuale, iar Syriza argumentează că oamenii i-au votat tocmai pentru a nu respecta aceste obligaţii. A-i numi populişti, doar pentru că au expus această  dilemă, s-ar putea să fie o greşeală. În Europa, politicile de austeritate au eşuat. Nu se poate ieşi din criză prin tăieri, e o idee greşită care a dovedit că nu funcţionează. Cred că aspectele care ţin de moralitate trebuie să prevaleze, pentru că din punct de vedere legal ar trebui să se poată găsi o soluţie: renegocierea tratatelor, reeşalonarea creditelor etc. Riscul este acela că, dacă nu se va întâmpla acest lucru, grecii vor avea, pe termen lung, o atitudine ostilă faţă de tot ceea ce înseamnă Europa, şi cine ar vrea să se întâmple una ca asta? Deci cred că Syriza are un rol constructiv în expunerea acestei dileme.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite