Biden şi Europa: Euforie pentru un partener incomod

Multe capitale europene răsuflă uşurate după victoria lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale din SUA. Dar, pe anumite teme, dialogul dintre UE şi Biden ar putea fi mai dificil decât cu Donald Trump.

S-a străduit mult în anii trecuţi să aibă o relaţie bună cu Donald Trump, dar victoria lui Joe Biden trebuie să-i fi picat bine preşedintelui francez Emmanuel Macron. "Avem multe de făcut pentru a depăşi provocările prezentului. Hai să lucrăm împreună", a postat Macron pe Twitter în franceză şi engleză, la scurt timp după ce posturile TV importante din America au anunţat victoria lui Biden în alegerile prezidenţiale.

Spre deosebire de situaţia de acum patru ani, când câştigase Trump, consilierii politici de la Paris, la fel ca şi cei din celelalte capitale europene, ştiu de astă dată bine la ce să se aştepte. Joe Biden este printre cei mai experimentaţi politicieni americani în politică externă, niciun alt preşedinte anterior nu şi-a început mandatul cu o asemenea experienţă externă bogată.

Biden: rădăcini franceze şi irlandeze

Încă în timpul mandatelor sale de senator, Biden s-a axat pe politica externă, iar la începutul anilor 1990 a scris un studiu amplu despre războaiele din Balcani. În calitate de vicepreşedinte în timpul mandatelor lui Barack Obama, democratul Biden a fost prezent la Conferinţa de Securitate de la München, cel mai mare for de dialog transatlantic. Joseph Robinette Biden, care are şi origini franceze, pe lângă cele irlandeze, cunoaşte Europa - iar europenii îl cunosc pe el.

Protecţia climei este o temă importantă şi pentru cancelara Angela Merkel

Preşedintele ales al SUA va aborda imediat după învestirea sa, la 20 ianuarie, o temă centrală de politică externă - revenirea SUA în tratatul climatic de la Paris. Trump a scos America din acordul climatic iar ieşirea oficială a avut loc chiar pe 4 noiembrie, la doar o zi deci după alegerile prezidenţiale. Lumea întreagă va saluta anularea acestei decizii, dar ea va avea o importanţă specială pentru Franţa. Pentru că acest tratat climatic a fost adoptat chiar în capitala Franţei, în prezenţa preşedintelui Macron.

UE nu-şi face iluzii

Revenirea SUA la multilateralism, aşa cum a dat Biden de înţeles, este întru totul în interesul partenerilor europeni. Prima zi a lui Joe Biden în Biroul Oval va fi deci pentru Europa un fel de reparaţie. Biden va decide revenirea SUA nu doar în tratatul climatic de la Paris, ci şi în Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Şi în ceea ce priveşte politica faţă de Iran, Biden este pentru o schimbare de direcţie şi pentru reapropierea de Europa. Noul preşedinte, în vârstă de 77 de ani, ar dori să reactiveze acordul nuclear cu Teheranul.

Pentru Macron, acordul climatic de la Paris este o chestiune deosebit de importantă

Dar nimeni nu-şi face iluzii la Londra, Paris sau Berlin: preşedintele Biden va aborda cu prioritate de temele politice interne. Această prioritizare a fost anunţată de consilierii de politică externă ai lui Biden încă în timpul campaniei electorale, potrivit lui François Heisbourg, fost director al Fondation pour la Recherche Stratégique în Paris. Şi este normal să se concentreze pe problemele interne ale SUA, având în vedere victoria foarte strânsă obţinută şi faptul că preşedintele în exerciţiu, Donald Trump, a fost votat la rândul său de peste 70 de milioane de americani.

Pandemia de coronavirus ocupă de asemenea un loc central pe agenda lui Biden - la fel ca şi politica economică. De altfel, protecţia climei a fost singura temă de politică externă abordată de Biden în discursul rostit după câştigarea alegerilor.

SUA nu vor reveni la rolul de poliţist mondial

Europenii se aşteaptă însă la o relaxare majoră a relaţiilor transatlantice sub preşedintele Biden. Dar va exista şi o oarecare continuitate, în multe chestiuni de politică externă, a cursului adoptat de predecesorul său. Atitudinea rezervată sub aspect militar a SUA nu se va schimba după preluarea şefiei Casei Albe de către Joe Biden. Dimpotrivă, Biden a pledat şi în timpul preşedinţiei lui Obama pentru o retragere rapidă a trupelor americane din Irak.

La fel ca pentru Trump, Europa nu este nici pentru Biden zona de politică externă cea mai importantă. Washingtonul priveşte mai ales spre Asia şi vede în ascensiunea Chinei cea mai mare ameninţare pentru securitatea şi bunăstarea Americii. Este o evoluţie care a început încă din timpul preşedinţiei Obama.

NATO: 2% din PIB pentru Apărare

Observatorii atrag atenţia că Biden ar putea deveni un partener chiar mai incomod decât predecesorul său. Atât timp cât Donald Trump nu s-a sfiit să facă publice derapajele sale la adresa instituţiilor occidentale, guvernele europene au putut ignora cu uşurinţă cerinţele Washingtonului. Nu vor putea să o mai facă în cazul unui preşedinte american pro-european. Şi Biden va face presiuni pentru sporirea cheltuielilor militare ale europenilor şi respectarea obligaţiei de a majora bugetele Apărării la 2% din PIB, aşa cum s-au angajat să o facă ţările europene din NATO.

Cât de greu îi este Europei să preia mai multă responsabilitate în politica de securitate reiese din situaţia actuală din estul Mediteranei, explică politologul Heisbourg: "Din 2013, SUA nu mai joacă niciun rol de conducere în estul Mediteranei. Turcia, Rusia şi alte puteri pot să acţioneze acolo mai mult sau mai puţin nestingherite."

Relaţia dintre NATO şi UE nu este mereu uşoară. În imagine: soldaţi americani în Germania

Europa ar trebui să prezinte mai mult interes şi să se implice mai mult în această regiune, spune Heisbourg, dar nu este pregătită în acest sens pe moment. "Vedem cât de greu este să umplem vidul strategic lăsat în urmă de SUA."

China: o măsurare controversată de forţe

În plus, viitorul ocupant al Biroului Oval va aştepta susţinere de la europeni în măsurarea de forţe cu China. Europenii au privit China până acum ca pe o mare piaţă de desfacere şi ca pe un partener comercial. Nu se ştie dacă şi în ce măsură  sunt dispuşi să-şi schimbe această viziune.

Mai mult, în politica economică nu este exclus să se ajungă foarte curând la conflicte cu noua administraţie americană. Franţa va impune în decembrie, în premieră în UE, taxe speciale pentru marile concerne americane de Internet. Se adaugă disputa privind subvenţiile de stat ilegale pentru Boeing. Organizaţia Mondială a Comerţului a aprobat în acest sens sancţiunile vamale europene în valoare de miliarde de euro. În acest domeniu, conflictele au potenţial sporit, după ce şi Biden a anunţat clar că va continua politica economică protecţionistă. Biden vrea să oblige autorităţile americane să favorizeze produsele şi serviciile "Made in USA".

Dar până ce Biden se va instala la Casa Albă, acolo mai rămâne două luni şi jumătate Donald Trump. Faza de tranziţie ar putea deveni problematică, nu doar din cauza înrăutăţirii pandemiei de coronavirus.

Cu toate acestea, guvernele din Europa răsuflă mai întâi uşurate. Într-un al doilea mandat de preşedinte, Trump ar fi încercat să scoată SUA din NATO sau să reducă masiv rolul Americii în Alianţă, crede analistul François Heisbourg.

Andreas Noll - Deutsche Welle