Axa Bruxelles-Kiev, tot mai coezivă. UE pune semnul egal între omuleţii verzi şi Federaţia Rusă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Donald Tusk (stanga), Petro Porosenko (centru) si Jean-Claude Junker (dreapta)   Foto: EPA
Donald Tusk (stanga), Petro Porosenko (centru) si Jean-Claude Junker (dreapta)   Foto: EPA

Summitul NATO din 2018 a fost precedat de Summitul UE-Ucraina din data de 9 iulie 2018, desfăşurat la Bruxelles, şi la care au participat, printre alţii, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Discuţiile s-au desfăşurat pe două mari paliere, cel al agresiunii Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, şi respectiv, cel al relaţiei dintre Ucraina şi Uniunea Europeană.

Astfel, Uniunea Europeană a reiterat suportul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând încă odată anexarea ilegală a Crimeei şi agresiunea rusă din estul Ucrainei.

Interesant este că, pentru prima dată, aşa cum reiese din declaraţia comună de la finalul summitului, UE stabileşte că agresiunea rusă împotriva Ucrainei a început în februarie 2014, şi nu odată cu anexarea Crimeei din martie 2014, aşa cum declarase până acum,ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană recunoaşte în mod oficial că celebrii „omuleţi verzi“ au fost soldaţi ruşi, coordonaţi în mod direct de către Moscova.

Aşa cum era de aşteptat, anexarea ilegală a Crimeei nu poate fie trecută în plan secund, sau separată de evenimentele din Lugansk şi Donbas, context în care UE condamnă totodată construirea podului peste Strâmtoarea Kerch, a cărei construcţie nu este sustenabilă din punct de vedere economic, fiind privit mai degrabă ca un instrument al Moscovei în strategia sa de a militariza Marea Neagră şi Marea Azov.

Nu în ultimul rând, UE cere Rusiei să îşi asume doborârea aeronavei MH17 şi să ofere recompensele necesare pentru vieţile pierdute, ca urmare a doborârii avionului civil.

Axa Bruxelles-Kiev este favorizată în primul rând ca urmare a evaluării pozitive a rezultatelor întreprinse de Ucraina privind Acordul de Asociere şi Liber Schimb, ultimii patru ani reprezentând un progres enorm al Ucrainei privind parcursul şi aspiraţiile sale europene, iar reformele din sistemul medical, sistemul de pensii sau începutul procesului de privatizare reprezintă dovezi certe în acest sens.

„Începând cu anul trecut, peste jumătate de milion de cetăţeni ucraineni s-au putut bucura de libertatea de a circula liber în Europa, iar comerţul bilateral a crescut cu 25%. Începând cu 2014, numărul companiilor europene care exportă în UE a crescut cu 40%. Asta arată cât de multe putem face dacă lucrăm împreună şi cu încredere deplină. Iată de ce trebuie să continuăm împreună“, a afirmat Jean-Claude Juncker, la finalul Summitului.

Progresele evidente ale Ucrainei au convins Bruxelles-ul să ofere Kievului un nou plan de asistenţă financiară, în valoare de până la 1 miliard de euro, în scopul dezvoltării economice şi a reformelor structurale. În practică, cu cât procesul de reformă al Ucrainei va continua, cu atât mai mult axa Bruxelles-Kiev se va consolida, iar leadershipul politic din ţara vecină a reuşit până acum să satisfacă aspiraţiile ucrainenilor.

În final, ca ultimă observaţie privind Summitul UE-Ucraina, remarcăm faptul că UE a reconfirmat rolul strategic al Ucrainei ca ţară de tranzit pentru resursele energetice, sprijinind Kievul pentru a continua reforma pieţei de gaz şi a pieţei energiei electrice. Cu toate acestea, posibila construcţie a Nord Stream 2 ar conduce către pierderea rolului strategic deţinut de către Ucraina, motiv pentru care Uniunea Europeană va trebui să privească cu atenţie asupra implicaţiilor unui proiect de acest tip.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite