Belgia este în nivelul maxim de alertă teroristă: cocktail tragic de extremă dreaptă/radicalizare/permisivitate şi dezinteres social

Caporalul Jurgen Conings, un trăgător de elită care a dispărut după ce a furat mai multe arme.

Am publicat ieri estimările instituţiilor europene asupra apariţiei şi nivelului de periculozitate al diverselor ameninţări potenţate de perioada pandemiei. Diversele surse de analiză au spus - şi oare de cât timp se aude asta la Bruxelles - că pandemia va avea consecinţe severe şi planul mentalului colectiv şi individual.

Că, în lipsa atenţiei instituţionale specifice, va duce şi la corodarea pronunţată a relaţiilor colective şi individuale, va putea fi generatoare de violenţe şi, în acelaşi timp, va fi preluată de diverse mişcări politice extremiste care vor dori astfel să-şi justifice permanentul apel la atacuri violente şi decisive la adresa statului.

Povestea care a inflamat acum nu numai toată Belgia, armata şi serviciile sale de securitate precum şi Interpolul dar, în acelaşi timp, provoacă temeri serioase şi în ţările învecinate, este cea a unui caz clasic de personaj cu legături puternice şi confirmate cu organizaţii de extremă-dreaptă, caporalul Jurgen Conings, trăgător de elită în vârstă de 46 de ani şi antrenat pentru operaţiuni speciale şi care a dispărut de mai bine de o săptămână, luând din depozitul unităţii o serie de arme. Printre acestea, cel puţin cinci lansatoare de grenade de unică folosinţă şi un pistol-mitralieră tip P90 care foloseşte muniţie capabilă să treacă prin vesta antiglonţ din dotarea standard..

De ce „caz clasic"? Pentru că se repetă toate elemente regăsite în istoria tuturor marilor cazuri de terorism, terminate cu adevărate hecatombe, inclusiv în Belgia, autorii fiind persoane filate de mult timp de către serviciile de securitate. Jurgen Conings nu era deloc un necunoscut, se găsea pe „lista scurtă" cu 30 de militari aflaţi sub supraveghere pentru legături cu extrema-dreaptă.  Dar, ministrul apărării spuse pentru RTBF că ameninţarea pe care o reprezentau era „minimală": „în acest moment urmărim îndeaproape acest grup de 30 de soldaţi din cauza simpatiilor lor sau legăturilor lor evidente cu grupările de extremă dreapta. Este important să-i urmărim cu atenţie şi facem bine acest lucru. Cercetăm şi găsim lucruri. Supravegherea funcţionează foarte bine. Cu toate acestea, ne dorim ca acest tip de ameninţare să rămână la un nivel minimal în armată".

Ziariştii de la De Morgen sunt însă cei care sapă mai adânc şi fac treaba minimală în răspunderea celor din serviciile de contra-informaţii: ei descoperă  că Jurgen Conings fusese clasat ca PGE, adică potenţial extremist, pe lista celor potenţiali violenţi, „persoană cu vederi extremiste care are intenţia de a folosi violenţa dar care nu a trecut încă la fapte". Legăturile lui Conings pe personaje reprezentative ale extremei drepte violente erau de cunoscute, mai ales cele Vlaamse Legion, grupe de extremă dreapta, foarte cunoscută din momentul în care a trecut la acţiuni violente, adică în decembrie 2020, ducând la incendierea clădirii uni centru de solicitanţi de azil. Este în relaţii foarte apropiate cu Tomas Bouten, una dintre figurile emblematice ale extremei drepte flamande, condamnat în 2014 la 5 ani de închisoare pentru a fi mobilizat membrii mişcării BBET (Bloed Boden Eer Trouw) cu ajutorul unor mesaje ideologic violente care chemau la organizarea unui atac care să destabilizeze ţara. Bouten l-a întâlnit pe Conings în Afganistan în cadrul misiunii ISAF IV/2.

Cert este că mesajul asumat acum de Conings este unul care , pentru prima daă, alătură revendicări de pe lista clasică (anunţă că doreşte să atace o sinagogă din Eisden), dar introduce şi un element cu totul nou legat de pandemie şi presiunea psihică indusă de aceasta: a adresat ameninţări multiple virusologului Marc Van Rast (transferat împreună cu familia într-o locaţie sigură), personalitatea cea mai cunoscută şi mediatizată în Belgia în perioadă, adept al vaccinării şi măsurilor de carantinare.

Până în acest moment, caporalul este de negăsit şi, de altfel, în scrisorile pe care le-a lăst (după ce-şi depusese medaliile pe mormântul părinţilor săi), spune că nu va fi prins în viaţă.

Dar asta este treaba belgienilor. Analiza de alertă europeană cred că ar putea începe de la studierea foarte atentă a modului în care armata naţională şi structurile sale de interne de securitate au reacţionat la semnalele de extremă urgenţă adresate de serviciile de informaţii. Reacţia este de ţinut minte şi perfect lămuritor mi se parte mesajul transmis de purtătorul de cuvânt al sindicatului militar ACMP. Iată ce spune, cu totală linişte şi detaşare, domnul Yves Huwart pentru reporterii de la De Morgen:

„A fi pe lista respectivă (a suspecţior de legături cu extrema dreaptă, n.n) nu este în mod necesar o dramă. A face parte dintr-o organizaţie sau a avea anumite convingeri nu este ceva de condamnat a priori. Poţi adera la ideologia de extremă dreapta, dar numai atunci când comiţi un act ilegal sau compromiţi numele şi reputaţia armatei, doar atunci când faci anumite declaraţii poţi fi pus în situaţia de a putea fi pus sub urmărire în termenii legislaţiei militare sau penale civile".

Relatarea ar fi absolut incompletă dacă, în contextul acesta nou a reacţiilor violente în perioada pandemiei şi a celor care de-abia acum încep să se facă simţinte, nu am arăta că, spre deosebire de toate momentele anterioare, acest caz tratat drept terorist de către autorităţi a provocat o neaşteptat de mare şi intensă mişcare de susţine în spaţiul virtual unde au apărut aproape instantaneu grupuri de susţinere în favoarea caporalului fugar. Primul a fost pe un cont suprimat între timp de FB care a apunct însă să difuzeze mai multe mesaje interesante, printre care şi o chemare la un marş în favoarea lui Conings care a şi avut loc. Ziariştii din redacţia La Libre Belgique analizează şi un fenomen conex preocupant, anume faptul că mesajele acestui grup de susţinere (care continuă să schimbe mesaje pe reţeaua Telegram) ar interesa extrem de tare trei alte grupuri-releu. Primele două sunt din Rusia (cu 186.835 de membri şi, respectiv, cu 27.541 membri) şi un al treilea, originar din Ucraina, cu 23.000 de membri. Cel care a făcut analiza este Henrik van Ess, specialist în domeniul reţelelor social care mai adaugă un detaliu esenţial: la mesajele centrale de susţinere în favoarea lui Conings s-au alăturat rapid şi membrii grupelor flamande de susţinere a campaniilor anti-vaccinare şi anti-guvern.

Succesiunea aceasta de evimente ar trebui să dea de gândit căci nu există pe lume, nici în Europa, un singur tip de mişcări extremise, chiar dacă cele ale dreptei radicale sunt acum cel mai vizibile şi mai active. Toate extremele au aceeaşi bază ideologică şi au ca ţintă răsturnarea sistemului prin violenţă.

Pandemia doar a adus un dezechilibru suplimentar care bucură dezaxaţii de toate culorile şi apartenenţele ideologice. Probă şi caporalul Jurgen Conings. El vine cu armele, ceilalţi cu instrumentalizarea politică a ceea ce a devenit acum un caz internaţional.