Belarus: Încă o noapte de confruntări între poliţie şi protestatari după alegerile prezidenţiale. Oamenii cer demisia lui „Lukaşescu“ FOTO VIDEO

Confruntări între poliţie şi protestatari au avut loc luni, pentru a doua seară, la Minsk, după ce preşedintele în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko a obţinut o victorie clară în alegeri care sunt contestate, relatează Reuters.

Unii dintre protestatari au fost loviţi cu bastoane de forţele de ordine. Peste 30 de persoane au fost reţinute, menţionează sursa citată. Pe străzile oamenii cer plecarea lui„Luka;escu““, aluzie la dictatorul român Nicolae Ceauşescu.

Şeful serviciului de securitate al statului a declarat că a împiedicat o tentativă de asasinat la adresa principalei opozante a preşedintelui Lukaşenko, Svetlana Tihanovskaia, relatează canalul de televiziune ONT.

Informaţia referitoare la moartea unui tânăr protestatar a fost difuzata de Centrul pentru Drepturile Omului Viasna din Minsk care afirmă că tânărul a murit după ce a fost lovit de un vehicul al poliţiei, iar medicii nu au putut să-l salveze. Organizaţia susţine şi că zeci de protestatari ar fi fost, de asemenea, răniţi în confruntările cu poliţia.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne, nu a confirmat moartea protestatarului, dar a spus că aproximativ 3000 de persoane au fost arestate, si numai la Minsk – 1000.

„Peste 50 de civili şi 39 de poliţişti au fost răniţi în timpul confruntărilor, unii dintre ei fiind în prezent în spitale", a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne de la Minsk.

Svetlana Ţihanovskaia a spus însă că, dacă, într-adevăr, se adevereşte informaţia despre moartea unui protestatar, acesta va fi „începutul sfârşitului” pentru guvernul Lukaşenka.

<

Ţihanovskaia a mai spus că nu intenţionează să părăsească Belarusul şi că ea nu va participa la protestele viitoare anunţate pentru a evita „escaladarea ulterioară a conflictului”.

Analistul politic din Belarus Aristom Şraibman a declarat serviciului din Belarus al Europa liberă că protestatarii de data aceasta au fost cu adevărat convinşi că Lukaşenko nu a câştigat scrutinul, iar asta este o motivaţie puternică.

„Se pare că acum un număr mare de oameni cred că pot schimba guvernarea ieşind în stradă”, a conchis analistul. Campania opoziţiei s-a desfăşurat aproape exclusiv în limba rusă, cea mai inclusivă din ţară, folosită în familie de aproape 70% din populaţie.„De la început, aceşti candidaţi nu s-au orientat spre comunitatea naţionalistă belarusă, ci mai ales spre cei care sunt nemulţumiţi pe plan social şi economic de Lukaşenko – majoritatea tăcută”, a spus  analistul de la Varşovia Pavel Usov.

Această „majoritate tăcută” poate fi simbolizată cel mai bine de scriitoarea de 73 de ani Svetlana Aleksevici, laureata Premiului Nobel pentru Literatură în 2015. Ea spune că „Lukaşenko a crezut că poate înşela această societate tăcută, că-i poate spune poveşti şi o poate speria”. „Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. A crescut o nouă generaţie, iar oamenii de vârstă medie şi-au recăpătat conştiinţa”, a mai spus scriitoarea.

Economistul şi comentatorul politic Siarhei Cealîi a spus că a fost surprins de participarea ridicată la vot, la 9 august. „Mulţi dintre cei care au venit să voteze de data aceasta au fost la prima lor activitate politică”, a declarat el pentru televiziunea de limbă rusă Current Time.

„Asistăm acum la naşterea unei naţiuni civice în care oamenii resping ideea, care le-a fost inculcată multă vreme, că nimic nu depinde de ei, că totul e decis undeva, sus, şi ei nu sunt decât nişte omuleţi fără putere”, ne-a declarat ziaristul Navoşa.

El a mai spus că pandemia de coronavirus poate să fi jucat un rol important în consolidarea acestei naţiuni civice, întrucât oamenii de rând din Belarus au contribuit prin reţele civice la dotarea spitalelor din ţară, într-o vreme când puterea nu făcea nimic, creând, de-a dreptul, un Minister al Sănătăţii paralel.

„Mulţi se întreabă la ce e bună guvernarea şi îşi răspund singuri că ei sunt guvernarea”, ne-a mai spus ziaristul. Lucrul cel mai important care s-a schimbat de când Lukaşenko a reuşit să suprime protestele post-electorale din 2010, spune economistul Cealîi, este că „acum majoritatea ştie că este în majoritate” . „Ei ştiu că alegerile au fost furate, şi e greu de conceput că sunt gata să se întoarcă la viaţa obişnuită dinainte”, ne-a mai spus economistul.

Lukaşenka i-a descris luni pe protestatari ca fiind nişte „oi” conduse de ţări străine prin intermediul telefoanelor mobile şi a repetat că „nu va permite nimănui să i dărâme ţară”.

Internetul a fost blocat de duminică, iar Lukaşenka dat vina pe străinătate pentru blocarea internetului , „pentru a provoca nemulţumirea în rândul populaţiei”.

Lukaşenko a promis duminică, după ce a votat, că nici el şi nici guvernul lui nu vor permite Belarusului să alunece în „haos” sau „război civil”.

19 jurnalişti au fost arestaţi

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ) a denunţat luni arestarea ''a cel puţin 19 jurnalişti, pe unii cu violenţă'', în timpul acoperirii informative a alegerilor prezidenţiale din Belarus şi a protestelor desfăşurate duminică în această ţară, transmite agenţia EFE.

Potrivit unui comunicat cu cifre concrete emis de Asociaţia Belarusă a Jurnaliştilor, la sfârşitul săptămânii trecute activitatea ziariştilor în Belarus a fost marcată de ''brutalitate şi restricţii''.

În plus faţă de arestări, EFJ afirmă că domiciliile mai multor jurnalişti au fost percheziţionate de poliţie, conexiunea la internet a fost oprită pentru a zădărnici comunicaţiile şi mai mulţi ziarişti au fost ''expulzaţi'' ilegal din colegiile electorale.

Această organizaţie mai menţionează ''arestarea brutală'' a trei ziarişti ai postului rus Dojdi, ''lovituri violente'' aplicate fotografului agenţiei Associated Press Mstislav Cernov şi violenţa fizică asupra corespondentului portalului Meduza Maksim Solopov, ''care la ora unu dimineaţa a încetat să mai răspundă la telefon''.

După închiderea urnelor şi publicarea sondajelor care au indicat o victorie confortabilă a preşedintelui Alexandr Lukaşenko, opoziţia, care consideră că alegerile au fost fraudate, a protestat în stradă şi s-a recurs la violenţă împotriva protestatarilor opoziţiei şi ziariştilor care acopereau evenimentele, mai notează EFJ.

''Ziariştii independenţi belaruşi trăiesc de ani o presiune constantă, arestări şi hărţuiri. Solicităm liderilor europeni să condamne energic aceste încălcări ale libertăţii de informare'', afirmă într-un comunicat secretarul general al EFJ, Ricardo Gutierrez.

De la începutul acestui an Asociaţia Belarusă a Jurnaliştilor a contabilizat 130 de încălcări ale drepturilor ziariştilor în această ţară.

La Moscova probabil se elaborează scenarii de armată şi serviciile secrete. Cu toate că o revoluţei nu e pe placul lui Vladimir Putin., căderea lui Lukaşenko ar putea însemna şi sfârşitul independenţei statului Belarus şi anexarea la Rusia. Situaţia din Belarus este urmărită în capitalele europene.